7,569 matches
-
familiei. Muzica și dansul erau activități populare de divertisment pentru cei care își permiteau. Instrumentele timpurii includeau flaute și harpe, în timp ce instrumentele similare cu trompetele, oboes și fluierele s-au dezvoltat mai târziu.În Regatul Nou, egiptenii compuneau melodii pe clopote, chimvale, tamburine, tobe, lăute și harpe aduse din Asia. Sistrumul era utilizat ca un instrument muzical ceremonial religios. Vechii egipteni se bucurau de o varietate de activități de recreere, precum jocurile ca Senet, un joc de tablă cu piese, care
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
Prima minaretă a fost construită în anul 665 la Basra în Irak în timpul domniei califului omeiad Muawiyah I. Acesta a încurajat construirea minaretelor, care erau folosite de muezini pentru adunarea musulmanilor la rugăciuni, ele fiind un corespondent al turlelor cu clopot ale bisericilor creștine. Pentru fiecare moschee adhan-ul se face de către un muezin ce anunță musulmanii. Adhan-ul este chemarea musulmanilor la rugăciunile zilnice ale sallah-ului. În țările unde comunitățile islamice sunt minoritare, adhanul nu este permis datorită tulburări liniștii publice. Pentru
Moschee () [Corola-website/Science/302315_a_303644]
-
credință, rațiune umană și moarte. De asemenea, există o obsesie cromatică pentru culoarea albă ce ar putea sugera greutatea confesiunii, dificultatea exprimării necunoscutului. În roman, o serie de epitete ("„câmpul mohorât”", "„văgăuna întunecoasă”"), comparații ("„cerul cenușiu de toamnă ca un clopot uriaș de sticlă aburită”") și metafore (mormântul este considerat a fi "„o rană urâtă, gălbuie”") creează o atmosferă tragică premonitorie. Folosirea frecventă a repetiției ("„omul... omul... omul”", "„iubirea... iubirea...”", "„nu se poate... nu se poate... nu se poate...”", "„Lumina!... Lumina
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
această clădire a funcționat între anii 1881-1932 un spital (bolniță pentru bolnavi). De asemenea, a fost demolată o clădire cu trei încăperi spațioase, care era lipită de turnul de sud-vest și de zidul sudic. În 1830 s-au turnat două clopote, tot pe cheltuiala arhiereului. După ce s-a retras din scaunul mitropolitan al Moldovei la 18 ianuarie 1842, Veniamin Costachi (1772-1846) s-a stabilit la Mănăstirea Slatina, unde a tradus 3 volume din ""Lucrările lui Teodoret de Cyr"" și lucrarea ""Îndeletnicire
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
ridicată pentru acele vremuri, cum ar fi construirea celor 4 turle care înconjoară turla centrală, sculptarea celor 18 coloane imense din rotonda turlei mari, medalioane sculptate în piatră, arce de piatră pe fațadele laterale. Catedrala a fost înzestrată cu 4 clopote, aduse din Ungaria, cel mai mare dintre ele cântărind aproape 2 tone. Pictarea edificiului a fost realizată de profesorii Anastasie Demian și Catul Bogdan, de la Academia de Artă, în perioada 1928-1933. Imagini
Catedrala Mitropolitană din Cluj () [Corola-website/Science/302404_a_303733]
-
bisericuță era fără pod și fără pictură: icoanele fiind în alb. Costachi Miclescu fiind rudă cu mitropolitul Calinic Miclescu, a adus pe vestitul pictor al acelui timp,numit Strejescu, care a pictat catapeteasma. Tot acest boier a făcut și cinci clopote cumpărând și cărțile de ritual. Moșia a fost vândută lui Iordache Ciolac, ginerele lui Bezedea Morruzzi. I. Ciolac a vândut moșia familiei Ghika din Dumbrăveni care a vândut-o frațiilor Samoil și Moise Casstiner care la rândul său a vândut
Stamate, Suceava () [Corola-website/Science/301999_a_303328]
-
1960 biserică a fost permanent îmbunătțită: înconjurată cu gard din zid, s-a construit un turn/clopotnița cu ceas unic în toată zona Olteniei (este iluminat pe timp de noapte, iar oră este dată și sonor prin bătăile automate ale clopotului). Din Clopotnița bisericii sunt vizibile toate localitățile învecinate pe o rază de 30 km. În incinta bisericii au fost plantați brazi, molizi, tui, pini și zada(conifer ce-și pierde frunzele în timpul iernii). Portalul de intrare în curtea bisericii este
Valea lui Alb, Olt () [Corola-website/Science/302029_a_303358]
-
Aceștia s-au alăturat invadatorilor și au pornit toți spre Mănăstirea Frumoasa, unde au așteptat lângă un pod și restul armatei care rămăsese în urmă. Pe la orele 3 ale serii, trupele austriece se aflau în jurul Mănăstirii Cetățuia. Înăuntru, slujitorii trăgeau clopotele pentru a-i chema pe tătari în ajutor. Convinși de marele vistiernic și de trimisul turc, pe la orele 5 seara, au sosit din toate părțile călăreții tătari. Din târg s-au alăturat 500 de ostași moldoveni împrăștiați de frig pe la
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
însă aceștia erau fie soldați, fie colectori de impozite. În general creștinii sunt ținuți într-o stare de inferioritate, iar drepturile acordate cultelor creștine sunt nesocotite. Bisericile creștine nu pot fi mai înalte decât minaretele moscheilor, nu este permisă folosirea clopotelor, toate acestea contribuie la înlăturarea oricărei urme de atașament față de sistem și creștinii încep să caute protectori externi. Catolicii caută sprijinul Austriei, iar ortodocșii inițial pe cel al Rusiei. De o importanță deosebită pentru ei este răscoala sârbilor din Serbia
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
catedrala, amplasată la 40 m distanță de ea, simetric cu catedrala și față de centrul geometric al cartierului catedralei. Are patru niveluri, trei prismatice, cu latura în retragere succesivă, iar al patrulea sub forma unui foișor circular în plan, pentru camera clopotelor, acoperit cu o cupolă. La primul nivel se afla o capelă, intrarea în care avea loc printr-un portic cu două coloane, amplasat în latura sudică. Porticuri identice împodobeau fiecare fațadă a clopotniței, realizându-se o repetare, la o scară
Catedrala Mitropolitană din Chișinău () [Corola-website/Science/302592_a_303921]
-
repetare, la o scară micșorată a compoziției catedralei, armonizând cu aceasta și prin forma cupolelor. A fost demolată în anii ’60 ai secolului al XX-lea și reconstruită în 1998 după imaginile de epocă. Porțile Sfinte. Pentru cel mai mare clopot, ferestrele camerei clopotelor s-au dovedit a fi prea mici. Pentru a găzdui clopotul mare s-a luat decizia de a fi construită o clopotniță specială, autorul acesteia fiind arhitectul Luca Zaușkevici, în care a fost comasată funcția de clopotniță
Catedrala Mitropolitană din Chișinău () [Corola-website/Science/302592_a_303921]
-
scară micșorată a compoziției catedralei, armonizând cu aceasta și prin forma cupolelor. A fost demolată în anii ’60 ai secolului al XX-lea și reconstruită în 1998 după imaginile de epocă. Porțile Sfinte. Pentru cel mai mare clopot, ferestrele camerei clopotelor s-au dovedit a fi prea mici. Pentru a găzdui clopotul mare s-a luat decizia de a fi construită o clopotniță specială, autorul acesteia fiind arhitectul Luca Zaușkevici, în care a fost comasată funcția de clopotniță cu cea a
Catedrala Mitropolitană din Chișinău () [Corola-website/Science/302592_a_303921]
-
cupolelor. A fost demolată în anii ’60 ai secolului al XX-lea și reconstruită în 1998 după imaginile de epocă. Porțile Sfinte. Pentru cel mai mare clopot, ferestrele camerei clopotelor s-au dovedit a fi prea mici. Pentru a găzdui clopotul mare s-a luat decizia de a fi construită o clopotniță specială, autorul acesteia fiind arhitectul Luca Zaușkevici, în care a fost comasată funcția de clopotniță cu cea a porții de intrare. Clopotnița-poartă a obținut forma Arcului de triumf, amplasat
Catedrala Mitropolitană din Chișinău () [Corola-website/Science/302592_a_303921]
-
fațade identice, cu patru piloni. În plan este pătrată, cu pilonii de la colțuri împodobiți pe două fațade exterioare cu câte o pereche de coloane corintice. Partea superioară este un atic, care se sprijină pe acești patru piloni, care corespunde camerei clopotelor, unde atârnă clopotul greu de 400 puduri.
Catedrala Mitropolitană din Chișinău () [Corola-website/Science/302592_a_303921]
-
patru piloni. În plan este pătrată, cu pilonii de la colțuri împodobiți pe două fațade exterioare cu câte o pereche de coloane corintice. Partea superioară este un atic, care se sprijină pe acești patru piloni, care corespunde camerei clopotelor, unde atârnă clopotul greu de 400 puduri.
Catedrala Mitropolitană din Chișinău () [Corola-website/Science/302592_a_303921]
-
în Valea lui Aron-Vodă și au venit să spue lui Mihai-vodă; că era lucru de taină, de nu știia nime că vin tătarî."" Refugiat la Mănăstirea Cetățuia, unde era asediat de oștenii lui Ferentz, domnitorul a cerut să se tragă clopotele cele mari, ""iară tătarîi de la Aron-vodă, cum au audzit pușca și clopotile, oaricum să îndoia dintâiu, să nu fie vreun vicleșug, iar apoi, unde s-au pornit a veni ca vântul."" Inițial, mănăstirea a fost înconjurată cu ziduri de piatră
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
turn cu un etaj, care îndeplinește și funcțiunea de clopotniță. El este construit din piatră fasonată. La parter este intrarea în curtea bisericii, în timp ce încăperea de la etaj, cu câte două ferestre pe laturile de nord și de sud, adăpostește două clopote și o toacă. În curtea bisericii, lângă peretele nordic al lăcașului de cult, a fost construită în anul 1999 o casă de prăznuire.
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
de exemplu, trebuie efectuată însă mai mult cu vocea interioară a Eului, printr-o contemplație uneori chiar "visătoare". Compozitorul vine desigur în ajutorul auditorilor prin imagini sonore pline de sugestii, ca de exemplu în piesa "Cloches á travers les feuilles" (Clopote printre frunze) sau în suita de șapte piese miniaturale cu tentă programatică intitulată "Colțul copiilor". Aici vom întâlni expresivitatea sugestivă a unei muzici care intonează "Serenada pentru păpușă". Debussy ne propune chiar o "muzică picturală" prin piesa "Nori" din prima
Claude Debussy () [Corola-website/Science/302661_a_303990]
-
pe Dunăre în vaporul Frantz-Joseph. Au debarcat la Giurgiu - capul de linie al noii căi ferate care de foarte puțin timp lega orașul de capitală. Trenul a intrat în gara Filaret din București în salve de tun și dăngănit de clopot. Cei doi au fost așteptați de toata clasa politică și de toată înalta societate a București-ului. De la Gară au mers la Patriarhie pentru o binecuvântare în confesiunea ortodoxa. Elisabeta, principesă de Wied, avea 26 de ani când a devenit
Monarhia în România () [Corola-website/Science/302686_a_304015]
-
fost plasați pe poziții în zori. Era o dimineață cețoasă, negura acoperind râpele și văile, iar rușii au înaintat în liniște, ocupând poziții pe un deal (Dealul Scoicii) în față dealului ocupat de englezi (Muntele Inkerman). La răsăritul soarelui, toate clopotele bisericilor din Sevastopol au început să bată. Era duminică, dar clopotele nu băteau pentru slujbă, ci pentru încurajarea soldaților ruși. Trupele lui Soimonov au înaintat către Muntele Inkerman, 300 de oameni în prima linie și alți 6.000 de soldați
Bătălia de la Inkerman () [Corola-website/Science/303275_a_304604]
-
acoperind râpele și văile, iar rușii au înaintat în liniște, ocupând poziții pe un deal (Dealul Scoicii) în față dealului ocupat de englezi (Muntele Inkerman). La răsăritul soarelui, toate clopotele bisericilor din Sevastopol au început să bată. Era duminică, dar clopotele nu băteau pentru slujbă, ci pentru încurajarea soldaților ruși. Trupele lui Soimonov au înaintat către Muntele Inkerman, 300 de oameni în prima linie și alți 6.000 de soldați în spatele lor, în coloane dese. Pe pantele nordice ale dealului Scoicii
Bătălia de la Inkerman () [Corola-website/Science/303275_a_304604]
-
temelia a fost așezată într-un loc nesigur, zidurile bisericii s-au surpat la scurtă vreme. Cronicarul Nicolae Costin afirmă în letopisețul său că ""mănăstirea Galata, ce o zidisă în vale (...) să risipisă"". De la vechea biserică a mai rămas un clopot pe care se află următoarea inscripție: ""Acest clopot l-a făcut Io Petru Voievod și l-a dat mănăstirii unde este hramul Înălțării, în anul 7987 (=1579), luna lui martie 15"". Nicolae Grigoraș presupune că o dveră brodată în 1577
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
zidurile bisericii s-au surpat la scurtă vreme. Cronicarul Nicolae Costin afirmă în letopisețul său că ""mănăstirea Galata, ce o zidisă în vale (...) să risipisă"". De la vechea biserică a mai rămas un clopot pe care se află următoarea inscripție: ""Acest clopot l-a făcut Io Petru Voievod și l-a dat mănăstirii unde este hramul Înălțării, în anul 7987 (=1579), luna lui martie 15"". Nicolae Grigoraș presupune că o dveră brodată în 1577 cu fire de aur și argint și păstrată
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
și rolul de loc de intrare în mănăstire. Construcția inițială avea la parter o intrare boltită, pe unde se intra în incinta mănăstirii, o cămăruța la primul etaj (unde se ajungea printr-o scară în spirală) și o cameră a clopotelor la al doilea etaj. Domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) a adăugat încă un etaj la clădirea turnului clopotniță, care este delimitat clar de celelalte două etaje printr-un brâu de piatră. Deasupra intrării, el a dispus montarea unei steme în relief
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
montarea unei steme în relief a Moldovei, care s-a deteriorat în mare măsură în decursul anilor. Turnul clopotniță a fost consolidat ca urmare a avariilor suferite la cutremurul din 4 martie 1977, când au apărut fisuri pe zidul său. Clopotele vechi au fost topite și returnate în mai multe rânduri, ele aflându-se actualmente în incinta mănăstirii. Pe lângă aceste construcții, în incinta mănăstirii, lângă turnul clopotniță, se mai află un postament de piatră cu un clopot vechi dăruit de Petru
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]