7,041 matches
-
Z. Ornea Felix Aderca a fost o prezență atotcuprinzătoare în peisajul vieții literare interbelice. S-a conturat drept un scriitor total, manifestîndu-se absolut în toate genurile literare, plus animator principal al cenaclului Sburătorul. A scris poezie, proza, dramaturgie, eseistica, publicistica, critică literară (lui, împreună cu N. Davidescu și Fundoianu, datorîndu-se impunerea lui Arghezi, înainte de debutul din 1927 cu Cuvinte potrivite, drept cel mai mare poet român după Eminescu), a luat interviuri vestite, adunate
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
mereu util și la post, a militat cu strălucită abnegație pentru înnoirea literelor românești (vezi amintitul caz Arghezi), vestejind recurenta sămănătorismului și a poporanismului, luînd atitudini împotriva tradiționalismului gîndirist. Asta deopotrivă în critică literară, scrisă parcă mereu pe baricade, în cenaclul lovinescian, unde amfitrionul, după fiecare lectură, rostea invariabil invitația: "Ce zici domn Aderca? Ce spui Bebs (Delavrancea)?" Era o formulă cronicizata pe care au evocat-o, apoi, în memoriile lor toți sburătoristii. Oriunde se dezlănțuia o bătălie literară, Aderca se
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
memorie pre-adolescentină, ajutându-mă și de un mic ădocumentă. În 1955, o tânără ziarista de la ăRomânia liberă, Olga Ilieș, avea să-i consacre elevului de 16 ani cel dintâi articol a obținusem un premiu la un concurs de poezie al cenaclului ăTeodor Neculută. Festivitatea a avut loc în sală ăFantazioă. Autoarea articolului pleacă de la sfiala atângace a laureatului pe scena ca să realizeze un flash-back jurnalistic: "Și m-am intors cu aproape patru ani în urmă (NB: din 1955 în 1951). Răsfoiam
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
intensitatea cu care trăiesc poezia, pentru restul aspiranților la titlul de poet catalizatorul lecturilor are un rol major, astfel încît se poate vedea limpede unde s-au oprit cu bibliografia sufletele sensibile dornice să se confeseze public. Dacă în aceste cenacluri de provincie există cu adevarat spirit critic, un nivel intelectual superior în curajul de a alege fără menajamente grîul de neghina diletantismului - atunci există șanse ca dintre frecventatorii întrunirilor să se formeze scriitori originali, care să-și cultive în biblioteci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17670_a_18995]
-
Județului Caraș-Severin, Casa de Cultură a Sindicatelor Reșița și Editură Timpul al cărei director, Gheorghe Jurma, e și redactor șef al publicației. Redactori sînt Ion Chichere, Octavian Doclin, Iacob Român, Nicolae Sarbu și Gheorghe Zincescu, formați ei înșiși, bănuim, în cenaclul literar Semenicul, o adevărată instituție locală, ce ființează de o jumătate de secol. Acestui cenaclu i se datorează faptul că "Cetatea de foc" a devenit "Orașul cu poeți": 13 membri ai Uniunii Scriitorilor și încă vreo 30 de autori cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17670_a_18995]
-
Jurma, e și redactor șef al publicației. Redactori sînt Ion Chichere, Octavian Doclin, Iacob Român, Nicolae Sarbu și Gheorghe Zincescu, formați ei înșiși, bănuim, în cenaclul literar Semenicul, o adevărată instituție locală, ce ființează de o jumătate de secol. Acestui cenaclu i se datorează faptul că "Cetatea de foc" a devenit "Orașul cu poeți": 13 membri ai Uniunii Scriitorilor și încă vreo 30 de autori cu una sau două cărți publicate. O secțiune a sumarului e intitulată chiar Orașul cu poeți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17670_a_18995]
-
Alex. Ștefănescu Ședința de cenaclu că opera În fața instanței pe care o reprezintă istoria literaturii române, Mircea Cărtărescu va fi judecat, probabil, împreună cu tinerii cărora le este mentor (și prieten) la Cenaclul Facultății de Litere din București. A trecut vremea când numele său evocă automat
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
Alex. Ștefănescu Ședința de cenaclu că opera În fața instanței pe care o reprezintă istoria literaturii române, Mircea Cărtărescu va fi judecat, probabil, împreună cu tinerii cărora le este mentor (și prieten) la Cenaclul Facultății de Litere din București. A trecut vremea când numele său evocă automat o apartenența: la Cenaclul de Luni (sau la generația ^80). Acum, Mircea Cărtărescu, scriitor-vedetă și profesor nonconformist, are propriul lui cenaclu, de care se ocupă cu o
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
instanței pe care o reprezintă istoria literaturii române, Mircea Cărtărescu va fi judecat, probabil, împreună cu tinerii cărora le este mentor (și prieten) la Cenaclul Facultății de Litere din București. A trecut vremea când numele său evocă automat o apartenența: la Cenaclul de Luni (sau la generația ^80). Acum, Mircea Cărtărescu, scriitor-vedetă și profesor nonconformist, are propriul lui cenaclu, de care se ocupă cu o pasiune rece și cu pedanterie, ca un colecționar de colecția să. Cunoscutul poet (și extraordinarul prozator) este
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
le este mentor (și prieten) la Cenaclul Facultății de Litere din București. A trecut vremea când numele său evocă automat o apartenența: la Cenaclul de Luni (sau la generația ^80). Acum, Mircea Cărtărescu, scriitor-vedetă și profesor nonconformist, are propriul lui cenaclu, de care se ocupă cu o pasiune rece și cu pedanterie, ca un colecționar de colecția să. Cunoscutul poet (și extraordinarul prozator) este bun conducător de literatură. Prin performanțele lui literare creează o atmosferă de emulație. În plus, multe din
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
scrie au o factură demonstrativa. Iată cum se face literatura (inclusiv din literatura) - acesta este mesajul său subtextual. În felul lui Mircea Cărtărescu de-a se ocupă de tineri s-ar putea descifra dorința să de a-si retrăi tinerețea. Cenaclul Facultății de Litere este, într-un fel, o reeditare a Cenaclului de Luni. Mircea Cărtărescu nici nu ia în considerare eventualitatea că rolul său de magister ludi să se exercite și altfel decât în cadrul unui cenaclu (de exemplu, în relația
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
din literatura) - acesta este mesajul său subtextual. În felul lui Mircea Cărtărescu de-a se ocupă de tineri s-ar putea descifra dorința să de a-si retrăi tinerețea. Cenaclul Facultății de Litere este, într-un fel, o reeditare a Cenaclului de Luni. Mircea Cărtărescu nici nu ia în considerare eventualitatea că rolul său de magister ludi să se exercite și altfel decât în cadrul unui cenaclu (de exemplu, în relația cu un singur discipol, condus socratic până la o deplină exprimare, sau
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
a-si retrăi tinerețea. Cenaclul Facultății de Litere este, într-un fel, o reeditare a Cenaclului de Luni. Mircea Cărtărescu nici nu ia în considerare eventualitatea că rolul său de magister ludi să se exercite și altfel decât în cadrul unui cenaclu (de exemplu, în relația cu un singur discipol, condus socratic până la o deplină exprimare, sau în dialog cu o mulțime de autori invizibili, prin intermediul unei rubrici de "poștă redacției"). În plus, chiar structura cenaclului trebuie să fie aceea inventată și
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
exercite și altfel decât în cadrul unui cenaclu (de exemplu, în relația cu un singur discipol, condus socratic până la o deplină exprimare, sau în dialog cu o mulțime de autori invizibili, prin intermediul unei rubrici de "poștă redacției"). În plus, chiar structura cenaclului trebuie să fie aceea inventată și experimentata în anii ^80. Mircea Cărtărescu răsuflă ușurat când constată că cenaclul Facultății de Litere, față de care la un moment dat se simțise străin, începe să semene cu concepția să despre această instituție: "Au
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
o deplină exprimare, sau în dialog cu o mulțime de autori invizibili, prin intermediul unei rubrici de "poștă redacției"). În plus, chiar structura cenaclului trebuie să fie aceea inventată și experimentata în anii ^80. Mircea Cărtărescu răsuflă ușurat când constată că cenaclul Facultății de Litere, față de care la un moment dat se simțise străin, începe să semene cu concepția să despre această instituție: "Au apărut și serile faste, cu lecturi fulminante și surprizele, dar mai ales a aparut acel "team spirit", acea
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
semene cu concepția să despre această instituție: "Au apărut și serile faste, cu lecturi fulminante și surprizele, dar mai ales a aparut acel "team spirit", acea coerentă de atitudine, de gândire, aproape aș spune de ideologie artistică fără de care un cenaclu e numai o șezătoare. S-a format o ierarhie și o distribuție de roluri (criticul gen "spirituș rector", "nebunul", "Gică Contra", "frumoasă", "bestia")". Concepută astfel, o sedinta de cenaclu devine un spectacol în sine, ceva între commedia dell^arte și
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
de gândire, aproape aș spune de ideologie artistică fără de care un cenaclu e numai o șezătoare. S-a format o ierarhie și o distribuție de roluri (criticul gen "spirituș rector", "nebunul", "Gică Contra", "frumoasă", "bestia")". Concepută astfel, o sedinta de cenaclu devine un spectacol în sine, ceva între commedia dell^arte și happening. Opera principala a cenacliștilor o constituie chiar acele improvizații colective de câte-o seară, amestec de elan creator și umor studențesc, care creează iluzia feerica a succesului literar
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
sală de spectacole după plecarea spectatorilor și că adună de pe jos și de pe scaune programe de sală incapabile să evoce magia evenimentului artistic consumat cu puțină vreme înainte. Rockeri și sataniști Așa se întâmplă și cu "volumele colective" ale membrilor cenaclului Facultății de Litere, publicate prin strădania lui Mircea Cărtărescu. Primul volum de acest fel (apărut în 1995 și cuprinzând texte semnate de Sorin Ghergut, Svetlana Cârstean, Răzvan Rădulescu, Mihai Ignat, Cezar Paul-Bădescu, T.O.Bobe) avea încă o anumita pregnanta
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
Cezar Paul-Bădescu. Intitulat Tablou de familie, volumul nu era lipsit de un prim-plan, în care se instalaseră câțiva tineri scriitori capabili să prezinte interes și prin ei înșiși, nu numai ca membri ai unui clan. Noul produs editorial al cenaclului Facultății de Litere, Ferestre (titlu care pare școlaresc și demodat numai celor care nu au auzit de Windows!), este însă mai șters. Semnatarii textelor din cuprinsul lui - Ioana Vlasin, Iulian Băicus, Cecilia Ștefănescu, Marius Ianus, Angelo Mitchievici, Victor Nichifor și
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
că autori de sine stătători. Aceasta nu înseamnă că volumul ne lasă indiferenți (o prezentare generoasă a grupului a apărut, de altfel, în avanpremieră chiar în România literară). Ne interesează în cel mai înalt grad cum scriu tinerii de la un cenaclu al Facultății de Litere - deci din zona zero a conștiinței literare românești. Iar faptul că ei se află în imediata apropiere a unui scriitor de valoarea lui Mircea Cărtărescu nu face decât să ne mărească curiozitatea. S-ar putea crede
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
goală, străzile se lichefiază. În cofetărie, miros acru. Îmi sorb limonada, balansând piciorul. Vânzătorul dormitează la tejghea. Obloanele cad calcinate. În gang e răcoare. spate lipit de zid. Copilul implantă cuțitul și plasticul crapă". (Miniaturi) Raportate la fermecătoarele ședințe de cenaclu pe care le evocă Mircea Cărtărescu în prefață, toate aceste texte par funinginea rămasă după un mirific foc de artificii.
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
în nădejdea precară că voi fi crezut. Unora le e de ajuns povestea mea, iar aceștia sînt foarte puțini. Ceilalți n-ar catadicsi să mă asculte nici dacă mi-aș da drumul în gol. De curînd am citit într-un cenaclu, pentru un public fără doar și poate de cunoscători. N-aș greși prea tare dacă aș spune că am nimerit acolo ca musca-n lapte, precum o insectă lacomă, care vrea să moară sătulă. Oricum, am dat curs unei inspirații
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]
-
și cu ursul, a spus că a citit săptămîna trecută în “Libertatea” un reportaj mult mai interesant și mai viabil literar decît proza citită de mine. A ținut de asemenea să-și exprime indignarea spunînd că el vine la acest cenaclu tocmai din Mărgeanului, ca să vadă și să audă citind scriitori cît de cît profesioniști. Cine face selecția textelor ar trebui să aibă în vedere niște criterii minime în privința calității literare. Nu eram vinovat. Mi se lua pînă și privilegiul ăsta
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]
-
este. Nu-mi prea dă mîna să mă împotrivesc și n-aș avea nas, de vreme ce am învățat să scriu manevrînd butoaie sau făcînd alte munci de felul ăsta. Oricum asta făceam pe cînd ei se formau ca scriitori prin facultăți, cenacluri și redacții. E posibil ca ce fac eu să nu fie literatură, dar asta nu schimbă cu nimic. Nu clintește o iotă, vreau să spun, din starea de fapt pe care vreau s-o descriu în rîndurile de față. Plecasem
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]
-
intuiția lui, așadar, a dus la constatarea că aceste personaje nu numai că nu merită să trăiască printre oameni (ei vin aici ca să cerșească și să fure, precum țiganca aia murdară cu plozii ei murdari, iar în proza citită în cenaclu era vorba despre români ajunși în Occident care făceau cam tot așa ceva), dar nu-și justifică locul nici într-un text literar. Chiar dacă nu l-am citat exact, sînt foarte sigur că am păstrat intact spiritul discursului său. Omul avea
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]