6,506 matches
-
află în provincia Cádiz și comunitatea autonomă Andalusia pe coasta Atlantică la Strâmtoarea Gibraltar. Din acest punct poate fi văzută coastă Maroc. Situat în sud-vestul extrem, în dreptul insulei Turturelelor sau insula din Tarifa este cel mai sudic punct al Europei continentale (36 de grade latitudine nordică și 5 ° 34 'W)., fiind și locul considerat ca trecerea ( despărțirea) geografică între Oceanul Atlantic și Marea Mediterană, chiar în orașul Tarifa. Pe vârful acestuia în cel mai înalt punct al insulei este construit farul de la .
Punta de Tarifa () [Corola-website/Science/330272_a_331601]
-
au avut un rezultat mediocru. Confederația Rinului și alte state-satelit create de Franța Napoleoniană au depus eforturi pentru a crea un bloc economic. La 1806, pe când Napoleon I încerca să iși conserve hegemonia în Europa, s-a încercat, prin Blocada Continentală, uneltirea unui bloc economic european unic. Totuși, principala țintă a blocadei era de natură militară, nu economică. Napoleon dorea să impună un embargou asupra Imperiului Britanic. Amestecul dintre război și izolaționism economic a distrus excedentul comercial pozitiv european, iar comerțul
Zollverein () [Corola-website/Science/330291_a_331620]
-
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 9.919 hectare. Situl reprezintă o zonă umedă (încadrată în două bioregiuni, continentală și panonică) de luncă (mlaștini, turbării, pajiști, fânețe, terenuri arabile, păduri de foioase) ce adăpostește floră și faună diversă și conservă habitate naturale de tip: "Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention, Cursuri de apă din
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
important pentru ocrotirea a două specii faunistice: pelicanului creț ("Pelecanus crispus") și a unui pește cunoscut sub denumirea populară de țigănuș ("Umbra krameri"), specii considerate ca vulnerabile și aflate pe lista roșie a IUCN. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, mlaștini, turbării, pajiști) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). În arealul sitului (alături de pelicanul creț) este semnalată
Suhaia (sit SPA) () [Corola-website/Science/330322_a_331651]
-
Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 727 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică continentală) reprezintă o zonă naturală în lunca inundabilă a Dunării (lacuri, râuri, pajiști, terenuri arabile cultivate) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj (sau sedentare (unele protejate prin lege). Situl adăpostește
Lacurile Fălticeni () [Corola-website/Science/330335_a_331664]
-
ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 4 hectare și se suprapune rezervației naturale Lacul Tătarilor. Aria protejată reprezintă o zonă de pășuni și mlaștini oligotrofe (încadrată în bioregiune continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei) aflată în partea nordică a Munților Făgăraș (masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali) în Țara Făgărașului. Aceasta adăpostește o gamă variată de vegetație și faună specifice turbăriilor. Situl conservă un habitat natural de
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.947 hectare. Situl reprezintă o zonă (încadrată în bioregiune continentală și stepică) de luncă (stepe, râuri, lacuri, mlaștini, pajiști naturale, terenuri cultivate, păduri aluviale, tufărișuri și zăvoaie) ce adăpostește floră și faună diversă și conservă habitate naturale de tip: "Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littorelletea uniflorae și
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 13.164 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală cuprinsă între râurile Putna și Milcov) reprezintă o zonă naturală (râuri, pășuni, păduri de foioase, terenuri arabile cultivate) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare enumerate în anexa
Măgura Odobești (sit SPA) () [Corola-website/Science/330384_a_331713]
-
26-26 din meciul tur ele au câștigat cel mai prestigios trofeu european la handbal feminin. În același an, Radulovics și formația sa au obținut și Trofeul Campionilor EHF. Astfel, la doar 26 de ani, ea a devenit deținătoarea tuturor titlurilor continentale importante. În anii următori Dunaújváros a rămas un club de top, dar la nivel continental nu a mai reușit să câștige un alt trofeu. Cel mai aproape a fost în 2003, când echipa maghiară a jucat împotriva Slagelse DT în
Bojana Radulović () [Corola-website/Science/330422_a_331751]
-
În același an, Radulovics și formația sa au obținut și Trofeul Campionilor EHF. Astfel, la doar 26 de ani, ea a devenit deținătoarea tuturor titlurilor continentale importante. În anii următori Dunaújváros a rămas un club de top, dar la nivel continental nu a mai reușit să câștige un alt trofeu. Cel mai aproape a fost în 2003, când echipa maghiară a jucat împotriva Slagelse DT în finala Cupei EHF, dar a pierdut în fața rivalelor daneze cu 47-49 scor general. În competițiile
Bojana Radulović () [Corola-website/Science/330422_a_331751]
-
ale statelor Arkansas, Missouri, Iowa, Oklahoma, Kansas, Nebraska, Minnesota la sud de Fluviul Mississippi, porțiuni din Dakota de Nord, întreaga Dakota de Sud, nord-estul statului New Mexico, nordul statului Texas, și respectiv porțiuni din statele Montană, Wyoming, Colorado la est Continental Divide, și respectiv largi porțiuni din statul Louisiana de ambele părți ale fluviului Mississippi, incluzând orașul New Orleans. Originile distinctive ale caravanelor de căruțe (sau "Wagon Train", vagon de marfă cunoscut sub numele de "Conestoga wagon") pot fi urmărite din
Extinderea și divizarea Statelor Unite ale Americii (1789–1860) () [Corola-website/Science/329129_a_330458]
-
pentru invazie, iar resursele sale pentru acest scop crescuseră simțitor ca urmare a răscumpărării plătite de către regele Richard I al Angliei. Sibila nu a reușit să organizeze o rezistență mai eficientă. Până la finele lui octombrie 1194, Henric cucerise deja partea continentală a regatului și a traversat în Sicilia. În 20 noiembrie, Palermo a căzut în mâinile imperialilor. Henric i-a oferit Sibilei termeni generoși: Guillaume urma să rămână conte de Lecce, stăpânire care aparținuse tatălui său înainte de a deveni rege, și
Guillaume al III-lea al Siciliei () [Corola-website/Science/328570_a_329899]
-
a fost a 12-a ediție continentală a turneului organizat de Federația Europeană de Handbal. La Congresul EHF desfășurat în Monaco, pe 23 iunie 2012, Suedia a fost desemnată gazda competiției care a avut loc între 4-18 decembrie 2016. Notă: Aldin indică echipa campioană din acel an
Campionatul European de Handbal Feminin din 2016 () [Corola-website/Science/328615_a_329944]
-
incorporat numeroase concepte ale dreptului roman prin intermediul lucrărilor lui Glanvill și Bracton. Pe de altă parte, dreptul britanic a adoptat sistemul juriului, ca formă principală de evaluare a dovezilor, prin aceasta rămânând mai puțin influențat de sistemul roman decât dreptul continental. În cadrul aceluiași sistem însă, Curtea maritimă se bazează pe principiile de drept roman. Dreptul canonic, sistemul juridic al Bisericii Romano-Catolice, s-a dezvoltat în paralel cu dreptul roman medieval și a incorporat numeroase dintre conceptele sale. „Post-interpreții” din secolul al
Dreptul roman în Evul Mediu () [Corola-website/Science/328655_a_329984]
-
juridic a fost puternic influențat de dreptul roman al secolui al XV-lea. Dreptul roman a fost incorporat parțial în sistemele juridice de pe continentul european așa cum a fost cazul Codul Civil Napoleonian. Acesta din urmă baza dreptului civil al țarilor continentale europene și nu numai. Dreptul roman a avut o mare influența asupra teoriei politice ocidentale. Chestiuni precum scopul și limitele guvernării și modul de îndepărtare de la putere al dictatorilor prin violență au fost abordate în primul rând ca probleme de
Dreptul roman în Evul Mediu () [Corola-website/Science/328655_a_329984]
-
altele) și forțele expediționare persane ale lui Xerxes I. A fost ultima bătălie terestră din cadrul Războaielor medice. s-a încheiat cu victoria decisivă a grecilor, încheindu-se astfel și a doua invazie a Greciei. După ce prima invazie persană a Greciei continentale se terminase cu înfrângerea suferită de perși în Bătălia de la Maraton (490 î.Hr.), o a doua invazie a fost efectuată sub directa comandă a lui Xerxes I, în anul 480 î.Hr. După rezistența eroică a spartanilor din Bătălia de la Termopile
Bătălia de la Plateea () [Corola-website/Science/328753_a_330082]
-
repurta o victorie decisivă împotriva flotei persane în bătălia de la Mycale. În 478 î.Hr. atenienii alungă din Sestos ultima garnizoană persană aflată în Europa. Dubla victorie din bătăliile de la Plateea și Mycale a marcat încheierea invaziilor Imperiului Persan în Grecia continentală, aliații greci reluând apoi ofensiva împotriva perșilor, dar de data aceasta în insulele Mării Egee și în Asia Mică - începea astfel o nouă fază a războaielor greco-persane.
Bătălia de la Plateea () [Corola-website/Science/328753_a_330082]
-
vase de peste Hellespont, blocându-i astfel trupele în Europa, Xerxes s-a retras împreună cu grosul armatei în Asia Mică, lăsând însă o armată (aproximativ o treime din întreaga forță expediționară persană) sub comanda lui Mardonius pentru a finaliza cucerirea Greciei continentale în anul următor. În anul următor (479 î.Hr.) Mardonius și-a repliat trupele spre Teba, sperând să-i atragă pe greci într-o zonă de câmpie, favorabilă acțiunii cavaleriei persane, superioară din punct de vedere numeric celei grecești. S-a
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
la o adevărată catastrofă pentru armata persană, resturile acesteia fiind puse pe fugă. Distrugerea acestei armate, combinată cu dezastrul flotei persane în bătălia de la Mycale, care a avut loc în aceeași zi, a marcat încheierea invaziilor Imperiului Persan în Grecia continentală. După dubla victorie din bătăliile de la Plateea și Mycale aliații greci au reluat ofensiva împotriva perșilor, dar de data aceasta în insulele Mării Egee și în Asia Mică, începând astfel o nouă fază a războaielor greco-persane. În memoria victoriei de la Plateea
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
a facilitat căsătoriile mixte între popoarele din Anglia, Scoția și Țara Galilor în timpul Evului Mediu, dar și în perioada medievală timpurie și până în prezent. Începând cu anul 1922, a fost permisă imigrația în Marea Britanie a persoanelor provenind din Irlanda, Commonwealth, Europa continentală, acestea și urmașii lor acum sunt în majoritate cetățeni britanici, cu unele limitări privind identitatea.
Britanici () [Corola-website/Science/328878_a_330207]
-
și colonelul și Orso își petrec următoarele zilele la vânătoare. Plictisită, Lydia hotărăște să prindă interesul lui Orso pentru a descoperi adevărul și a-l determina să renunțe la vendetă. În ciuda așteptărilor ei, Lydia află că acesta adoptase principiile moderne "continentale" pe parcursul șederii lui în Franța și nu căuta dreptate pe cont propriu. Decizia acestuia este la scurt timp pusă la încercare de sosirea sorei lui Orso, Colomba, alături de care pornește în ziua următoare spre satul lor natal, Pietranera. Deși moartea
Colomba (nuvelă) () [Corola-website/Science/329462_a_330791]
-
Palermo (23 iunie). Douăzeci de civili au fost uciși la Trapani și 25 la Palermo. Acestea au fost cele mai grele bombardamente franceze ale teritoriului italian. Cele mai multe bombardiere care au executat aceste raiduri fuseseră retrase de puțină vreme din Franța continentală în fața înaintării germane. Locațiile pe care le-au atacat francezii au fost lipsite de orice importanță strategică. Peste 600 de avioane au fost retrase în Africa până pe 22 iunie, când generalul Charles Noguès, comandantul francez din zonă, a cerut permisiunea
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
frontul francez, iar dictatorul italian a vrut să își demonstreze „eleganța”. Dino Alfieri a lansat o presupunere controversată, dar larg acceptată în epocă, conform căreia Mussolini și-a redus pretențiile în timpul negocierilor pentru că să „păstreze o anume aparență a echilibrului continental al puterii”. Istoricul MacGregor Knox consideră că termenii prezentați de Ciano și Alfieri sunt stranii, dar crede că „umilința lui Mussolini datorită rezultatelor atacului din prima zi din Alpi... a contribuit la decizia sa de reducere a pretențiilor sale”. În
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
la Leiden) a fost un matematician și filozof olandez, cunoscut pentru experimentele efectuate în scopul confirmării legilor mecanicii clasice. Ca profesor de matematică, astronomie și filozofie la Universitatea din Leiden, a militat pentru propagarea ideilor lui Isaac Newton în Europa continentală. A studiat la Universitatea din Leiden și obține doctoratul în 1707 cu o teză privind sinuciderea. Activează în domeniul juridic la Haga, dar își cultivă și pasiunea pentru matematică, lucru concretizat în lucrarea "Essai de perspective", care s-a bucurat
Willem 's Gravesande () [Corola-website/Science/334956_a_336285]
-
Polinezia și rămâne o operă respectată. Ca urmare, Forster a fost admis în Societatea Regală la doar douăzeci și doi de ani și a ajuns să fie considerat unul dintre fondatorii literaturii științifice moderne de călătorie. După revenirea în Europa continentală, Forster s-a îndreptat spre domeniul academic. A călătorit la Paris pentru a încerca să discute cu revoluționarul american Benjamin Franklin în 1777. A predat istorie naturală la Collegium Carolinum din Kassel (1778-84), și apoi la Academia din Vilna (Universitatea
Georg Forster () [Corola-website/Science/334949_a_336278]