8,042 matches
-
teoria contractualistă sau teoria reciprocității) sau a principiului de neagresiune (Robert Nozick, Murray Rothbard, Ayn Rand). Punctele slabe ale acestor teoretizări constau în lipsa de soluții la "paradoxurile deontologiei", la contradicțiile și ponderile acordate constrângerilor deontologice, și în neputința acordării schemelor conceptuale universale la empirismul conținuturilor lor. Teoria afacerilor etice Ce ești, la urma urmei, te privește doar pe tine; ce vrei, privește și pe alții; ce faci, aceea privește pe toți40. Globalizarea economică și mai ales dimensiunile consecințelor acestui proces au
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
au migrat membrii a jumătate de sat sau a sporirii ofertei de locuri de muncă în regiune duce la creșterea nivelului de dezvoltare a localității, dar nu are o dimensiune de participare sau organizare comunitară; în consecință, nu se subsumează conceptual "dezvoltării comunitare". Dezvoltarea comunitară a fost definită de David C. Korten 60, ca "un proces prin care membrii unei societăți își amplifică capacitățile personale și instituționale cu scopul de a mobiliza și controla resurse care să producă o creștere durabilă
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
privire asupra site-urilor misiunii și a repertoriului funcțional al organizațiilor internaționale (www.un; www.oecd, www. wb.org) relevă importanța atât a convențiilor neformalizate, cât și a reglemetărilor statuate de acestea. 6.2. Guvernarea corporativă 6.2.1. Cadrul conceptual În mai puțin de un secol se configurează problema extrem de serioasă dacă nu cumva corporația actuală este depășită... Cum se poate altfel justifica un sistem în care investitorii cumpără acțiuni ale unei companii care este mult prea mare și complexă
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
modelele de bune practici și standardele etice folosite de afaceri. Rațiunea de a fi și eficiența noii preocupări manageriale ar trebui evaluate în funcție de gradul de realizare a contractului social integrativ de către organizația-afacere. Deși în ultimele decenii a devenit un mecanism conceptual suficient de orientativ pentru adoptarea eticismului de către afaceri și în pofida investițiilor, deloc neglijabile în acest sens, managementul responsabilității sociale corporative mai are încă suficiente zone obscure, atât pentru companii, cât și pentru stakeholders. Iată câteva dintre întrebările la care se
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
unor parteneriate durabile cu stakeholders externi, pe de altă parte. Cultura colaborativă este sursa sensului de "comunitate"; ea stă la baza construcției și funcționării organizației "noi", precum și a civismului corporativ în mediul extern. Prin vizionarismul său, funcția transformativă întrunește aspectele conceptuale ale "sustenabilității": sustenabilitate pentru umanitate și implicit pentru organizația ca atare. Practic, transformarea semnifică angajare organizațional civică, inovare a modului de a produce și de a contribui la progresul civilizației, prin integrarea retroacțiunii grupurilor sau indivizilor relevanți. Această funcție răspunde
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
entities. These are the reasons why business ethic has a normative content, and at the same time, as an academic discipline ore philosophical theory, the business ethic has a descriptive content. In this respect, I analyze a few of the conceptual sketches with application in the business domain, and the relation between organizational culture moral values and principles and the way of their instrumenting, in business organizations. Chapter IV enhances the New political referintial of the world: sustainable development. In order
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ani de când computerul a pătruns în învățământul de masă. Dacă la început el era gândit ca un instrument de lucru laboratoarele de informatică, unde aveau acces elevii care se pregăteau în acest domeniu, ultimii ani au adus o adevărată revoluție conceptuală în educație, computerul devenind un mediu pentru învățare în general, pentru toate disciplinele din programa școlară. Trecerea de la utilizatori - specialiști în informatică la utilizatori, așa cum este gândit azi termenul, s-a făcut, paradoxal în joacă... Nu a fost o glumă
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
R., 2000, Europe’s demographic issues: fertility, household formation and replacement migration, Bruxelles. Matei, C., 2005, Particularitățile actuale ale evoluției populației în Republica Moldova, Simpozionul internațional „Probleme demografice ale populației în contextul integrării europene”, Chișinău, pp. 10-16. Mereuță, I., 1999, Aspecte conceptuale ale reformei Sistemului Sănătății în Republica Moldova, materialele Congresului al II-lea al specialiștilor în domeniul Sănătății Publice și Managementului Sanitar, Chișinău, p. 91. Marcu, A., Marcu, G. M., Vitcu, A. G., 2002, Metode utilizate în monitorizarea stării de sănătate, Editura Institutului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Or, această situație trebuie considerată drept punct de pornire în evaluarea anumitor perspective pentru dezvoltarea sistemului de parteneriat public privat. Inițiativele deja existente trebuie luate în considerare în proiectarea politicilor privind parteneriatul public-privat în prestarea serviciilor sociale. Parteneriatul public-privat: delimitare conceptuală „Parteneriatul cu societatea civilă” a devenit o temă comună în rândul instituțiilor statale și al organizațiilor nonguvernamentale, care activează în diferite domenii ale vieții sociale. Deși parteneriatul public-privat este recunoscut din ce în ce mai mult ca fiind soluție cost eficientă în soluționarea diverselor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
și gestionarea politicilor publice. Noul management public. De ce este nevoie de o reformă a managementului public Noul Management Public (NMP), un reper teoretic și practic important care ne poate ajuta în înțelegerea conceptului de parteneriat public-privat, caracterizează o întreagă revoluție conceptuală și de practică administrativă, care a avut loc la începutul anilor ’80 într-o serie de țări industrializate, precum Statele Unite ale Americii și Marea Britanie. În această perioadă, guvernele au început să caute răspunsuri la marile probleme sociale și economice apărute
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
dezvoltarea și perfecționarea acelor instituții specializate în perfecționarea personalului didactic și, implicit, de înnoire a teoriei și practicii pedagogice. În felul acesta, procesul de constituire a pedagogiei ca știință de sine stătătoare, cu propriul obiect de investigație, cu un aparat conceptual și metodologic specific devenea tot mai stimulat și amplificat. Noile imperative pedagogice impuse de realitățile lumii în schimbare, precum și prefațarea coordonatelor unei pedagogii în formare, venită în sprijinul teoriei și practicii educaționale, aveau să se manifeste prin activitatea depusă și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
constituie societatea. Se constituia astfel o nouă disciplină pedagogică, pedagogia socială. Emile Dürkheim (1858-1917) preocupat de studiul colectivităților umane în perioada de criză, evidențiază cu rafinament mecanismele producerii fenomenelor de anomie socială și suicid. Sociologul francez a elaborat un sistem conceptual și metodologic specific noii științe, acționând pentru impunerea în investigația sociologică a regulii obiectivității faptelor sociale. Faptul social este acel mod de a fi și de a face, ,,fixat sau nu”, care exercită o forță constrângătoare asupra indivizilor (de pildă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
s-a preocupat în meditațiile sale asupra studiului omului real, concret, așa cum îl definea el ,,omul în carne și oase”. În viziunea sa, științele și filosofia cunosc un proces de decadență teoretico-metodologică datorată numeroaselor specializări care blochează instituirea unui tablou conceptual de ansamblu asupra omului și sensului vieții. Autorul insista asupra rolului decisiv pe care îl joacă sentimentul în viața psiho-socială umană. Unamuno propunea ca omul să gândească nu doar cu facultățile mintale ale intelectului, ci cu tot ,,sufletul”, făcând analogie
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
respectiv (în operele iluminiștilor sunt prezente cu o mare frecvență concepte ca lege, drept natural, egalitate, libertate, contract social, popor, sisteme de guvernare, progres, revoluție), dar care și-a epuizat resursele de devenire văzându-se obligat să lase locul aparatului conceptual al sociologiei. * Forța filosofiei istoriei nu a fost doar teoretică. Iluminiștii au dorit să-i pună în valoare și capacitatea de a însufleți masele populare, transformând-o în instrument de luptă antifeudală; în acest sens, filosofi francezi iluștri ai timpului
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
parentală, căreia îi moștenește caracterele morfofiziologice fundamentale. Ideea fusese enunțată anterior de histologul francez FrançoisVincent Raspail. Pentru înțelegerea ulterioară a fenomenului de editare a unor clone de celule canceroase, principiul elaborat de Virchow este esențial, după cum la baza aceluiași orizont conceptual se află și un alt principiu, derivat din Omnis celulla e celulla și anume Omnis nucleus e nucleo. Acesta din urmă, care precizează călătoria în timp a elementelor nucleare, mai exact a ADN și ARN care se reproduc de-a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
1908 unor obscure „tulburări de corelație“. O asemenea ipoteză a fost elaborată de hematologul elvețian Otto Naegeli (1871-1938). Este meritul lui Victor Babeș de a fi afirmat încă din 1902 că leucemia limfoidă este o maladie neoplazică.63 Această prioritate conceptuală a lui V. Babeș este susținută de hematologul american C. D. Foikner, în tratatul său apărut în 1938.64 În ce privește implicarea unor virusuri în unele forme de leucemie la om, aceasta s-a produs abia în 1976, modelul de inspirație
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
statut de maximă credibilitate. Încercând o sinteză a ceea ce s-a petrecut în evoluția teoriei cromozomiale a carcinogenezei, de la simplu expozeu ipotetic fără argumente experimentale (W. Sutton și Th. Boveri) la știința solidă numită azi oncogenetică, distingem mai mulți pași conceptuali parcurși între 1960 și 2010: a) pregătirea bazelor expe rimen tale necesare studiului modern asupra carcinogenezei; b) descoperirea legăturii deterministe dintre maladiile neoplazice și anomaliile cromozomiale. A. Transplantarea de celule canceroase Prima asemenea reușită aparține lui Arthur Nathan Hanau (1858-1900
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
muzica, genurile literare etc., ci și o confruntare de curente și de doctrine care își găseau reflexul în strălucite școli filozofice cu orientări foarte variate. În aceste condiții, au existat numeroase dispute pe teme filozofice, artistice și științifice, încît latura conceptuală a culturii, cunoașterea îndeosebi, a fost supusă unui amplu exercițiu al detalierilor, nuanțărilor și clasificărilor. Creația artistică, înde-osebi cea literară, precum și extinderea cunoștințelor din aria matematicii, științelor naturale, fizicii și medicinii au augmetat fondul noțional cu numeroase achiziții, realizate atît
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nivelul popular. Cultura majoră se întemeiază însă în mare parte pe știință și pe filozofie, ceea ce atribuie limbii o dimensiune obiectivă, adică o folosire a ei potrivit unor cunoștințe sistematizate și ierarhizate de rațiune, pornind deci, de data aceasta de la conceptual și ajungînd ulterior la conținutul formelor limbii. Se înțelege că, în acest caz, sincretismul nu este acceptat de spiritul european, mai ales în epoca modernă. În consecință, pe terenul limbii literare, se pot întîlni atît elemente caracterizate prin sincretism, preluate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a materialului originar, încît poate constitui criteriul hotărîtor în clasificarea genealogică a limbilor. De altfel, și clasificarea tipologică realizează gruparea limbilor uzînd în mare parte tot pe trăsăturile și tendințele gramaticii, căci asemenea trăsături și tendințe caracterizează principiile de structurare conceptuală și funcțională, iar încercarea de a stabili care sînt fundamentele gramaticale în cazul grupurilor de limbi ce reprezintă focarele culturale și lingvistice ale Europei actuale reprezintă de fapt un efort de a determina aspectele de unitate și de diversificare, de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
standardizate, precum structurile sintactice stabile și termeni cu semnificații unice, bine definite prin înscrierea lor în clasificări riguroase, deoare-ce nu provin din tradiția marcată de particularițăți locale, ci din cunoașterea dirijată metodic, semnificațiile termenilor științifici sînt direct raportabile la sistemele conceptuale organizate rațional potrivit logicii generale. De aceea, cînd s-a pus proble-ma traducerii automate, în a doua jumătate a secolului al XX-lea, cele mai multe speranțe s-au pus în transpunerea textelor repartizabile stilului științific, care ofereau cele mai multe situații de echivalare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și în norvegiană syre [΄süre] (dar adjectivul este sur [sur] "acid", "acru"). Asemenea aspecte dovedesc faptul că, deși în mare parte internaționalizate, terminologiile, chiar în cazul științelor exac-te, nu sînt sustrase evoluției limbilor istorice și nu ilustrează exclusiv denominația structurilor conceptuale din domeniul specializat. De aceea, deși lipsită de dificultăți majore, nici traducerea textelor științifice nu poate realiza echivalente perfecte ale originalelor. Se întîmplă uneori ca termenii științifici și tehnici să pornească de la cuvintele comune ale unei limbi actuale, fiind-că vorbitorii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
răspîndire a lor sub formă de cunoașteri de rang major și să aibă rezonanțe în conștiința socială. Ca atare, elementele de civilizație materială de atunci, specifice spiritului major, nu au avut și corespondente ale culturii majore, cu suport lingvistic și conceptual, precum o epopee sau un poem amplu despre Ștefan și vremea sa ori limbaje de specialitate la care românii să se poată raporta în epocile ulterioare și să le pună la baza culturii majore moderne. Rămasă la nivelul manifestărilor folclorice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
these communities. The means by which this unifying foundation has been achieved is communication, seen as a transfer of (cultural and linguistic) elements from one ethnic group to another as well as an interchange of cultural values, resulting in new conceptual and interpretive homogenization. Besides the cultural and linguistic aspects that bring communities together, the spiritual profile of the European World, is characterised by the conscience of being a European, a conscience whose main components were rooted in Ancient Greece and
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
latine a Bibliei, din ebraică (Vechiul Testament) și din greacă (Noul Testament), realizate de Sfîntul Ieronim între anii 390 și 405 d.Hr. și recunoscute oficial de Biserica romano-catolică. 37 Sursa grecească a multor termeni eclesiastici reprezintă unul dintre mijloacele de unificare conceptuală și terminologică a europenilor, căci, de exemplu, idol din limba română, pătruns din slavonă (sl. idolŭ), iar în slavonă din greacă (gr. ειδόλον), s-a putut ușor raporta la lat. idolum, cu aceeași origine grecească, atunci cînd româna literară a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]