190,047 matches
-
Veneția nu au rang constituțional pentru a fi considerate norme interpuse în cadrul constituțional, similar cu normele de drept europene. Se arată că, prin Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021, Curtea Constituțională și-a menținut jurisprudența anterioară și a constatat că singurul act care, în virtutea caracterului său obligatoriu, ar fi putut constitui normă interpusă controlului de constituționalitate realizat prin raportare la art. 148 din Constituție - Decizia Comisiei Europene 2006/928/CE -, prin dispozițiile și obiectivele pe care le impune, nu are
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
dispozițiile și obiectivele pe care le impune, nu are relevanță constituțională, întrucât nu complinește o lacună a Legii fundamentale și nici nu dezvoltă normele acesteia prin stabilirea unui standard mai ridicat de protecție. Având în vedere aceste repere jurisprudențiale, se constată că legea criticată respectă prevederile art. 148 din Constituție, astfel încât criticile de neconstituționalitate extrinsecă nu pot fi reținute. ... 25. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă se observă că acestea se referă, în principal, la elemente care țin
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
de magistrați: principiile controlului ierarhic, al legalității și imparțialității. ... 34. În susținerea netemeiniciei sesizării se invocă și Hotărârea Plenului CSM nr. 11/2022, prin care s-a acordat un aviz pozitiv asupra proiectului de lege pentru desființarea Secției. Plenul CSM a constatat că acest proiect de lege „instituie garanții menite să asigure independența justiției, în scopul asigurării unei protecții adecvate judecătorilor și a procurorilor împotriva eventualelor presiuni exterioare exercitate împotriva lor“. ... 35. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă invocate se arată
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
realități sunt tehnice, sociale sau economice, motiv pentru care vor identifica soluții mai bune, adecvate acelor realități [a se vedea Avizul CCJE nr. 15 (2012) cu privire la specializarea judecătorilor, paragraful 11]. ... 39. Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE) a constatat că „nevoia de specializare a procurorilor, chiar și în interiorul unei structuri specializate din Ministerul Public, ar trebui văzută drept o prioritate, care să răspundă mai bine noilor forme de criminalitate“ [a se vedea Avizul CCPE nr. 9 (2014) privind
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
se referă doar obligațiile pe care le are Guvernul pentru inițierea unui proiect de lege. Cu privire la faptul că Parlamentul nu ar fi așteptat un aviz din partea Comisiei de la Veneția și a procedat la adoptarea legii, se constată că această critică nu este raportată la niciun text constituțional, fiind nemotivată. Mai mult, nu există nicio normă constituțională care să condiționeze adoptarea legilor de existența unor avize din partea unor entități consultative din cadrul Consiliului Europei. ... (2.2.) Critica privind
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
expres posibilitatea atacării în instanță a neincluderii pe lista de propuneri a unui procuror, însă nu înseamnă că acesta nu ar putea să o conteste în fața instanței judecătorești competente, fiind un aspect care ține de cariera acestuia. Totodată, Curtea constată că măsura încetării este supusă controlului instanțelor judecătorești, ceea ce constituie o piedică eficientă împotriva arbitrarului. ... 67. Cu privire la critica potrivit căreia condiția „experienței profesionale semnificative în supravegherea și efectuarea urmăririi penale“ se apreciază în funcție de rata de
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
toți deținătorii unor funcții publice față de care legiuitorul a reglementat angajarea competenței unităților de parchet în funcție de calitatea lor au în comun faptul că dețin poziții de rang înalt în sistemul de putere instituit de Constituție, se poate constata că și între aceștia există diferențe sensibile sub aspectul instituțiilor din care fac parte și al atribuțiilor de serviciu reglementate. Astfel, chiar dacă anumite aspecte îi apropie ca o categorie distinctă de subiecți de drept, alte aspecte îi diferențiază și
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
natura faptelor săvârșite, fie de calitatea făptuitorilor ori de relația factuală dintre aceștia. În acest sens, prin Decizia nr. 119 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 569 din 30 iunie 2020, Curtea a constatat că, potrivit art. 46 din Codul de procedură penală, pentru motive temeinice privind mai buna desfășurare a judecății, instanța poate dispune disjungerea acesteia cu privire la unii dintre inculpați sau la unele dintre infracțiuni. Curtea a mai statuat că disjungerea
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
și al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) și al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și constată că dispozițiile art. 3-6, art. 8-10 și art. 12 din Legea privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și legea în ansamblul său sunt constituționale în
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 352 alin. (11) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Emil Alexandru în Dosarul nr. 21.282/3/2017 al Tribunalului București - Secția I penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 908D/2019. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 855D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 352 alin. (11) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
Dosarul nr. 855D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 352 alin. (11) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Veaceslav Tătăroi în Dosarul nr. 5.358/3/2015 al Tribunalului București - Secția I penală. ... 4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. ... 5. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
constituționale. ... 19. Cu referire la permiterea accesului la informațiile clasificate, Curtea a observat că aceasta vizează cererea formulată de judecător prin care solicită autorității publice care a dispus clasificarea să permită accesul apărătorului inculpatului la informațiile clasificate. Astfel, Curtea a constatat că, în cazul în care informațiile clasificate sunt indispensabile aflării adevărului, accesul la acestea trebuie să fie dispus de judecătorul cauzei atât pentru acuzare, cât și pentru apărare, altfel nu se poate discuta despre o egalitate a armelor și de
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
ce privește lipsa unor criterii exprese pe baza cărora instanța apreciază dacă informațiile clasificate sunt sau nu esențiale pentru soluționarea cauzei, Curtea a reținut că, într-adevăr, dispozițiile procesual penale nu conțin o astfel de reglementare. Cu toate acestea, Curtea a constatat că, prin Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 23 februarie 2018, a subliniat reperele unei astfel de analize, care stă la baza stabilirii caracterului esențial pentru soluționarea cauzei
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, care la art. 1 prevede că accesul liber și neîngrădit la orice informații de interes public constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice. Curtea a constatat că accesul liber la informație nu este însă un drept absolut, putând suferi anumite limitări în condițiile prevăzute de Constituție și de lege, făcând referire la prevederile constituționale ale art. 31 alin. (3) și la cele convenționale ale art. 10
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
drept privat, astfel că se impune păstrarea acestora într-un regim secret/clasificat, accesul la conținutul unor asemenea informații fiind permis, în condițiile legii, doar unei categorii restrânse de persoane și numai în măsura necesității de a cunoaște. ... 24. Curtea a constatat că, potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 182/2002, pot avea acces la informații clasificate secrete de stat persoanele verificate în prealabil cu privire la onestitatea și profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informații, iar potrivit art. 28 din
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
imprevizibile) când se poate acorda acces de către conducătorul unei unități unor persoane care nu dețin certificat de securitate sau autorizație de acces, cu condiția asigurării unui sistem corespunzător de evidență (art. 36 din anexa la hotărâre). ... 25. Curtea a constatat că, ținând cont de interesul deosebit pentru securitatea națională al informațiilor (care, datorită nivelurilor de importanță și consecințelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, justifică păstrarea caracterului clasificat), dar apreciind cu privire la înrâurirea pe
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
prin care se refuză accesul la anumite materiale în conformitate cu prezentul alineat este luată de o autoritate judiciară sau poate face, cel puțin, obiectul controlului judiciar“ (Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2018, precitată, paragraful 65). ... 27. Curtea a constatat că, în analiza caracteristicii de a fi „esențiale pentru soluționarea procesului penal“, judecătorul trebuie să constate că informațiile clasificate îndeplinesc condițiile impuse de legiuitor, aplicabile administrării oricărei probe în procesul penal. Astfel, potrivit art. 100 alin. (3) din Codul de
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
notoriu; cererea a fost formulată de o persoană neîndreptățită; administrarea probei este contrară legii. ... 28. Totodată, prin Decizia nr. 1.046 din 13 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 29 noiembrie 2007, Curtea a constatat că dispozițiile referitoare la concludența și utilitatea probei sunt conforme cu prevederile constituționale ale art. 24 alin. (1) referitoare la dreptul la apărare. Astfel, prin sintagma „părțile pot propune probe și cere administrarea lor“ legiuitorul a înțeles „dreptul“ acestora de
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
a instanțelor judecătorești să realizeze justiția, obligație prevăzută la art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală, în cadrul căreia se situează administrarea numai a acelor probe care sunt de natură să ducă la descoperirea adevărului. ... 29. De asemenea, Curtea a constatat că „respingerea sau admiterea cererii pentru administrarea unei probe se face numai motivat, situație care este de natură să înlăture orice arbitrar, cu atât mai mult cu cât, în procesul de înfăptuire a justiției, instanțele judecătorești se subordonează principiului potrivit
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
contencios constituțional prin Decizia nr. 551 din 13 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 977 din 8 decembrie 2017, paragrafele 27 și 28, relativ la nedefinirea în legislația în vigoare a anumitor concepte. Curtea a constatat că există concepte pentru care oferirea unei definiții abstracte, atotcuprinzătoare, este un deziderat imposibil de realizat. Aceasta deoarece, în funcție de materia în legătură cu care conceptul în cauză este analizat, elementele luate în considerare vor fi diferite. ... 31. Așa
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Emil Alexandru și de Veaceslav Tătăroi în Dosarul nr. 21.282/3/2017 și în Dosarul nr. 5.358/3/2015 ale Tribunalului București - Secția I penală și constată că dispozițiile art. 352 alin. (11) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului București - Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
al infracțiunii, situație în care instanța națională poate să constate că fapta nu este prevăzută de legea penală; este invocat exemplul piețelor reglementate de capital, cu privire la care a fost pronunțată în trecut o decizie prin care s-a constatat că fapta nu este prevăzută de legea penală întrucât lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii. Se observă însă că există și situații, cum este cea din cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, în care nu
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
fi fost neîntemeiată, întrucât nimic nu împiedică instanța de judecată să înlăture de la aplicare o normă care este neconstituțională, neconvențională sau este contrară dreptului Uniunii Europene, întrucât acestea se aplică cu prioritate. Însă, în această ultimă ipoteză, instanța va constata nu o chestiune de procedură, ci o chestiune de fond, respectiv că fapta nu întrunește elementele de tipicitate ale normei configurate, astfel cum impun dispozițiile de drept substanțial, și va pronunța soluția de achitare, conform art. 16 alin. (1) lit.
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
și jurisprudența Curții Constituționale, prin aceasta reținându-se, cu valoare de principiu, că reglementarea unui mijloc procedural care să permită reformarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile pronunțate de o instanță judecătorească, cu încălcarea dreptului Uniunii Europene, astfel cum a constatat Curtea de Justiție a Uniunii Europene, nu este de natură să încalce nici dreptul la un proces echitabil și nici principiul securității raporturilor juridice. S-a arătat, prin aceeași jurisprudență, că o hotărâre judecătorească, deși definitivă și irevocabilă, nu poate
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
toate aceste aspecte converg spre a demonstra faptul că sarcina aplicării cu prioritate a reglementărilor comunitare obligatorii în raport cu prevederile legislației naționale revine instanței de judecată. Este o chestiune de aplicare a legii, și nu de constituționalitate. Curtea a constatat că în raporturile dintre legislația Uniunii Europene și cea națională (cu excepția Constituției) se poate vorbi numai de prioritate de aplicare a celei dintâi față de cealaltă, chestiune ale cărei constatare și aplicare intră în competența instanțelor judecătorești. Mai mult
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]