7,032 matches
-
a-i fi dat senzația unei oaze. Opera sa nu uimea decât Într-un fel blând și agreabil prin contrastul Înviorător dintre o manieră atât de măsurată și stilurile strălucitoare sau extrem de complexe elaborate din toate direcțiile. Părea că ușurința, claritatea, simplitatea s-au Întors printre noi. Sunt zeițe care plăceau majorității. Era de Îndată Îndrăgit un limbaj ce putea fi gustat fără a reflecta prea mult la el, care seducea printr-o aparență atât de naturală și a cărui limpezime
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
critica literară. Pe deasupra - ultimă lovitură - e susceptibilă să placă tuturor. O putem gusta fără să reflectăm la ea, Întrucât ideile sunt atinse numai „În treacăt”, apreciere pe care Valéry o lămurește imediat: Ce e mai prețios decât delicioasa iluzie a clarității care ne dă senzația că ne Îmbogățim fără efort, că gustăm plăcerea fără să ne ostenim, că Înțelegem fără să fim atenți, că ne bucurăm de spectacol fără să plătim? Binecuvântați fie scriitorii care ne scutesc de povara gândirii și
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
despre neîncrederea lui pentru lectură se intitulează „Critica este o artă”. Organizat ca un dialog În două părți, acesta pune În scenă două personaje, Ernest și Gilbert, Însă e posibil ca acesta din urmă să formuleze cu cea mai mare claritate poziția originală a autorului. Prima teză pe care o dezvoltă Gilbert urmărește să se opună unei afirmații a lui Ernest, conform căreia, În cele mai strălucite perioade ale artei, ca acea a Greciei antice, nu exista critică de artă. Negând
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
poeziile Anei Blandiana, care trimite, însă, spre nicăieri. Subliniem însă prezența acelorași versuri lapidare, scurte, așa cum ne-a obișnuit în ultima parte a creației sale, reconstrucția fiind atât interioară cât și exterioară. Interioară la nivelul mesajului care nu mai are claritatea primelor volume, ci devine vag, confuz, abstract, poeta însăși împiedicându-se de numeroasele cămăruțe din labirintul noii sale ființe. Exterioară la nivel stilistic, unde se observă un vid metaforic și un limbaj comun, obișnuit, care uneori devine de neînțeles prin
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
să eșueze în grotesc dacă nu are tăria și curajul să-și asume riscul de a sări pe fereastră așa cum face tînărul Alex -, singurul mod de a evada din blocul tuturor interdicțiilor abil drapate cu aparențe binevoitoare. Spectacolul transmite cu claritate aceste idei, a căror virulență ar fi putut fi și mai subliniată dacă regizorul i-ar fi impus autorului concentrarea unor pasaje și renunțarea la altele, păstrate de dragul efectului imediat, dar care produc lungimi și gratuități. Distribuția este adecvată, toți
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
astfel de misiuni. Supravegherea nu e niciodată strict operațională, ea provoacă uneori confuzii, stârnește patimi, înnoadă și deznoadă legături între oameni. În teatru, tocmai această „corupere” a bipolarității supraveghetor/supravegheat constituie o materie pe care scriitorii o explorează cu predilecție: claritatea inițială se convertește treptat în ambiguitate și revine, în cele din urmă, mai ales în comedii, grație unui deznodământ fericit. La Shakespeare, cât și la Marivaux, decizia de a supraveghea pe cineva produce o doză de necunoscut, căci travestirea pusă
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
iar silueta călărețului, ridicându se de pe locul său, cu partea din spate ridicată și picioarele întinse, susține tema compozițională. Suspendat liber în aer, corpul animalului con stituie o provocare la adresa tiraniei solului. O abstracție geometrică poate desfășura, cu o anumită claritate, o mulțime de forțe dinamice care constituie o compoziție sculpturală. La prima vedere, aspectele excentrice ale Obeliscului spart al lui Barnett Newman au o direcție cu precădere ascendentă. Pornind de la o bază piramidală largă, care pare să și atragă energia
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
noi, pietonii, să ne mișcăm în sus și în jos, dar ochii noștri pot urca și coborî nestingherit de-a lungul și de-a latul zidurilor. Altminteri ne mișcăm singuri pe pământ, în timp ce desenul planului de bază este vizibil cu claritate doar în proiectul întocmit. Clădirea odată construită, îi percepem planul mai mult indirect, prin dispunerea elevațiilor sale. O a doua diferență între cele două dimensiuni se referă la relațiile lor cu gravitația. Pe direcția verticală, accentul asupra interacțiunii dintre sus
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în portretul iubitei. "Chiar ea, iubita mea de până ieri,/ Cu cărnuri tari și coapse chiraline,/ Se face acum femeia de mister,/ Femeia ideal, femeia în sine.". Finețea și delicatețea linilor amintesc de tablourile pictoriței Elena Popea prin echilibru și claritate, prin viziunea ușor impresionistă, prin încercarea de comunicare a trăirilor, a impresiilor, concretizată prin culoarea ușor difuză de acuarelă. Se poate vorbi despre "dimensiunea imaginii" mișcată de timp de un anumit sentiment al suspendării în afara trecerii, sau inclus în el
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
suită lirică, E. S. P. L. A., 1958; "Poeme", E. P. L., 1963; "Parabola focului", E. P. L., 1967; "Clopotul nins", Editura Eminescu, 1971; "Secțiunea de aur", Editura Eminescu, 1973; Starea lirică", eseuri, Editura Eminescu, 1975. Formula poetică a lui Vasile Nicolescu este claritatea, înclinată spre clasicism, și atunci când elogiază patria, și când comunică sentimente intime. Elementul primordial, focul heraclitian, este invocat obsesiv, ca un simbol al purificării și al transformărilor permanente. Vasile Nicolescu este un intelectual, universul poeziei sale include elemente livrești, transmise
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
talentat, că douăzeci de butoaie goale se rostogolesc la vale, zece oratori vorbesc simultan și cincizeci de cazane sub stare de presiune aruncă trâmbe șuierătoare de aburi... Îi trebuie acestui tânăr care trage toți norii poeziei după el mai multă claritate, geometrie, precizie latină. Să nu uităm că ne tragem, cu adevărat, nu numai din misticii daci, dar și din arhitecții Romei, constructori de poduri și apeducte".3. Versurile poemului dezvăluie o energie uriașă și o viață secretă. Duhul fântânii cuprinde
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
apariția în viitor a altor tipuri de discursuri. * Într-o lume în care s-a spus aproape tot ce era de spus domeniul originalității mai este posibil doar pe zona lui cum este spus. Modernitatea, prin intermediul iluminismului, a introdus ideea clarității și accesibilității populare a ceea ce este spus, idealul fiind exprimarea pe înțelesul tuturor. Evident, pretențiile aristocratice s-au orientat către exprimările închise, către coduri, vizând modalități de exprimare restrictive social. Acum însă i se deschide un altfel de orizont exprimării
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ce îmbracă aceleași tonalități afective; așteptarea de sine se face pe același fond afectiv. Jurnalul livrează grade de comparație pentru judecarea eului propriu. * Uneori scrisul, în loc să se rezume la redarea gândurilor și trăirilor, adaugă un conținut nedefinit existenței mele și claritatea unui observator obiectiv. Semn că presupune atât o dedublare cât și un spor al ființei dintâi. * A scrie un jurnal de idei înseamnă a renunța să te prezinți în hainele de duminică în fața eventualilor cititori, încercând să descoperi care este
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
și Aristotel. Ele ni se Înfățișează sub două aspecte: sublimul platonic și ordinea rațională aristotelică. Viziunea platonică descoperă omul interior, depozitar și sursă a ideilor și valorilor morale. Viziunea aristotelică pune problema omului exterior, care instituie ordinea lumii prin forța, claritatea și rigoarea rațiunii. Ambele idei despre om sunt complementare. Ele subliniază valoarea umanului, pe care-l plasează În centrul lumii ca pe un „punct de referință” În care se concentrează parcă Întreaga perfecțiune cosmică. Cel care vede și Înțelege această
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
-uri, prin faptul că le-a obligat pe acestea să respecte anumite condiții minimale: să aibă autorizații sanitar-veterinare, condiții decente de dotare și funcționare, un anumit număr de personal. - controlul costurilor; din analiza întreprinsă, acest lucru nu a reieșit cu claritate. Este cert faptul că baremul maxim al sumei care se poate obține pe cap de beneficiar este de 600.000 lei, dar nu se cunoaște motivul pentru care există diferențe în alocarea acestei sume pentru același serviciu acordat aceluiași tip
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de o documentare complexă și de studii de caz care însoțesc abordările teoretice, conduce la - așa cum spune în „Cuvântul înainte” Salvador Minuchin - un „manual complet de terapie de familie [...Ă care oferă o bogăție de informații prezentate cu mare o claritate și într-o absență totală a ipocriziei. Toate acestea conduc la această carte încântătoare și foarte ușor de citit. Este o călătorie fascinantă”. Nu putem încheia prezentarea acestei lucrări fără a va face cunoscută și părerea autorilor - Michael Nicholas și
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
probleme majore: selecția materialului și „orchestrarea” lui. Dorința mea a fost să nu greșesc la nici una, dar n-am pretenția că e așa. Aș fi dezolat însă să nu fie, căci asta ar afecta cursivitatea, or pentru mine fluența și claritatea sînt lucruri esențiale. Teoretic vorbind, prin varietatea și complementaritatea notelor și însemnărilor, prin afinitățile și tensiunile dintre ele, o carte de glose și jurnal ar trebui să satisfacă atît pe amatorii de lecturi rapide, cît și pe cei dedați cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lor2). în clinația le e favorizată de cadrul nou, mai larg, al vieții muzicale și de „boom”-ul industriei de instrumente muzicale, între care fonografele și gramofoanele (marca „înger”!), „cu mii de cîntece naționale și străine neîntrecute în sonoritate și claritate”, cum sună o reclamă 3). O natură muzicală, Bacovia e și consumator și interpret de muzică. El cîntă la vioară (ca Lenau ori ca G. Coșbuc), compune, consultîndu-se uneori cu lăutari, și ascultă muzică. Esențialmente muzicală, poezia sa e un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
subțire, trup gîrbovit, brațe vlăguite. Secvența aceasta răsplătește curiozitatea noastră, a celor care, tineri sau mai puțin tineri, doream să știm cum arăta poetul. Toate componentele filmului sînt reușite și atent echilibrate: imaginea (Liviu Georgescu, Romeo Chiriac) are o apreciabilă claritate și adîncime, iar ilustrația muzicală, alcătuită de Andrei Bretz din fragmente ale unor concerte de Enescu și Saint-Saëns, reliefează subtil monodia versurilor bacoviene, rostite aci chiar de autorul lor, după înregistrarea existentă în Fonoteca de aur a Radiodifuziunii Romîne. Citatele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
trebuie să primească un răspuns în cazul fiecărui sistem politic. De aceea ne referim aici la "principii" normative și nu la valori specifice. * Structura trebuie să fie suficient de puternică și de simplă încât să putem compara cu ușurință și claritate tipurile de sistem politic. Aceasta înseamnă că trebuie să existe un număr mic de principii. Aceste principii trebuie să furnizeze, împreună, o descriere clară a direcției în care evoluează sistemele politice. Nu este suficient ca aceste principii să existe peste
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
americane din 1791. Drepturile acopereau libertăți de exprimare, ale religiei, presei și de întrunire; ele includeau de obicei și o referire la proprietate, care era, în interpretarea lui Locke, protecția oamenilor liberi. Aceste drepturi au fost exprimate cu fermitate și claritate ca fiind "naturale, sacre și inalienabile, astfel ca această declarație, mereu prezentă înaintea tuturor membrilor corpului social, să le reamintească fără încetare drepturile și îndatoririle lor", pentru a folosi formularea Declarației franceze a drepturilor din 1789. Drepturile erau "explicitate"; ele
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
care nu poate fi neglijat. Dar, evident, ar fi extrem de riscant să concluzionăm că discursul în întregime trebuie abordat, analizat și înțeles pornind de la acel arierplan. Mai întîi pentru că, dacă în unele discursuri dorința deliberată de a manipula apare cu claritate, aceste cazuri sînt, în cele din urmă, prea puține, pentru a ne fi permis să punem la îndoială sinceritatea celor mai multe. Abilitățile tactice înseși, inseparabile oricărei angajări militante, nu dovedesc în nici un fel, din partea celor care se servesc de ele, lipsa
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
în sîngele vărsat de Napoleon 30..." Pe un plan oarecum diferit, putem aprecia că pentru o întreagă societate un studiu cît de cît atent al imaginii eroilor săi salvatori și al legendarului lor istoric va face să apară cu deosebită claritate "modelele autorității" inerente și caracteristice oricărei societăți. În cazul Franței contemporane, mai cu seamă, se impune să menționăm încărcătura de responsabilitate și de respectabilitate socială cu care au fost învestite două personaje simbolice pentru civismul republican: învățătorul și ofițerul, directorul
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
recunoaștem, e dificilă, dincolo de logica sa dură, dincolo de interpretările divergente pe care le-a suscitat, încă de la început, preocuparea de căpetenie pe care o evidențiază Contractul social ca și politica rousseauistă în întregul ei este, în acest sens, de o claritate fără echivoc: e vorba de instaurarea unei societăți unite, solidare, coerente, în care nu-și mai află locul singurătatea indivizilor, dezvoltarea liberă a manifestărilor și individualismului. Fără îndoială, importanța acordată "puterii suverane" poate în mod legitim justifica acuzația de totalitarism
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
pierdute, p. 42 Atunci cînd descrierea este senzorială, ea este asumată adesea de personaje-pretext (cf. analizei precedente a justificării descrierii, p. 49) care servesc de mediatori între obiectul descris și autor. Așa cum demonstrează următoarea descriere, peisajul descris este indicat cu claritate ca și cum ar fi văzut de chiar de către personaj: ("ochii... îl zăriră", "în față", "el nu-și închipuise...", "ceea ce îl surprindea mai ales...", "Etienne își ridică privirea..."), limitîndu-se în mod logic la ceea ce poate acesta vedea de acolo de unde se află
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]