8,235 matches
-
la altul 333, de la profan la sacru, de la istoric la mitic. Universul pe care îl fundează nuvela, "noua specie de realitate care mi se dezvăluie citind "aventura" lui Gavrilescu", crearea/revelarea unor lumi paralele "Universului cotidian în care ne mișcăm", asemănarea, din punctul de vedere al posibilității de a fi "o lume "reală"", cu un mit polinezian sau nord-american sunt lucruri citate de fiecare dată când se interpretează nuvela La țigănci, "esențială este doar manifestarea acestui omniprezent, statornic dincolo, în lumea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
felul acesta, "poate, în împrejurări grele, să se salveze"380) a fost analizat de majoritatea exegeților lui Eliade: "fragilitatea și lipsa de coerență, fragmentarismul unei ființe modeste"381, "fragilitatea ființei"382, ca și "reprezentarea"383 lui Eliade în acest personaj, "asemănările importante între Mircea Eliade omul și bătrânul Zaharia Fărâmă"384. Vorbind despre termenul central al hermeneuticii lui Eliade, "fragmentări", Ștefan Borbély spunea că omului modern care trăiește în universul "fragmentelor", i se întâmplă uneori să experimenteze "chemarea unificatoare a originilor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Intelligenza 544"); de altfel, în acest plan toate supranumele sunt încărcate de simbol (Il Comandante, Sylvia), "fiind semne ale canalului comunicativ dintre dincoace și dincolo"545. Relația de sinonimie - creată prin intensiune - dintre prenume și supranume (Leana-Văduva-Îngerul Morții-Persephona; Adrian-Poetul-Îngerul Morții-Dionysos; asemănarea celor doi cu Îngerul Morții, prin oglindire înseamnă recuperarea stării de androginie) are funcție semnificativă 546. Celălalt supranume al Leanei este Una (Uni, zeița etruscă identică Junonei), menționat de Eliade în însemnarea din 30 noiembrie 1959 a Jurnalului inedit 547
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
noblețe (Maria Da Maria) este ultima etapă a construirii lui și îi marchează trecerea spre motivat. Maria Daria este ultima din șirul de logodnice (cele trei Moire care au împletit destinul lui Antim 628) în care se proiectează Îngerul Morții. Asemănarea fizică până la confuzie a Mariei cu Melania, una dintre cele trei logodnice și cu care Antim își anunțase intenția de a se căsători, devine și mai evidentă în final când Melania încearcă să-l conducă in lo regno della morta
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
tânără institutoare, care, trecând prin același gen de "accident", trăznetul, ajunge să întruchipeze omul preistoric. Din acest punct de vedere, numele ei - tradus ca formație din cuvintele împrumutate din greacă, vera, "adevărat, real" și iconicus, adjectiv corespunzând lui Icon >eikon "asemănare, imagine, similitudine"810 - o înfățișează ca oglindire a lui Dominic, o reflectare inversată a lui (umanitatea preistorică). Veronica trăiește o regresiune în timp, încarnând-o pe Rupini, fiica lui Nagabhata din casta kshatria, descendent dintr-una din primele familii din
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
o clipă ce ține o veșnicie ... Totuși, nu această semnificație a simbolismului mă obseda, ci acea noapte în sine"869. Intriga nuvelei vizează schimbarea înfățișarii în acord cu numele (este ceea ce dialogul platonician numește potrivirea numelui cu esența lucrului, ousia). Asemănarea dintre Constantin Orobete și generalul cu bandaj negru pe un ochi, Moshe Dayan, a cărui fotografie apăruse în toate ziarele, ca urmare a războiului de șase zile din 1968, mai traduce un cratilism: numele nu trebuie să redea lucrul în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Ilariei (adj. hilarós, "vesel) nu îi redă esența/ființa tragică de Antigonă sau de Cordelie: "E un nume frumos. Dar nu i se potrivește. E prea tristă" (Șanțurile). Mavrodin remarcă nepotrivirea dintre numele Ilenei și ființa ei (Nuntă în Cer). Asemănarea dintre Constantin Orobete și generalul cu bandaj negru pe un ochi, Moshe Dayan, mai traduce un cratilism: numele nu trebuie să redea lucrul în mod exact, ci în mod adevărat. Și pentru ca numele să corespundă naturii lucrurilor, personajului i se
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Strada Domnei, 16, 1901, pp. 1-196. 140 Simion Florea Marian, op. cit., pp. 96-97. 141 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. I, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 64. 142 Ibidem, p. 66. 143 Sabina Fânaru, op. cit., p. 192; autoarea stabilește asemănări pe baza sonorității cuvântului și în cazul lui Nazarie: "lui Nazarie i se năzare" (p. 190). 144 Eugen Simion, op. cit., p. 163. 145 Mircea Eliade, op. cit., p. 54. 146 Doina Ruști, op. cit., p. 62. 147 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
la ideea mărimilor transfinite din matematica lui Cantor. O mărime transfinită este o mărime care rămâne identică cu sine, orice mărime finită s-ar scădea din ea. Între această formulă și cea a lui Philon din Alexandria este o perfectă asemănare structurală. Această antinomie a transfinitului este rezolvată prin distincția dintre conceptele "putere" și "sumă" ale unei "mulțimi". În zona finitului, puterea și suma unei mulțimi sunt noțiuni solidare, "putere" fiind un concept mai abstract. Dacă două mulțimi sunt egale ca
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
apariția dogmei, la fel noul elenism va duce la o transformare spirituală spectaculoasă, prin deplasarea dinspre intelectul enstatic către intelectul ecstatic. "Ne îndoim că analogia istorică are importanța principială pe care unii gânditori vor să i-o acorde, dar existând asemănări atât de profunde și de vădite între timpul nostru și elenism, se poate prezice cu suficientă probabilitate ivirea, ca și în trecut, a unui nou eon dogmatic, a unui eon spiritual care sub aspectul gândirii își va primi impulsurile de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
demonstrează pe el însuși", revelat ca un adevăr intuitiv 403. Dar aceasta nu se poate face decât prin Duhul Sfânt. În el "se află plenitudinea înțelegerii"404. Citind acest text al lui Pavel Florenski, nu se poate să nu remarci asemănările cu Lucian Blaga. Ideile despre caracterul antinomic al concretului și inevitabilul contradicției pentru rațiune, despre renunțarea la sine a rațiunii pentru o cuprindere a adevărului ori despre dogmă ca formulă de cunoaștere supra-rațională îi apropie foarte mult pe cei doi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
forme de gândire în care antinomicul este angajat într-un fel sau altul, în forme mai tari sau mai slabe, în structura discursului filosofic. De fiecare dată voi încerca o raportare la Lucian Blaga. În unele cazuri, vom putea remarca asemănări semnificative cu gândirea antinomică pe care el o dezvoltă, fără ca acest lucru să însemne mai mult decât simple "asemănări de familie". Desigur, lista aceasta ar putea fi extinsă. S-ar putea adăuga, de exemplu, Mihai Eminescu 444 Ion Heliade Rădulescu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
slabe, în structura discursului filosofic. De fiecare dată voi încerca o raportare la Lucian Blaga. În unele cazuri, vom putea remarca asemănări semnificative cu gândirea antinomică pe care el o dezvoltă, fără ca acest lucru să însemne mai mult decât simple "asemănări de familie". Desigur, lista aceasta ar putea fi extinsă. S-ar putea adăuga, de exemplu, Mihai Eminescu 444 Ion Heliade Rădulescu, D.D. Roșca, Constantin Noica 445, Emil Cioran 446, Mircea Florian sau Petre Botezatu 447. Dacă m-am oprit la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Mihai Eminescu 444 Ion Heliade Rădulescu, D.D. Roșca, Constantin Noica 445, Emil Cioran 446, Mircea Florian sau Petre Botezatu 447. Dacă m-am oprit la cei enumerați mai înainte a fost și pentru că, în cazul lor, am găsit o anumită asemănare cu tematizarea lui Blaga. 4.1. Logica dinamică a contradictoriului și ideea terțului inclus Aproape în aceeași perioadă în care Lucian Blaga era preocupat de resemnificarea antinomiei ca metodă a filosofiei și științei, la Paris, filosoful de origine română Ștefan
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
află miezul într-o stare de maximă tensiune antinomică, iar acest miez ar putea să fie de esență divină. Voi reveni acum la comparația cu Lucian Blaga, pe care o începusem chiar în debutul acestei secțiuni. Vorbeam acolo de anumite asemănări între cei doi gânditori: ambii debutează în jurul anului 1930, prin proiecte de resemnificare a contradicției, sub impulsul dat de experiența microfizică, promițând instaurarea unor moduri noi de gândire, în care logica clasică să fie depășită. La Blaga, acest lucru se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
procedează prin formule contradictorii sau antinomice. La Ștefan Lupașcu, este vorba de o logică dinamică a contradictoriului, ce instituie o nouă formă a rațiunii, una care funcționează pe un principiu al contradicției sau al dualismului antagonist. Există chiar și anumite asemănări în privința mecanismului contradicției, antinomia blagiană și starea T lupașciană ocupând un loc similar în structurile contradictorii ale realului 539. De aici încolo încep să apară diferențele. În primul rând, înțelesul pe care Ștefan Lupașcu îl dă contradicției nu este identic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a fi de la sine înțeles. Metafizica nu trebuie să urmărească ceea ce este dincolo de lume, ci să facă vizibilă minunea de la suprafața lumii cotidiene, care ne împresoară necontenit. Lucian Blaga nu va urma nici una din aceste căi, deși gândirea sa are asemănări cu ele, consonând în privința unor idei sau teme. Ceea ce îl determina să propună o metodă pentru metafizică era instabilitatea concepțiilor metafizice, care riscau, în opinia sa, să compromită definitiv această formă de manifestare a spiritului. Prin poziția sa, filosoful din
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
teoreticienilor paraconsistenței. Metoda lui Blaga preconizează o nouă formă de cunoaștere, adaptată situațiilor ce transcend gândirea obișnuită. Contradicțiile sunt astfel de situații, încât minus-cunoașterea ar putea fi interpretată ca intrare într-o raționalitate de tip paraconsistent. Însă, acestea sunt doar "asemănări de familie", ca să folosesc un termen deja consacrat, fiind destul de greu să apropiem mai mult decât atât cele două idei. 5.3.4. Raționalitatea transversală Metoda pe care Lucian Blaga a dezvoltat-o în prima jumătate a secolului al XX
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
se află cuprinsă moștenirea noastră socio-istorică"825. Această idee reușește să pună la îndoială cerința modernă a universalității și necesității, fără a cădea într-un anarhism epistemologic. "Ea face posibilă convergența fără coincidență, concordanța care nu îngheață într-o impermeabilă asemănare și armonia care permite disonanța"826. Traducătoarea cărții așează acest proiect al lui Calvin O. Schrag în spațiul paradigmei de gândire holist-complementaristă, de care aminteam la începutul acestui capitol, alături de acele filosofii din ultima parte a secolului al XX-lea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
diferența dintre logosul universal al modernității și antilogosul postmodernității, folosind resursele unei rațiuni extinse, ce poate să acopere diferențele de credințe și perspective, convergând totodată cu acestea, fără a atinge coincidența până la identitate. De aceea, am descoperit cu emoție filosofică asemănarea de familie dintre noțiunea noastră de rațiune transversală și noțiunea de antinomie transfigurată, ce aparține lui Lucian Blaga"831. Într-adevăr, putem vorbi doar de o asemănare de familie între cele două concepte. Schrag, ca toți filosofii beyond-iști, urmărește depășirea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fără a atinge coincidența până la identitate. De aceea, am descoperit cu emoție filosofică asemănarea de familie dintre noțiunea noastră de rațiune transversală și noțiunea de antinomie transfigurată, ce aparține lui Lucian Blaga"831. Într-adevăr, putem vorbi doar de o asemănare de familie între cele două concepte. Schrag, ca toți filosofii beyond-iști, urmărește depășirea opozițiilor prin atenuare. Blaga, în schimb, asumă un drum al identității contradictorii, în care afirmarea radical-antinomică a unității ideilor opuse scoate rațiunea din cadrele logice obișnuite. Din
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care enunțul "Mă doare" nu este o dovadă că vorbitorul simte durerea. De asemenea, poate fi adus în discuție cazul unui lanț cauzal deviant, situație în care vorbitorul poate susține că simte o durere atunci când simte, de fapt, o mâncărime. Asemănările biologice dintre om și animal, precum și anumite indicii comportamentale sunt dovezi mult mai puternice în favoarea ipotezei că animalele suferă. La limită, putem să nu luăm în considerare datele lingvistice dacă toate celelalte dovedesc altceva. De exemplu, dacă vedem o persoană
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
considera că animalele nu au suflet întrucât ele sunt automate. Agonia lor ar fi iluzorie sau un simulacru. Dar animalele sunt asemănătoare nouă. Dacă este așa, atunci rezultă că și ele pot simți durerea. Însă, pe de altă parte, chiar asemănarea lor cu oamenii justifică experimentele. Altfel spus, facem experimente pe animale pentru a trage concluzii cu privire la oameni. Totuși, de ce facem experimente pe animale în locul oamenilor? Care ar fi argumentele care ar justifica asemenea proceduri? Enumăr câteva dintre argumentele invocate în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
observă Singer, aceste experimente se bazează pe supoziția că organismul animalelor este asemănător cu acela al omului, ceea ce îneamnă, adaug eu, că nu suntem consecvenți și schimbăm obiectul discuției în funcție de interese: când este vorba de experimente medicale luăm în seamă asemănările dintre specia umană și alte specii, când discuția se mută într-un context în care vorbim despre durerea animalelor punem accent pe diferențele dintre om și animale pentru a justifica experimentele. Susținătorii experimentelor pot formula întrebarea următoare: "Preferi să lăsăm
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Într-adevăr, pot fi aduse în discuție complicații suplimentare, așa cum ar fi incapacitatea noastră de a cunoaște interesele generațiilor viitoare sau de a face predicții cu privire la nevoile lor și la capacitățile lor tehnologice. Tot ce putem invoca este doar presupusa asemănare dintre generațiile viitoare și generația actuală. Dar oricât de mare ar fi această distanță și chiar dacă distanțarea capătă și un conținut moral, tranzitivitatea inter-generațională a iubirii devine vectorul care garantează luarea unor decizii care sunt conceptibile în principiu drept cele
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]