7,090 matches
-
Iarbă mare, bănci de rezervă deteriorate. Meciul e aprig, antrenorul gazdelor strigă în ungurește la elevele sale, fără să fie probabil adeptul enclavizării, ci pur și simplu din obișnuință. Omologul bucureștean, un tip între două vîrste, cu mustață, se agită, ceartă jucătoarele, care aleargă de parcă în joc s-ar afla potul Ligii Campionilor. Se șutează îndesat, se transpiră abundent și se țipă subțire. În final, bucureștencele înving, după ce vor fi trecut prin mari emoții. Se bucură fără margini, vestiarul e un
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
la povestitor puterea "de a crea tipuri vii" este nejustificat. Întrucât privește Amintirile și Moș Nichifor Coțcariul, se mai poate vorbi de tipuri vii în sensul autenticității. Căci altfel ce observație pătrunzătoare găsim în Amintiri? O mamă de la țară își ceartă copiii, un tată se întreabă cu ce să-și țină băieții în școli, copiii fac nebunii, un popă joacă cu poalele anteriului prinse în brâu, toate aceste spuse anecdotic pe puține pagini. Întîmplă-rile sunt adevărate dar tipice, fără adâncime. Însă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îl umple de bogdaprosti". În încheiere, fata moșului se mărită cu "un bun om și harnic", nescăpând dar nici acum de trebi. În plin fabulos dăm de scene de un realism poznaș. Gerilă, Ochilă și celelalte monstruozități ale basmului se ceartă în casa de fier înroșită a împăratului Roș ca dascălii în gazdă la ciobotarul din Fălticeni. Vorbirea împăratului Roș e de o grasă vulgaritate. Pișcat de pureci, măria-sa drăcuie. Până și între obiecte se încinge o comică sfadă: "- Măsoară
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să-mi aplec urechea glasului plânsorilor. Când, în timpul nunții, Făt-Frumos trece pe la curte, împăratul, vesel de băutură, îl întîmpină singur afară și fără multă ceremonie ține să ciocnească un pahar cu el. Pe același Făt-Frumos și pe Zmeu, care se ceartă, împăratul îi împinge cu mâna și-i dă afară. Tocmeala apoi între el și voinicii pețitori e din cele mai gustoase. Tot ce privește existența Zmeului e de o rară poezie și dezvăluirea felului cum se nasc miturile în popor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a Hanului-Ancuței (tentativă de pivniță pentru rafinați), precum și Pravila în care se spune că "Iertat este fiecărui să bea cât îl ține punga și boiul său, numai cât pre vecin și tovarăși de ospăț să nu supere. Altfel se va certa". Versurile sunt simboliste, iar o parte (Cîntece de ospiciu) un joc pur, cu efecte comice, pe baza insanităților alienaților, exemplu această parodie după Jean Richepin: Tralalali, tralalala, Am mai ucis un gardian. Tralalali, tralalala, Acum sunt liber - castelan. LUCIA MANTU
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Robii lui Isaac au mai săpat în vale și au dat acolo peste o fîn-tînă cu apă de izvor. Păstorii din Gherar(în română cuvîntul gherar: luna ianuarie; ghera: a zgîrîia, a scurma; Ghelar: localitate în județul Hunedoara) s-au certat cu păstorii lui Isaac zicînd: «Apa este a noastră». Și au pus fîntînii numele de Esec, pentru că se certaseră cu ei. 26,21 Apoi au săpat o altă fîntînă pentru care iar au fă-cut gîlceavă, de aceea au numit-o
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Păstorii din Gherar(în română cuvîntul gherar: luna ianuarie; ghera: a zgîrîia, a scurma; Ghelar: localitate în județul Hunedoara) s-au certat cu păstorii lui Isaac zicînd: «Apa este a noastră». Și au pus fîntînii numele de Esec, pentru că se certaseră cu ei. 26,21 Apoi au săpat o altă fîntînă pentru care iar au fă-cut gîlceavă, de aceea au numit-o Sitna(Sitna este un pîrîu ce curge la marginea de est a municipiului Botoșani). Isaac s-a dus la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
facții și au purces la executarea acțiunii în timpul mesei pe care acesta o lua împreună cu alți nobili, soția și doamnele acesteia. ,,Mulțimea rea și aprigă împotriva mea s-a adunat pe laze. Eu m-am dus în cetate batjocorit și certat de nobilii noștri români. Eu am dat de aceste facțiose murdare care s-au unit și s-au însoțit în intriga lor împo- triva lui boeri Bisto. Au fost chemați și s-au dus la această pleavă de cînepă Anto-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
glod a ieșit afară să se culce. Ne-am ogoit și ne-am culcat într-o liniște de mormînt sub cerul liber(clar de lună). Ne-am trezit brusc toată ceata pen-tru că ningea. Am fost goniți dar nu puteam certa sau jigni luna! Caută pe Tegotei să ceară satelor geților să coase și să strîngă cît mai multe togi noi. După dezgheț, apele au crescut și am dat bărci oamenilor să treacă înapoi, aducînd laudă lui Dum-nezeu. Înțeleptul Gilozimo al
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
perspectiva Ioanei Pârvulescu, firește că într-un chip mai irizat, fără tăioase vehemențe de editorialist politic. (22, 15.VII.- 21.VII.2003) Și o ruga adeseori cuviosul să se îmbrace în chipul călugăresc, dar ea nu-l asculta, până când, fiind certată printr-o vedenie, a rugat pe fiul său să o îmbrace în chipul acela (site dedicat credinței ortodoxe, www.crestinortodox.ro, 26.XI.2007) Logan, promovat în maniera low-cost (titlu pe un site de știri auto, masini.acasa.ro, 6
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
cu putere, dar în loc de a lovi creanga, am lovit-o pe Steluța în cap și a țâșnit sângele. Ne am speriat. Eu eram vinovat. A intervenit mama Ileana, a legat-o la cap pe Steluța, iar pe mine m-a certat și m-a alungat acasă. Tăietura a fost superficială și s-a tămăduit ușor și repede. Fapta însă mi s-a amintit de mama Ileana și când eram la seminar și când eram la Facultate, după terminarea serviciului militar. Al
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
jos, predam până joi și mă întorceam la Suceava joia după amiază. AMENINȚAT CU DIVORȚUL. În acest interval de timp, relațiile dintre mine și Marta s-au tot răcit. Chiar și în duminica în care s-a născut Cristina eram „certați”. Târziu, mult prea târziu, am aflat că securitatea a făcut presiuni asupra Martei ca să divorțeze. Am aflat că aceste presiuni erau motivate cu argumente care pretindeau că eu voi fi arestat, că am posibilitatea să mor în închisoare după ce-i
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și întâlnire cu o măicuță bătrână care l-a cunoscut pe poet, fără a nota vreo informație de la ea) și un fragment din amintirile lui T. V. Ștefanelli, din 1914, despre Eminescu și Ioniță Bumbac: în 1871 cei doi se ceartă, la Viena, iar Ioniță Bumbac vorbește încontinuu, tare, acoperind vocea poetului care: „După un timp își pierdu răbdarea, își scoase căciula sa mițoasă din cap, o trânti cu putere pe masă și-i zise iritat lui Bumbac: - Na! Vorbește-i
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
află într-o criză financiară", care sugerează: "E problema lor, nu a mea". într-o negociere recentă cineva a amenințat că va încheia discuția și a spus: "Drumurile noastre se despart". Această expresie este folosită de doi îndrăgostiți care se ceartă, nu de profesioniști în afaceri. Utilizarea ei l-a atenționat pe partener asupra faptului că acel om se simțea legat personal sau afectiv de el. Atunci și-a modificat și el poziția de pe care negocia: dintr-una financiară, impersonală, într-
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
cealaltă persoană insistă, să trecem la folosirea tehnicii "discului stricat", continuând să fim de acord cu tot ce spune celălalt, dar repetând mereu, cu aceleași cuvinte, faptul că nu vrem să facem ceea ce ni se cere. Nimeni nu se poate certa cu un "disc stricat", așa încât cel care vroia să ne manipuleze, de obicei va renunța. Următoarele dialoguri-model ilustrează modul în care putem folosi această neprețuită deprindere. Dialogul 1 STAN: Oh... bună, Genevieve. GEN: Bună, Stan. Ce mai e nou? STAN
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
fi ajuns la un punct comun. Disputa asupra fenomenului creației nu s-a încheiat nici după 60 de ani de când creativitatea face obiectul unor studii sistematice. Sugestivă pentru acestă situație este o povestire chineză, care spune că doi oameni se certau asupra unui aspect de viață. Fiecare spunea că el are dreptate, și cum nu se puteau înțelege, au decis să meargă la un judecător care era socotit un mare înțelept. Judecătorul l-a ascultat pe primul și i-a spus
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
întrezărirea chiar a unor concepte moderne. Se demonstrează că Maiorescu era adeptul unei estetici mai subtile, pe care, dată fiind vârsta literaturii române, nu a găsit cu cale să o formuleze. În Condițiunea ideală a poeziei comentatorul descoperă la Maiorescu certe afinități cu estetica modernă a lui E. A. Poe, în urma unui minuțios studiu comparat stabilind câteva similitudini aproape surprinzătoare: ideea incompatibilității structurale dintre artă și știință, izvorul poeziei - filosofia germană, preocuparea pentru sugestivitatea liricii, concizie și pentru compunerea ei mentală, cultivarea
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
jos de ani de zile... Eu am fost un tip care am fost mai prevăzător, m-am mai ferit, dar erau unii care erau imprudenți și au avut mai mult de suferit... Cei care erau mai recalcitranți, adică răspundeau, se certau, ăștia au avut mai mult de suferit. Eu eram unul dintre aceia care evitam conflictul și am avut mai puțin de suferit din punctul ăsta de vedere. În Aiud, Între timp, se mai făcea așa-zisa... cum Îi spunea În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
greu cu mâncarea și la Oradea pentru mine... La Gherla iară tot așe, da’ am stat mai puțin... La Lugoj a fost ceva mai bine, mai relaxată... Nu mai vorbesc de greva de la Aiud. Acolo era așa severitate, că se certau rușii cu chinejii și atunci regimul era mai sever În Închisoare. N-aveai voie să stai toată ziua decât pe marginea patului. Cum ați primit vestea eliberării la Salcia? Erau zvonuri, știați de decret? S-a aflat, că o parte
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
l-am ars”. „Mamă”, zic, „ce-am făcut eu, gata, l-ai ars, da’ dă-mi Înapoi originalul cel puțin, ca să-l dau ’napoi la Faliboga să se spele pe cap cu el.” Dom’le, părinții mei nu s-au certat și nu i-am văzut certându-se În viața lor. Când a venit tata acasă s-au certat foarte tare și mama a zis: „Acum să pleci, să-l duci Înapoi lu’ Faliboga”. Și tata i l-a dus Înapoi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am făcut eu, gata, l-ai ars, da’ dă-mi Înapoi originalul cel puțin, ca să-l dau ’napoi la Faliboga să se spele pe cap cu el.” Dom’le, părinții mei nu s-au certat și nu i-am văzut certându-se În viața lor. Când a venit tata acasă s-au certat foarte tare și mama a zis: „Acum să pleci, să-l duci Înapoi lu’ Faliboga”. Și tata i l-a dus Înapoi lu’ Faliboga... și cu asta parcă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cel puțin, ca să-l dau ’napoi la Faliboga să se spele pe cap cu el.” Dom’le, părinții mei nu s-au certat și nu i-am văzut certându-se În viața lor. Când a venit tata acasă s-au certat foarte tare și mama a zis: „Acum să pleci, să-l duci Înapoi lu’ Faliboga”. Și tata i l-a dus Înapoi lu’ Faliboga... și cu asta parcă lucrurile s-au mai aranjat. A trecut, mă rog, ziua de miercuri
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că a fost o răscoală de studenți undeva În Polonia, și era scris În ziar, și el a venit lângă mine, și mi-a pasat ziaru-n față, când stând la o coadă la policlinica studențească... Și-am văzut: „În Polonia, ceartă Între studenți și Miliția poloneză”... Și-am zis propoziția următoare: „Nu-i bine că studenții sunt provocați de Poliție. Studenții nu tre’ să fie provocați”. Asta am spus. Greșesc!? „Poliția greșește dacă provoacă studenți! Studenții nu tre’ să fie provocați
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Sântă Mărie Nimeni p-aci să nu dea. Așa e făcut boierul, Nu poate lucra mereu... Dar iată domnul graferul; Ia-ți căciula, fătul meu! Ăsta, vezi, este teatru Aci afli lucruri mari, Cum a băut împăratul, Cum s-au certat doi măgari, Fetele cum să iubească, Flăcăii, iarăși mereu, Cum să le tot amăgească! Ia-ți căciula, fătul meu! Aici s-adună și Sfatul Domnului de ajutor, Care cârmuiește Statul Așa bine și ușor. Iată Vornicul cel mare, Al doilea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
farse din vodeviluri și pentru bastarda teatrului: opera, pe care n-o înțeleg în limbajul său cel metafizic, dar fac haz când văd pe scenă, între machinării și costume, că-și dau oamenii bună dimineața cântând, se gâlcevesc cântând, se ceartă și se omoară cântând.“90 Teatrele făceau, toate, afaceri foarte rele, publicul era puțin, clasa aristocrată nu se ducea decât la operă, niciodată o familie boierească nu s-ar fi compromis într-o lojă la teatrul românesc: și, dacă nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]