7,540 matches
-
zile de la data când a fost prezentată în ședința comuna a celor două Camere. ... (4) Dacă moțiunea de cenzura a fost respinsă, deputații și senatorii care au semnat-o nu mai pot iniția, în aceeași sesiune, o noua moțiune de cenzura, cu excepția cazului în care Guvernul își angajează răspunderea potrivit articolului 114. ... Articolul 114 Angajarea răspunderii Guvernului (1) Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședința comuna, asupra unui program, a unei declarații de politica generală
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153308_a_154637]
-
răspunderii Guvernului (1) Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședința comuna, asupra unui program, a unei declarații de politica generală sau a unui proiect de lege. ... (2) Guvernul este demis dacă o moțiune de cenzura, depusa în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declarației de politica generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condițiile articolului 113. ... (3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153308_a_154637]
-
ale art. 1 alin. (4) și (5), ale art. 21 și ale art. 140 alin. (1) teza a doua, în măsura în care se interpretează că hotărârile adoptate de Plenul Curții de Conturi în temeiul art. 28 din legea criticată nu sunt supuse cenzurii instanțelor judecătorești; art. 19 lit. c) din lege ar putea conduce la interpretarea că atribuțiile Curții de Conturi se extind și asupra persoanelor fizice; or, pentru asemenea argumente, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea fostului art. 19 lit. d) din Legea
DECIZIE nr. 463 din 4 decembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (2) şi ale art. 19 lit. c) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 77/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155168_a_156497]
-
este neconstituțional dacă "se interpretează în sensul că actele administrative emise de Curtea de Conturi, pentru a căror contestare nu este prevăzută o procedură administrativ-jurisdicțională, incluzând aici și hotărârile luate în temeiul art. 28 din această lege, nu sunt supuse cenzurii instanțelor judecătorești". Se consideră că, "dacă se admite o asemenea interpretare, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 constituie o încălcare a principiului liberului acces la justiție consacrat în art. 21 din Constituția României" și a art. 6
DECIZIE nr. 463 din 4 decembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (2) şi ale art. 19 lit. c) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 77/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155168_a_156497]
-
susține că ar putea fi interpretate în sensul că actele administrative emise de Curtea de Conturi, inclusiv hotărârile luate de aceasta în temeiul art. 28 din lege, pentru a căror contestare nu este prevăzută o procedură administrativ-jurisdicțională, nu sunt supuse cenzurii instanțelor judecătorești. Se consideră că prin aceasta se încalcă prevederile art. 21 din Constituție referitoare la accesul liber la justiție și art. 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil
DECIZIE nr. 463 din 4 decembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (2) şi ale art. 19 lit. c) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 77/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155168_a_156497]
-
acordat altor organizații interguvernamentale fără caracter regional în materie de priorități, tarife și impozite asupra trimiterilor poștale sau a altor mijloace de telecomunicații, compatibile cu toate convențiile, reglementările și acordurile internaționale la care a aderat respectivă parte. Nici un tip de cenzură nu poate fi exercitată asupra comunicărilor oficiale ale "Intelsat". Articolul 6 Restricții În cadrul activităților sale autorizate de acordurile "Intelsat", fondurile deținute de această nu vor fi supuse nici unui control, nici unei restricții, reglementări sau moratoriu, cu condiția că operațiunile referitoare la
PROTOCOL din 19 mai 1978 asupra privilegiilor şi imunitatilor Organizaţiei Internationale de Telecomunicatii prin Satelit "Intelsat"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156503_a_157832]
-
În ceea ce privește comunicările sale oficiale, "Eutelsat" poate folosi orice mijloace de comunicare adecvate, inclusiv mesaje codificate sau cifrate. Părțile la protocol nu impun nici o restricție la comunicațiile oficiale ale "Eutelsat" și nici la difuzarea publicațiilor sale oficiale. Nu se exercită nici o cenzură cu privire la aceste comunicări și publicații. 3. Amplasarea și utilizarea de către "Eutelsat", pe teritoriul unei părți la protocol, a unei stații radio, va fi autorizată și se va face potrivit legislației în vigoare pe teritoriul acelei părți. Articolul 7 Reprezentanții părților
PROTOCOL din 13 februarie 1987 asupra privilegiilor şi imunitatilor Organizaţiei Europene de Telecomunicatii prin Satelit "Eutelsat"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156505_a_157834]
-
2. În privința comunicărilor oficiale, "Inmarsat" poate utiliza toate mijloacele de comunicații și, în principal, să apeleze la sisteme codificate. Părțile la protocol nu impun nici o restricție privind comunicările oficiale. La adresa acestor comunicări și publicații nu se exercită nici un tip de cenzură. 3. "Inmarsat" nu poate instala și utiliza nici un tip de emițător radio fără consimțămîntul părții la protocol interesate. Articolul 7 Membri ai personalului 1. Membrii personalului "Inmarsat": a) beneficiază de imunitate de jurisdicție, chiar și în urmă încetării funcționarii lor
PROTOCOL din 1 decembrie 1981 privind privilegiile şi imunitatile Organizaţiei Internationale de Telecomunicatii Maritime prin Satelit "Inmarsat"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156504_a_157833]
-
sovrom - chiabur, mic burghez, "erou al muncii socialiste" - confiscarea proprietății private, "proprietate a întregului popor" 7.2 Conținuturi: - Contradicțiile industrializării - Colectivizarea și impactul asupra satului 8. Dominația ideologică și represiunea politică 8.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - activist, cenzură, proletcultism, dizident, deportare, muncă forțată, rezistență armată, Securitatea - "revoluționar de profesie", "dușman al poporului", "revoluție culturală", "omul nou", "societate socialistă multilateral dezvoltată" - desființarea Bisericii Greco-Catolice 8.2 Conținuturi: - Regimul politic, monopolul ideologic și "producția culturală" - Securitatea și represiunea politică - Forme
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
arată că incriminarea și sancționarea contravențiilor se aplică tuturor persoanelor aflate în situația reglementată de ipoteza normei juridice, fără privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. De asemenea, arată că actele de soluționare a contestațiilor sau reclamațiilor sunt acte administrative supuse cenzurii instanței de judecată. În ceea ce privește art. 47 din Constituție, arată că acesta nu are incidență în cauză. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de
DECIZIE nr. 197 din 28 februarie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 220 alin. (1) lit. c) şi d) şi alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196479_a_197808]
-
Guvernului răspunde politic în mod solidar cu ceilalți membri pentru activitatea Guvernului și pentru actele acestuia. ... Articolul 3 (1) Răspunderea politică a Guvernului constă în demiterea sa, ca urmare a retragerii încrederii acordate de către Parlament, prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, în condițiile prevederilor art. 113 și 114 din Constituția României, republicată. ... (2) Guvernul și celelalte organe ale administrației publice sunt obligate să prezinte Camerei Deputaților și Senatului, precum și comisiilor parlamentare informațiile și documentele cerute în temeiul art. 111 alin. (1
LEGE nr. 115 din 28 iunie 1999 (**republicată**)(*actualizată*) privind responsabilitatea ministerială**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196958_a_198287]
-
Guvernului răspunde politic în mod solidar cu ceilalți membri pentru activitatea Guvernului și pentru actele acestuia. ... Articolul 3 (1) Răspunderea politică a Guvernului constă în demiterea sa, ca urmare a retragerii încrederii acordate de către Parlament, prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, în condițiile prevederilor art. 113 și 114 din Constituția României, republicată. ... (2) Guvernul și celelalte organe ale administrației publice sunt obligate să prezinte Camerei Deputaților și Senatului, precum și comisiilor parlamentare informațiile și documentele cerute în temeiul art. 111 alin. (1
LEGE nr. 115 din 28 iunie 1999 (**republicată**)(*actualizată*) privind responsabilitatea ministerială**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196957_a_198286]
-
accesului la justiție. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, potrivit prevederilor art. 53 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 și ale art. 12 alin. (6) din Legea nr. 1/2000 , hotărârile comisiei județene pot fi supuse cenzurii instanțelor de judecată, prin formularea unei plângeri la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, textul criticat fiind astfel în acord cu dispozițiile art. 21 alin. (4) din Constituție. De altfel, dispozițiile de lege criticate nu contravin nici
DECIZIE nr. 60 din 31 ianuarie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 53 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi ale art. 12 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195135_a_196464]
-
potrivit regulamentului fiecărei Camere. Articolul 35 Drepturile politice specifice Principalele drepturi politice ale deputaților și senatorilor, precum și obligațiile corelative acestora sunt următoarele: a) dreptul la inițiativă legislativă; ... b) dreptul de a iniția și de a susține moțiuni simple sau de cenzură; ... c) dreptul de a iniția și de a susține hotărâri ale Camerei, în orice problemă de competența acesteia; ... d) dreptul de a face declarații politice, de a pune întrebări, de a face interpelări și alte asemenea intervenții; ... e) dreptul de
LEGE nr. 96 din 21 aprilie 2006 (*actualizată*) privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194632_a_195961]
-
potrivit regulamentului fiecărei Camere. Articolul 35 Drepturile politice specifice Principalele drepturi politice ale deputaților și senatorilor, precum și obligațiile corelative acestora sunt următoarele: a) dreptul la inițiativă legislativă; ... b) dreptul de a iniția și de a susține moțiuni simple sau de cenzură; ... c) dreptul de a iniția și de a susține hotărâri ale Camerei, în orice problemă de competența acesteia; ... d) dreptul de a face declarații politice, de a pune întrebări, de a face interpelări și alte asemenea intervenții; ... e) dreptul de
LEGE nr. 96 din 21 aprilie 2006 (*actualizată*) privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194633_a_195962]
-
potrivit regulamentului fiecărei Camere. Articolul 35 Drepturile politice specifice Principalele drepturi politice ale deputaților și senatorilor, precum și obligațiile corelative acestora sunt următoarele: a) dreptul la inițiativă legislativă; ... b) dreptul de a iniția și de a susține moțiuni simple sau de cenzură; ... c) dreptul de a iniția și de a susține hotărâri ale Camerei, în orice problemă de competența acesteia; ... d) dreptul de a face declarații politice, de a pune întrebări, de a face interpelări și alte asemenea intervenții; ... e) dreptul de
LEGE nr. 96 din 21 aprilie 2006 (*actualizată*) privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194634_a_195963]
-
în calitate de organ colegial, unui vot de aprobare al Parlamentului European. Pe baza acestei aprobări, Comisia este numită de Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată. (8) Comisia, în calitate de organ colegial, răspunde în fața Parlamentului European. Parlamentul European poate adopta o moțiune de cenzură împotriva Comisiei, în conformitate cu articolul 201 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În cazul în care se adoptă o astfel de moțiune, membrii Comisiei trebuie să demisioneze în mod colectiv din funcțiile lor, iar Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe
TRATATUL DE LA LISABONA din 13 decembrie 2007 de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195087_a_196416]
-
articolul 199 al doilea paragraf, cuvintele " ... condițiile prevăzute de acest regulament" se înlocuiesc cu " ... condițiile prevăzute în tratate și de acest regulament." 188) La articolul 201, al doilea paragraf se înlocuiește cu textul următor: "În cazul în care moțiunea de cenzură se adoptă cu o majoritate de două treimi din voturile exprimate și de către majoritatea membrilor care compun Parlamentul European, membrii Comisiei trebuie să demisioneze colectiv din funcțiile lor, iar Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
TRATATUL DE LA LISABONA din 13 decembrie 2007 de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195087_a_196416]
-
în care arată următoarele: 1. Dispozițiile art. 67 din Constituție, care prevăd că actele juridice ale Parlamentului sunt legile, hotărârile și moțiunile, determină natura juridică a moțiunii simple. Întrucât textul constituțional nu face distincție între moțiunea simplă și moțiunea de cenzură, rezultă că ambele produc efecte juridice și de ordin politic. În doctrina juridică, moțiunile sunt considerate acte care produc efecte juridice, iar actele exclusiv politice sunt declarațiile, apelurile, mesajele, scrisorile, rezoluțiile și altele. 2. Prin urmare, o moțiune adoptată în
DECIZIE nr. 148 din 21 februarie 2007 asupra sesizării privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 157 alin. (2) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185656_a_186985]
-
Curtea reține că în sistemul constituțional al României, ca și în majoritatea celorlalte țări, controlul parlamentar, în general, este fără sancțiune. Unica excepție când controlul parlamentar are și sancțiune este cea în care acest control se exercită prin moțiunea de cenzură, a cărei adoptare are ca finalitate demiterea Guvernului. Curtea Constituțională constată că noțiunea de "moțiune simplă" a fost introdusă în Constituție cu prilejul revizuirii acesteia, când, prin noua redactare a art. 112 alin. (2), s-a lărgit și conținutul moțiunii
DECIZIE nr. 148 din 21 februarie 2007 asupra sesizării privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 157 alin. (2) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185656_a_186985]
-
Așadar, lipsa unui asemenea efect juridic a moțiunii simple nu atrage consecința anihilării efectelor sale politice, deoarece, în situația în care executivul ignoră moțiunea simplă, cele două Camere ale Parlamentului au posibilitatea să recurgă, dacă se impune, la moțiunea de cenzură. Curtea Constituțională reține că, sub aspectul efectelor asupra Guvernului și membrilor săi, există deosebiri substanțiale între cele două tipuri de moțiune. Astfel, învestirea Guvernului are loc, potrivit art. 103 alin. (3) din Constituție, prin acordarea încrederii Guvernului cu votul majorității
DECIZIE nr. 148 din 21 februarie 2007 asupra sesizării privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 157 alin. (2) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185656_a_186985]
-
încrederii Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor, în urma dezbaterii, în ședința comună a celor două Camere, a programului și listei Guvernului. Retragerea încrederii acordate Guvernului se face, potrivit art. 113 alin. (1) din Constituție, prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, în ședința comună a celor două Camere, cu votul majorității deputaților și senatorilor. Spre deosebire de moțiunea simplă, adoptarea moțiunii de cenzură are ca efect juridic direct demiterea Guvernului în întregul său. Cel de-al treilea tip de moțiune, cunoscut în legislația
DECIZIE nr. 148 din 21 februarie 2007 asupra sesizării privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 157 alin. (2) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185656_a_186985]
-
listei Guvernului. Retragerea încrederii acordate Guvernului se face, potrivit art. 113 alin. (1) din Constituție, prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, în ședința comună a celor două Camere, cu votul majorității deputaților și senatorilor. Spre deosebire de moțiunea simplă, adoptarea moțiunii de cenzură are ca efect juridic direct demiterea Guvernului în întregul său. Cel de-al treilea tip de moțiune, cunoscut în legislația și practica mai multor țări, respectiv moțiunea individuală, nu este prevăzut de Constituția României. Moțiunea individuală are efecte juridice similare
DECIZIE nr. 148 din 21 februarie 2007 asupra sesizării privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 157 alin. (2) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185656_a_186985]
-
direct demiterea Guvernului în întregul său. Cel de-al treilea tip de moțiune, cunoscut în legislația și practica mai multor țări, respectiv moțiunea individuală, nu este prevăzut de Constituția României. Moțiunea individuală are efecte juridice similare celor ale moțiunii de cenzură, dar nu asupra întregului Guvern, ci numai asupra unor membri ai acestuia individualizați. Ca atare, introducerea unei cereri privitoare la demiterea unui membru al Guvernului într-o moțiune simplă nu poate crea obligații juridice pentru Guvern, primul-ministru sau alte persoane
DECIZIE nr. 148 din 21 februarie 2007 asupra sesizării privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 157 alin. (2) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185656_a_186985]
-
limite de exercitare, precum și efecte juridice sunt reglementate în capitolul IV din titlul III al Constituției. Spre deosebire de formele de control parlamentar care implică obligația de natură juridică a Guvernului de a îndeplini măsurile adoptate de Parlament - și anume, moțiunea de cenzură, angajarea răspunderii Guvernului și delegarea legislativă - formele de control parlamentar prevăzute de art. 111 și 112 din Constituție nu implică efecte de această natură. Astfel, prin art. 111 și 112 din Constituție s-a prevăzut obligația Guvernului și a celorlalte
DECIZIE nr. 148 din 21 februarie 2007 asupra sesizării privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 157 alin. (2) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185656_a_186985]