38,100 matches
-
impus-o ori prin care s-a impus: propune o valoare culturală, o aplică drept grilă prin care se revizitează cu ochi proaspăt opere literare consacrate. Cu avantaje nenumărate... Prostia inteligenței cu tertipurile ei Cea de-a doua carte oferită cititorilor români are altă structură, complexă și elaborată, ea se compune din texte care abordează o zonă de interferență care intrigă și amuză: prostia inteligenței. Imaginează trei personaje - căutătorul, logodnica sa Claire și un prieten (ori mentor?) Gulliver, care intră în
Eseul ca dar prețios by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6917_a_8242]
-
povestirii cu sertare: există așadar o tramă ca pretext care prilejuiește inserția unui șir de minieseuri, un eșafodaj de sertare și sertărașe, unele sofisticate, altele pline ochi de idei, unele care se deschid mai greu, altele rămân întredeschise. Ele prilejuiesc cititorului o experiență pe care nu a mai trăit-o din copilărie: curiozitatea și apetitul de a cotrobăi prin sertarele celor mari, cu revelații pe care și pasionații, și amatorii le vor savura. Presupun că autoarea s-a distrat enorm scriind
Eseul ca dar prețios by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6917_a_8242]
-
Elegie pentru căruțele cu roți de lemn În FLACĂRA LUI ADRIAN PĂUNESCU (nr. 33-34) găsim, ca pe un dar nesperat, pagini de jurnal de dată recentă semnate Fănuș Neagu. Întrucât dar din dar se face rai, reproducem un fragment pentru cititorii României literare. Este vorba de o însemnare plină de nostalgie despre lumea pierdută a copilăriei marelui scriitor, care, iată, după ce ne-a îngrijorat pe toți cu starea sănătății lui, redevine un magician al cuvintelor, așa cum îl știam: "18 iulie 2009
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6920_a_8245]
-
doi autori. De menționat că, la toate aceste lucrări, Ioan-Iovitz Popescu figurează ca autor principal. Desigur, aceste trei monografii venite una după alta la interval de câte o lună sunt rezultatul unor elaborări care au ocupat mai mulți ani. Acei cititori care s-ar putea mira de o posibilă relevanță a fizicii în lingvistică le spunem că fizica și-a demonstrat de mult capacitatea de a furniza lingvisticii idei și metode. Ideea de informație, atât de importantă în studiul limbajului, a
A fi vizibil în cultură by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/6921_a_8246]
-
zic așa, hârtie: "Cum trece o negreala/ peste suflete cuprinse/ de pioșenie,/ s-ar putea să fim văzuți de un personaj/ cu totul ignorat, la baza caselor și pe propoziția scrisă/ (un colb foarte fin și o umbră, nu a cititorului,/ nici a autorului) afli dovezi/ că există intenții paralele,/ ele nu răspund/ la nici o întrebare, ele înaintează,/ e recomandabil să-ți memorezi/ fiecare parte a corpului/ și ele se știu pe de rost/ și încă repeta,/ când cineva se oprește
Retori și limbuți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6924_a_8249]
-
acestuia să le facă cinste lui și prietenilor lui, în virtutea vechii sale relații cu soția sa, ba chiar bate în toiul nopții la ușă pentru a-și revendica drepturile de altădată. Momentul plecării cuplului din restaurant, povestit de bărbat, transmite cititorului aproape fizic starea de umilință a acestuia: "Am urcat scările până la camera noastră, fără să mai zic nimic. Mă simțeam umilit și mă întrebam ce altceva aș fi putut să fac. Nu găseam un răspuns, mă simțeam doar tare umilit
Vremea îndoielilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6929_a_8254]
-
om de presă, mai întâi sub regimul comunist, apoi în anii de după revoluție). Prin destinele acestor oameni și ale multor altora, aduși de cei doi în prim-plan, într-o amplă desfășurare de fapte individuale și de mari evenimente istorice, cititorul de astăzi este pus în fața unei uriașe panorame a societății românești din ultimul veac, în care poate găsi răspunsuri și rădăcini la multe din întrebările altfel fără răspuns sau la multe din situațiile pe care el însuși le trăiește sau
O carte emoționantă by Nadia PANDREA () [Corola-journal/Journalistic/6933_a_8258]
-
interlopi, de Îngeri și Demoni. O secțiune adâncă printr-o societate pe cât de sclipitoare, pe-atât de suficientă, pe cât de veselă, pe-atât de inconștientă, pe cât de bogată în aparență, pe-atât de putredă în esență. O carte pe gustul cititorului modern. Și, în același timp, o invitație la meditație, solidaritate și acțiune. Fără a fi strident novatoare în formă și fără a căuta cu orice preț efectul de scenă (pentru că, trebuie spus, romanul are, neîndoielnic, și o temeinică dramaturgie!), cele
O carte emoționantă by Nadia PANDREA () [Corola-journal/Journalistic/6933_a_8258]
-
devine în niciun caz un blazat, un împăcat cu soarta. Pentru el, aflarea și rostirea adevărului sunt preocupări de căpătâi, care-i dau justificarea de om și, mai mult decât atât, acceptata povară de conștiință a Cetății. De aici, sentimentul cititorului că, parcurgând această carte, asistă de fapt la un proces intentat de el însuși cruzimii și lașității, minciunii și fățărniciei, ignoranței agresive și încercării de sugrumare a libertăților firești ale omului, în primul rând a libertății cuvântului, care este cel
O carte emoționantă by Nadia PANDREA () [Corola-journal/Journalistic/6933_a_8258]
-
autorului de a-și împărtăși trăirile, experiențele, revelațiile, într-o pendulare permanentă de la dramă la comedie, de la lacrimă la surâs, de la farsa sinistră la bocet, de la deznădejde la înviere, de la prăbușire la extaz, de la sublim la caricatural și grotesc, încât cititorul, oricare ar fi el, se va simți cucerit încă de la primele pagini de impresionanta forță epică a acestui scriitor care, modelând cu mână sigură magma întâmplărilor uneori copleșitoare ale unui veac frământat și de multe ori schizofrenic, ne dăruiește, cu
O carte emoționantă by Nadia PANDREA () [Corola-journal/Journalistic/6933_a_8258]
-
limbă străină redând relativ ușor și coerent despre ce e vorba în limba ta, dar nu și invers. Revenind la competența filologică, în comunism s-a tradus mult din autori străini în română, și s-a tradus bine, spre mulțumirea cititorilor ce păstrau astfel în mod salutar contactul cu scriitorii mari ai lumii, în pofida cenzurii interne. Dar, din cauza mentalității politice precum și a numărului foarte restrâns de specialiști, nu se punea problema retroversiunilor sistematice din literatura română în engleză! De remarcat și
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
-ul Discovering Eminescu, este realizat din inițiativa lăudabilă a unui profesor de engleză dintr-un liceu moldovean cu ajutorul elevilor săi. Site-ul fetișizează traducerile C. M. Popescu, excluzând însă orice altă referință, cu iluzia că se spune astfel ultimul cuvânt. (Invit cititorul pe situl meu, www.luceafarul.com, unde se pot citi variante englezești ale tuturor traducătorilor menționați mai sus). Mult mai numeroase sunt însă site-urile ce se laudă cu poetul național, răspândind fără discriminare orice traducere la îndemână, ca să nu
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
și nevoia de documentare, în contextul digital al anului 2011, potrivit site-ului manifestării (www.noaptea bibliotecilor.ro), scrie . Astfel, scriitori, critici literari, poeți și cercetători vor povesti experiențele lor de lectură. De asemenea, muzica unplugged o să îi poarte pe cititori printre poveștile cărților. Organizatorii Nopții Bibliotecilor sunt Asociația Excedo în parteneriat cu Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) și Asociația Marketer Club. Potrivit site-ului evenimentului, ideea Nopții Bibliotecilor a pornit de la o ipoteză statistică: "dacă
Noaptea Bibliotecilor se va desfăşura pe 1 octombrie în Bucureşti şi în ţară () [Corola-journal/Journalistic/69388_a_70713]
-
Elisabeta Lăsconi Julio Cortázar face parte din acea specie rară de prozatori care devin constante în evoluția literaturii și a lecturii: înfruntă nepăsător schimbările de mode și curente literare, de gust și de valoare, succesiunea generațiilor de cititori, trecerea timpului. Nu sunt prea mulți cei ce aparțin acestei categorii cu prezența continuă în ochii criticilor și în iubirea publicului. Dar Cortázar intră și într-o paradigmă a creatorilor de capodopere atât în roman cât și în proza scurtă
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
că trebuie să scrii despre realitățile tuturor zilelor și despre destinul popoarelor. Această literatură e mult mai fecundă pentru că deschide în fiecare individ o serie de referințe. Într-un cuvânt, și o spun fără fără nici o vanitate, îl îmbogățește pe cititor, așa cum experiența sa personală îl îmbogățește pe scriitor." Alegerea celor două volume de povestiri mi se pare interesantă pentru că ele se plasează în prima și ultima etapă a creației lui Cortázar: Bestiar (compus din opt povestiri) a apărut în 1951
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
în cod cinematografic, deschizând din Prolog un evantai de jocuri intertextuale și intratextuale. Fantasticul are aici alte aliaje și alte căi de insolitare. Povestirile Graffitti și Tăieturi din ziare arată inserția politicului, o combinație necunoscută și cu impact puternic asupra cititorului. Alte texte (Povești pe care mi le spun eu singur sau Inelul lui Moebius) demonstrează o artă rară de a explora limitele realității, puterea spiritului de a stăpâni sau oferi alternative unei realități insuportabile. Dacă Bestiar îl cucerește pe cititorul
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
cititorului. Alte texte (Povești pe care mi le spun eu singur sau Inelul lui Moebius) demonstrează o artă rară de a explora limitele realității, puterea spiritului de a stăpâni sau oferi alternative unei realități insuportabile. Dacă Bestiar îl cucerește pe cititorul care îl descoperă acum pe Cortázar și îl recucerește pe cunoscător, Cât de mult o iubim pe Glenda are darul de a incita pe oricare dintre ei. A citi, a înțelege, a interpreta devin provocări ce nu se pot încheia
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
Cere, poate chiar pretinde, să fie periodic recitit. Cu uimire și încântare ce sporesc de fiecare dată. Așa că parafraza din titlu încearcă doar să avertizeze prin joc ironic condiția de prizonieri fericiți ai unui autor care a sedus generații de cititori. Iar între hispaniști, nu sunt puțini cei care întrețin un veritabil "cult Cortázar", care au descris strada și imobilul parizian unde a locuit acesta, au descris mormântul lui. Este tot un mod de a omagia un scriitor a cărui operă
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
simplu rând: Își iubea soția și se temea de moarte", scrie Barnes într-un posibil portret al său. Un scriitor poate fi condamnat pentru că și-a "scris" rudele? Că nu le-a ajustat, că nu a fost blând cu ele? Cititorul din mine refuză o astfel de reacție, dar se pare că, uneori, pentru o familie, să aibă în sânul ei un scriitor poate fi considerat un neajuns și o publicitate nedorită. Ficțiunea este astăzi atât de generoasă în granițele ei
Julian Barnes - Nimicul de temut by Mihai MOROIU () [Corola-journal/Journalistic/6937_a_8262]
-
continuare, Livius Ciocârlie dovedește că știe să mediteze cu șarm, concizie și profunzime. De unde atîta înclinație spre jupuirea în public la distinsul intelectual bănățean care, culmea pedepsei de sine, a ales să-și mute domiciul stabil în viesparul capitalei? "Ca cititor, nu mă mai simt în stare să dovedesc cărțile care nu mă atrag. Ca autor, am abandonat veleitatea de a fi contemporan cu vremea în care trăiesc: mă văd redus la ce-mi trece prin cap." Așa i se întîmplă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6941_a_8266]
-
loialitate de limbă și loialitate de cultură, continuitate mobilă, caracter popular, occidentalizare romanică, oscilație între Orient și Occident, evoluție culturală diferită regional (Transilvania vs Muntenia și Moldova). Volumul, surprinzător de unitar, este foarte util și de-a dreptul spectaculos pentru cititorul străin: căruia îi oferă o imagine a complexității unei istorii culturale fără de care specificul limbii române nu poate fi înțeles. Profesorul Alexandru Niculescu a plasat întotdeauna descrierea strict lingvistică într-un cadru de istorie culturală: opțiune profund justificată, care face
"Cealaltă latinitate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8120_a_9445]
-
autenticității. Autorul constată că nu au fost suficient puse în valoare diferențele dintre limba și cultura română și celelalte limbi și culturi romanice: depărtarea de latinitatea culturală, dezvoltarea într-un mediu popular, profundele influențe străine. Umple deci acest gol, conducîndu-și cititorii pe căi de cercetare insuficient exploatate și oferind o imagine care poate interesa azi mult mai mult decît cea a unei latinități "normale", banale: pentru că implică plurilingvismul, diversitatea culturală, interferența contactelor și a influențelor. Studiul introductiv al cărții explică motivele
"Cealaltă latinitate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8120_a_9445]
-
-i așa?), Ioana.Dinulescu se complace acum sub acoperirea metaforei de "văduva trandafirie a nimănui" "exilată între blocuri, cu ochii pe istoria municipală" care "își dă poalele peste cap" rânjind mânzește. Noroc cu punctul absolut de referință al poetei, alias Cititorul, "fulger globular", "tu, cel cu o mie de fețe/ca o mie de coli nescrise ale Bibliei,/(...) vii către mine foșnindu-ți fețele // înaripate ca o mie de viitoare/cărți de poezie/prin care-și plimbă, curios să le citească
Noile aventuri ale văduvei trandafirii by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8124_a_9449]
-
înaintea oricui altcuiva. Prima parte, Rădăcini, e o recapitulare a lucrurilor simple, spuse la fel de simplu, care bătătoresc, în memoria noastră, locul pe care-l numim acasă. Satul de după război, cu speranțele și micile lui emancipări. Un sat veridic pentru un cititor care se întîlnește cu el prima dată, avînd însă, pentru urechea acordată a celor trecuți prin marile lui ode interbelice, oarecari stridențe. Întîlnirea fetei de la țară, furată de la horă, cu familia orășeanului rebel care-o plăcuse respectă întrutotul desenul în
Drumul american by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8125_a_9450]
-
să spun că eram deja formată. - Cum vezi povestea internautică? Crezi că blogurile sunt o pierdere de vreme sau pot ajuta măcar la promovarea unui autor, dacă nu ca "exercițiu cu publicul"? Nu cumva se face confuzia între bloguri de cititori și bloguri de scriitori? - Nu există nici o îndoială că blogurile au devenit un mod eficient de comunicare cu cititorii și de promovare a scriitorului, mai ales în absența funcționării normale a presei culturale românești, ca să nu mai vorbim de difuzare
"Oamenii fericiți și normali nu scriu, trîiesc pur și simplu" by Doina Ioanid () [Corola-journal/Journalistic/8121_a_9446]