8,826 matches
-
anumite poziții, localizarea lor distală și în special asimetrică. Trombangeita obliterantă poate fi suspicionată și pe baza existenței unor repetate flebite migratorii la membrele inferioare. O serie de manifestări cum ar fi: artralgii, metatarsalgii, nevrite, afecțiuni ortopedice etc., pot fi confundate cu leziuni arteriale având în vedere simptomatologia asemănătoare inițial. Foarte rar există bolnavi asimptomatici care sunt descoperiți întâmplător cu ocazia examenului fizic obiectiv: absență puls, existență de suflu arterial, teste de postură pozitive. II. Durerea este simptomul principal în bolile
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Oliver-Cardarelli-Mac Donnel - coborâri ritmice ale laringelui, simultane cu sistola ventriculară - este întâlnit în anevrismul crosei aortei localizat pe bronhia stângă; -pulsații ale aortei abdominale: în treimea inferioară a regiunii epigastrice la pacienții astenici, nevrotici și femeile cu gastroenteroptoză; nu trebuie confundate cu semnul Harzer - pulsații epigastrice, sub apendicele xifoid, determinate de hipertrofia ventriculară dreaptă. Pot fi întâlnite și în anevrismele aortei abdominale [10]. PALPAREA ARTERELOR ȘI PULSUL ARTERIAL [10, 27, 28, 34, 51] Palparea se face metodic, într-o anumită ordine
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
comunica între ele, fapt ce asigură o mai bună coordonare și un control mai eficient al activității de îngrijire medicală. De aceea, în ultimul timp, a început să devină tot mai folosit tipul client-server de software medical. Totuși, acesta se confundă adesea cu aplicațiile de tip rețea de calculatoare (rețea hardware) și nu este ceea ce ar trebui să fie pentru un sistem informatic medical integrat. Client-server: client este computerul pe care se lucrează și prin care face o conectare prin rețea
Tratat de diabet Paulescu by Simion Prună, Contantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92240_a_92735]
-
originară", dar există fapte obiective care par să contrazică această unicitate". Afirmând de la început că diferența dintre numele comune și cele proprii nu constă în "număr", Coșeriu subliniază distincția dintre nume proprii univoce și nume multivoce (care nu trebuie însă confundate cu cele plurivalente sau universale). Coșeriu face apel la W.S. Jevons (nume ca Juan, Roma, Londra nu se folosesc cu același sens pentru obiecte diferite, așa cum se folosesc numele comune), îl citează pe B. Bosanquet (atunci când spune că fiecare
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
creatoare" a scriitorului"2) nu-și are răspunsul "pe de-a întregul justificat", dar are valoarea "punctului de vedere al autorului", a "semnificațiilor intime ale unei creații care, pentru restul lumii, se prezintă de sine stătătoare, dar pentru autor se confundă cu propria lui istorie"3. Înțelegând de la început termenul "științific" aplicat studiilor și cercetărilor sale de istoria științelor ca fiind "mai degrabă filosofic", fiind interesat de "valoarea metafizică" și nu de "descoperirea științifică" și considerând a nu fi redactat o
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în fapt, teoria lui Eliade expusă în tratatele sale, despre "creatorul care devine deus otiosus și se îndepărtează treptat de creația sa"259, concepția sa despre "adevărata" religie care începe după ce Dumnezeu s-a retras din lume: ""Transcendența" sa se confundă cu eclipsa sa. Elanul omului religios spre "transcendent" mă face să mă gândesc uneori la gestul disperat al orfanului rămas singur pe lume (...). Religia este într-adevăr rezultatul "căderii", al "uitării", al pierderii stării de perfecțiune primordială. În Paradis, Adam
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
numai lipsa funcției sociale a individualizării, dar și un spațiu în afara timpului sau timpul "tare" al originilor ("să știi că iar a stat ceasul"328), în care trăsături simptomatice stabilesc apartenența la o etnie; este și motivul pentru care Gavrilescu confundă fetele, nu ghicește "țiganca": "Căci, firește, le ghicise de cum dăduse cu ochii de ele. Cea care făcuse un pas spre el, pe de-a întregul goală, foarte neagră, cu părul și ochii negri, era fără îndoiala țiganca. A doua, și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
regula jocului - cred că așa înțelesesem de la el - cerea să nu fie recunoscut de la început"364. Naratorul este convins de diferența lor structurală: "E o eroare la mijloc, i-am spus cu blândețe. Te afli aici printr-o eroare. Mă confunzi cu altcineva. Dumneata aparții altei lumi, altei societăți. Poate ești scriitor, poate aventurier, în orice caz, ești cineva plin de taine, cu întâmplări (s.m) fabuloase în trecutul și înaintea dumitale. Eu mă mișc într-o lume modestă, cuminte, neinteresantă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
confuzia de nume ca factor declanșator al întregii aventuri (cu sensul pe care îl dă Eliade, de "risc existențial"): utilizată în Ghicitor în pietre, cu scopul descoperirii identității (proba ghicirii fetei) este reluată în Pe strada Mântuleasa, unde bătrânul îl "confundă" pe Borza pentru a-l găsi pe cel care și-a uitat numele; uitarea numelui echivalează cu uitarea mesajului (În curte la Dionis). Desemnarea contingentă cu rol în ocultarea sacrului este întâlnită în Domnișoara Christina, prin utilizarea în lanțuri referențiale
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
blaženǔ, "fericit" sau blažinǔ "bun, bland, ascultător"; în ceea ce privește cuvântul ranchman, îl citează pe I. J. Hanusch și spune că "ar fi o schimosire a numelui brachman sau braman" (p. 186). Despre etimologia cuvântului blajin (sl. blaženǔ, "preafericit") care s-a confundat cu blajin, "blând, omenos" (sl. blažinǐ, "bun") și rocman (rohman) din sl. rachmanǔ (împrumutat din ar. rahman, "brahman"), în Marius Sala, Aventurile unor cuvinte românești, ed. a II-a, vol. II, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006, p. 182; Mihai Vinereanu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
românești, ed. a II-a, vol. II, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006, p. 182; Mihai Vinereanu, în op. cit., p. 138, nu stabilește o legătură certă între sl. blažinǔ "bun" și blajinii din mitologia românească: "Numele acestui popor pare a se confunda cu noțiunea de blah, vlah, vlașin, fiind, în același timp, o amintire a unor vremuri mitologice, fericite". 462 Elena Niculiță-Voronca, op. cit., vol. I, pp. 37, 255. 463 Ion Ghinoiu, op. cit., p. 95. 464 Elena Niculiță-Voronca, op. cit., vol. I, p. 256
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ea poate fi reprezentată ca o conjuncție între o propoziție și negația acesteia (p & -p) sau ca o echivalență între două propoziții de acest fel (p -p). Așa stând lucrurile, cele două categorii se disting. Contradicțiile dialectice nu se pot confunda în nici un caz cu contradicțiile formale. Ele se pot traduce în propoziții care sunt aparent contradictorii din punct de vedere formal, de genul "Orice corp este în același timp în mișcare și repaus (= nu este în mișcare)", dar astfel de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
restrictive ale celor doi termeni. În primul rând, definiția dată paradoxului pare să se refere numai la anumite paradoxuri. Or, așa cum este înțeles la ora actuală, paradoxul nu are o semnificație foarte unitară, astfel că, în anumite accepțiuni, el se confundă cu antinomia 34. Apoi, conform definițiilor sale, multe dintre paradoxuri trec în categoria antinomiilor 35. În al treilea rând, definițiile care se dau paradoxului par să conducă mai mult spre contrariul a ceea ce spune Solomon Marcus în privința raportului dintre antinomie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a încercat să-l impună, operând cu un sens destul de puțin riguros al termenului. Concluzia pe care o trag din această discuție este că paradoxul este unul dintre sensurile mai recente ale termenului "antinomie", fără ca cei doi termeni să se confunde în totalitate. Nivelul la care se realizează asimilarea lor este cel al structurii logice de bază, unde ambii se reduc la echivalență dintre o teză și negația acesteia, adică la o contradicție logică sau formală. Am lăsat pentru final o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sunt egal de insuficienți pentru a-l determina; fie în sensul că Dumnezeu este coincidența opuselor ca punct de indiferență între termeni contrari, o neutralitate între doi poli beligeranți 341. Lucian Blaga consideră că modul de gândire dogmatic nu trebuie confundat cu nici una dintre aceste formule. În primul rând, ideea absolutului acategorial nu are nimic paradoxal în ea. Prin afirmarea unui transcendent acategorial, intelectul nu își iese din sine, nu renunță la funcțiile sale logice, ci doar la caracterizarea acestuia prin
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Nicolescu spune că "două niveluri de Realitate sunt diferite dacă, trecând de la unul la celălalt, există opoziție a legilor și opoziție a conceptelor fundamentale..."634. Între două niveluri de realitate există o discontinuitate. Basarab Nicolescu atrage atenția de a nu confunda nivelurile de Realitate cu nivelurile de organizare, așa cum au fost acestea definite în teoriile sistemice. Nivelurile de organizare nu presupun legi și concepte fundamentale diferite, ci doar "corespund unor structurări diferite ale acelorași legi fundamentale"635. De exemplu, economia marxistă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mai funcționează, unde se pierde distincția și claritatea, "acolo unde dezordinile și incertitudinile perturbă fenomenele, acolo unde subiectul-obeservator surprinde propria sa privire în obiectul observației sale, acolo unde antinomiile fac să devieze cursul raționamentului..."849. Morin ne avertizează să nu confundăm complexitatea cu complicația. Ceea ce este complicat poate fi redus la un principiu de bază simplu. Problema este că această bază, la care face recurs gândirea reductivă, este complexă. Nicăieri nu există o bază empirică simplă. "Simplul, afirmă gânditorul francez, nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a organizării subiectului gânditor, a obișnuințelor sale intelectuale, a organelor sale de înțelegere și, în sfârșit, a canoanelor sale principale cu privire la adevăr. Dincolo de toate complicațiile metodologice, ușor acceptabile, este zdruncinat chiar centrul de gravitație al subiectului rațional, ce a fost confundat mult timp și în mod exclusiv cu logica aristotelică"898. În cartea sa, Wunenburger se limitează să repereze câteva practici discursive unde se pot întrezări condițiile pentru o ieșire de sub jurisdicția canonului logico-gramatical clasic, în direcția unei tratări complexe, contradictoriale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
punct de vedere vizează cea de a doua premisă. Aceasta n-ar fi nimic altceva decât o reformulare a tezei egoiste, ceea ce ar face ca argumentul în favoarea șovinismului omenesc să fie o formă a egoismului. În măsura în care egoismul este respins întrucât confundă valorile cu avantajele, ar putea fi criticabil și argumentul împotriva șovinismului omenesc. Altă obiecție posibilă ar fi împotriva primei premise, caz în care ar fi luată ca punct de pornire o teorie a naturii intrinseci a valorilor sau presupoziția valorilor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
realizat diagnosticul diferențial cu sindromul Lambert-Eaton (LEMS), miastenia cauzată de droguri și cu sindroamele congenitale. A doua categorie de boli este reprezentată de bolile autoimune precum lupusul eritematos sistemic, sclerodermie sau poliartrită reumatoidă. Atunci când diagnosticul este greșit și MG este confundată cu una dintre ultimele două boli autoimune menționate administrându-se tratamentul cu penicilamină, poate apărea un sindrom miastenic de cauză medicamentoasă care este, însă, mai puțin sever și se remite spontan la câteva săptămâni sau luni după oprirea medicației. A
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
sau luni după oprirea medicației. A treia categorie de boli include tulburările funcționale care îmbracă forma MG. În literatură este citată neurastenia, un sindrom de oboseală musculară asemănător MG, dar fără substrat organic. Pacienții care se prezintă la consultul medical confundă adeseori termenii de descriere a simptomatologiei: ei pot raporta slăbiciunea musculară care apare în MG reală în locul oboselii musculare pe care o simt în neurastenie. A patra categorie de boli este reprezentată de alte boli ce pot fi confundate cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
medical confundă adeseori termenii de descriere a simptomatologiei: ei pot raporta slăbiciunea musculară care apare în MG reală în locul oboselii musculare pe care o simt în neurastenie. A patra categorie de boli este reprezentată de alte boli ce pot fi confundate cu miastenia gravis, cum ar fi botulismul sau tumorile compresive intracraniene. Botulismul poate fi caracterizat prin slăbiciune musculară până la paralizie asemănătoare MG, dar la examenul clinic se constată pupilele midriatice, iar la testele electrodiagnostice grupa musculară incriminată are un răspuns
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
în șanțul paravertebral. De aceea, din punctul de vedere al poziției față de coloana vertebrală el poate fi denumit mai corect meningocel lateral. Manifestări clinice Deoarece majoritatea meningocelelor (85%) apar la pacienți tineri, cu boală von Reckinghausen (neurofibromatoză), ele pot fi confundate cu tumori neurogene [6]. Cele mai multe sunt asimptomatice, reprezentând o descoperire radiologică întâmplătoare. Uneori au fost raportate dureri toracice posterioare sau variate manifestări neurologice. Același procent statistic (85%) dintre pacienții cu meningocel prezintă cifoscolioză la nivelul leziunii vertebrale [18]. Examenul radiologic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
confuzie, pe de o parte între ceea ce este aici obiectul percepției imaginative sau imaginante și, pe de altă parte, ceea ce numim în mod curent imaginarul. Aceasta pentru că atitudinea curentă este de a opune realul imaginarului, irealului, utopicului, sau de a confunda simbolul cu alegoria, exegeza sensului spiritual cu o interpretare alegorică. Or, orice interpretare alegorică este inofensivă; alegoria este o acoperire sau mai degrabă o travestire a ceva care este deja cunoscut ori cognoscibil într-un anumit fel, în timp ce apariția unei
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lama sabahtani" (Marcu 15, 34). 14 Precum gândirea în imagini, în care cuvântul nu e rostit și înțeles decât în actul prin care el e imaginat: Stadiul poetic este atins numai în momentul în care cuvântul poate fi imaginat, se confundă cu însăși imaginația" (Nichita Stănescu, Respirări, ed. cit., p. 166). 15 Vol. Noduri și semne (1982), în Nichita Stănescu, Ordinea cuvintelor, ed. cit., vol. II, p. 250. 16 Vol. Noduri și semne, în op. cit., pp. 263-264. 17 Diferența de vizibilitate
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]