9,371 matches
-
discutat mai sus. Medalia, realizată în tehnica proof, are pe avers (fig. 118av) chipul marelui chirurg orientat jumătate dreapta, înconjurat de legenda pe două rânduri Prof. Dr. NICOLAE HORTOLOMEI / CREATORUL ȘCOLII MODERNE DE CHIRURGIE ÎN ROMÂNIA 1885-1961. Este greu de conturat personalitatea unui savant de talia academicianului Nicolae Hortolomei în câteva rânduri și într-un spațiu cu profil medalistic. Noi vom reține doar faptul că viitorul academician și-a început strălucita carieră la Iași, că este produs al școlii de chirurgie
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
am preluat prin scanare și cele două imagini pe care le vom prezenta mai jos). Informații suplimentare de ansamblu, cât și din perioada ieșeană, ne oferă prof. univ. Maria Zolineak. Din cele două surse vom spicui câteva date care să contureze dimensiunea personalității savantului. Vom prezenta și maniera în care noi receptăm reflectarea medalistică a lui V. V. Pella. Acest „pionier al dreptului și al apropierii între popoare”, etichetat și ca „una din gloriile științei dreptului”, s-a născut la Râmnicu Sărat
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
I (5 puncte) Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Jim aruncă din nou ochii înspre domnișoară și putu să observe că îngenunchease cu un picior pe fotoliu, îndoindu-l sub sine, în așa fel încât rotula mică, grațioasă se contura sidefie sub transparența ciorapului. Pantofii mici trotteur, aproape băiețești, rochia plisată, ce-i cădea până la concavitatea încheieturii gambei, bluza albă, prin care se străvedeau umerii nedezvoltați încă și panglicile cămășii, gulerul circular, ondulat, în jurul unui gât metalic, subțire, oxidat de
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
îmbrăcați cu șarvanele, cu cabanițe. Așè trebuie și acum să să afle slugi, să slujească stăpânului, și stăpânul să miluiască pre slugă așè. 1. Transcrie patru arhaisme ilustrative din fragment. 2. Localizează și datează cu aproximație momentul istoric relatat. 3. Conturează profilul psihologic al celor două personaje implicate. B. Text literar din ION CREANGĂ, Amintiri din copilărie, cap. II Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la casa părintească din Humulești, la stâlpul hornului
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de supărare, de parcă era toată lumea a mea! Și eu eram vesel ca vremea cea bună și șturlubatic și copilăros ca vântul în tulburarea sa. 1. Transcrie patru regionalisme ilustrative din fragment. 2. Plasează momentul relatat într-un spațiu geografic. 3. Conturează profilul psihologic al familiei lui Nică. C. Text literar din VASILE ALECSANDRI, Cucoana Chirița în voiaj Cântecel comic În sfârșit am sosit la Paris, în patria lui Monsiu Șarlă!.., Știți, Monsiu Șarlă, care a fost dascalul lui Guliță... În Paris
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Eu nu le-am vizitat nici pe unele, nici pe altele, pentru că am avut de umblat pe la magazii de marșande de modă. 1. Transcrie patru elemente de jargon ilustrative din fragment. 2. Localizează și datează cu aproximație relatarea Chiriței. 3. Conturează profilul psihologic al personajului narator. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL DRAMATIC Testul nr. 47 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: TRAHANACHE: Am citit-o
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
sau potențialul să nu se producă, mânat (ă) de tehnologie, piețe și corporații puternice, cu toate consecințele asupra tiparelor de muncă, acestea la rândul lor, reflectându se asupra vieții și relațiilor noastre personale”. Impactul globalizării produce efecte complexe așa cum le conturează continuu specialiștii din diferite domenii de activitate. Ele influențează și omul având repercusiuni nebănuite la nivel individual și interpersonal. Mai puțin studiate aceste schimbări la nivel individual apar În domeniul motivației prin dobândirea de noi trebuințe și expectanțe ce conduc
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
să pregătească firma pentru a face față atât provocărilor venite din interiorul organizației, cât și din afara ei. Sintetizând diferite direcții de dezvoltare delimitate de literatura de specialitate la nivel internațional - M. Hammer și J. Champz, 1993, G. Johns, 1998 putem contura o serie de astfel de strategii: formarea spiritului de echipă, feedback-ul sondajelor, managementul calității totale, reegineering-ul, stimularea creativității și inovației, promovarea „campionilor ideilor”. Dobândirea unui avantaj competitiv durabil pe piețe turbulente presupune competență În gestionarea strategiilor de abordare a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
opiniile și așteptările consumatorului În legătură cu evoluția pieței”. Comportamentul de cumpărare al consumatorului se referă la comportamentul consumatorilor finali, care cumpără bunuri și servicii pentru consum personal persoane individuale și gospodării prin care Își satisfac cerințele curente și Își definesc și conturează rolul În societate. Marketingul propune o abordare a acestui tip de comportament prin prisma "conduitei oamenilor În cazul cumpărării și / sau consumului de bunuri și servicii-' (C. Florescu, 1992, 156). Într-un sens mai larg, comportamentul consumatorului cuprinde Întreaga conduită
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
frecvent, termenii cărora li s-a acordat o importanță deosebită, termenii activați prioritar. c. Luând În considerare cele trei dimensiuni ale RS identificate de Moscovici (informația, atitudinea și câmpul de reprezentare sau imaginea) și de rezultatele studiului de mai sus, conturăm următoarea reprezentare socială a consumatorului: 23 Fig. nr. 1 Reprezentarea socială a consumatorului (Mariana Caluschi, Mihaela Șerban) 1.3. Relația atitudine-comportament Importanța atitudinilor În Înțelegerea mecanismelor de comportament ale omului au fost evaluate de psihologii sociali Încă de la „Începuturile” istoriei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
marilor manageri calea pentru a realiza profiturile și o creștere durabilă În situația piețelor turbulente. Calea propusă de organizația Gallup (p. 25): Fig. nr. 5. Calea propusă de organizația Gallup O economie bazată pe emoții are orizonturi infinite. Această cale conturată de specialiști oferă numeroase oportunități: evită practicile neproductive și fundăturile modului tradițional și păgubos de a folosi angajații și de a reține clienții; permite dezvoltarea constantă și profit crescut; creșterile profitului determină valoarea companiei; angajații loiali crează clienți fideli etc.
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
păturii inferioare de a sărbători diferite ocazii speciale pentru a-și Îmbunătăți starea de spirit. Tipul de consumator contemporan este creat și de influențele socializatoare ale grupurilor de prieteni, colegi, receptive la mesajele mijloacelor mas media și În cadrul cărora se conturează elemente de identitate și de stil de viață a tinerilor. În spațiul românesc, după 1989 a cunoscut și cunoaște o mare amploare fenomenul pelerinajului la locuri sfinte cu ocazia diferitelor sărbători religioase. Acest fenomen oferă comunităților posibilitatea organizării unor târguri
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
stiluri diferite În designul de produs. Deși antropologia furnizează date despre diferențele culturale, psihologia socială a deschis aria de cercetare multidimensional abia În anul 1980. S-au diversificat cercetările europene și asiatice, ca replici la experimentele americane și s-a conturat un alt tip de individ diferit de descrierile de până atunci. Culturile occidentale prezentau un om independent, contând Întotdeauna doar pe forțe proprii, trăind din realizările personale și având un puternic sentiment al propriei identități.; contactele cu alte persoane sunt
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
trăsături de personalitate dominante la categoria de consumatori analizată. Tipurile de dispoziții au fost obținute prin intersectarea a trei axe: emoțional logic, organizat-spontan, abstract-concret. Se delimitează patru segmente de dispoziție dominantă. În funcție de altă structură de axe - extraversie-introversie, spontan-organizat, logic-emoțional - de conturează tipuri secundare de dispoziție mai flexibile, care gravitează În jurul celui dominant. Cele patru tipuri de dispoziție dominantă sunt: dispoziția spre inovare, dispoziția spre intuiție, dispoziția spre căutarea perfecțiunii și dispoziția spre obținerea satisfacției. Aceste tipuri de dispoziții de consum pot
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mai multe surse de venit, un tip de personalitate, o strategie generată de viață, un model determinat de anumite condiții sociale, tipuri de realizare a diferitelor activități care compun viața. Întrucât reflectă modul de viață al omului Într-o lume conturată de activitatea, interesele și opiniile sale, stilul de viață exprimă interacțiunea persoanei cu mediul Înconjurător și de aceea, În pregătirea strategiilor de marketing, trebuie avute În vedere relațiile dintre produse sau mărci cu stilul de viață al consumatorului căruia i
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
trăsături de personalitate dominante la categoria de consumatori analizată. Tipurile de dispoziții au fost obținute prin intersectarea a trei axe: emoțional logic, organizat-spontan, abstract-concret. Se delimitează patru segmente de dispoziție dominantă. În funcție de altă structură de axe - extraversie-introversie, spontan-organizat, logic-emoțional - de conturează tipuri secundare de dispoziție mai flexibile, care gravitează În jurul celui dominant. Cele patru tipuri de dispoziție dominantă sunt: dispoziția spre inovare, dispoziția spre intuiție, dispoziția spre căutarea perfecțiunii și dispoziția spre obținerea satisfacției. Tipul orientat spre inovare este caracterizat prin
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
obiectivele cercetării. Efectul Mirabilis, descoperit și studiat de Mariana Caluschi (2001) arată că activitatea În grupurile creative (de manageri, profesori, elevi, studenți) crește trebuința și motivația intrinsecă de realizare de sine prin creație În profesie. Dar societatea mileniului III se conturează tot mai mult ca o societate a creativilor și inventatorilor, aproape În toate domeniile la angajare se cer atitudini, abilități și competențe creative, datorită fenomenului de „schimbare În schimbare” considerat de marii manageri și lideri o caracteristică a secolului. Ca
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ca acea sumă de decizii și activități corelate acestora ale persoanelor implicate În cumpărarea și consumul bunurilor și serviciilor economice. Acest fenomen debutează prin intenția de cumpărare, ca estimare probabilistică a comportamentului viitor. Această componentă constituie o dezvoltare a motivației, conturându-se sub forma unei tendințe. Ulterior, intenția se continuă În planul pe care Îl elaborează potențialul cumpărător pentru a achiziționa un produs/serviciu, și se finalizează prin traducerea În fapt, mai mult sau mai puțin fidel, a planului elaborat. În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
evaluarea produsului. Din gama factorilor implicați În comportamentul de achiziție influențare se alătură atitudinilor, tipul și stilului de viață, nivelul de receptare a influenței. Astfel, se poate constata o dublă determinare a actului de achiziție: pe de o parte se conturează forța factorilor interni (percepție, trebuințe, motive, personalitate, Învățare, atitudini), pe de altă parte acționează influențele mediului socio-economic și cultural (familia, grupurile de referință, cultura, bugetul, activitățile comerciale etc). Toate aceste variabile vor participa sintetic la concretizarea comportamentului de achiziție: dacă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
element foarte important de susținere a managementului impresiei. Chiar și riscul financiar atrage după sine implicații psihologice prin aceea că pierderea În acest plan induce o imagine de sine negativă, de manager deficitar al resurselor personale sau familiale și se conturează o atitudine de respingere față de firma, producătorul sau magazinul furnizor. Comportamentul post-cumpărare. După ce s-a efectuat cumpărarea, consumatorul va face o evaluare a gradului În care decizia luată a fost bună sau nu. Dacă performanțele produsului sau serviciului achiziționat se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comportamentul social. Sfera asertivității Având la bază precizările anterioare referitoare la asertivitatea, s-au desprins din literatura de specialitate (S. Moscovici, 1998 ; S. Chelcea, 1998 ; D. Fontana, 1988) o serie de abilități de care individul trebuie să dispună și care conturează sfera asertivității. Abilități și atitudini componente ale asertivității Abilitățile și atitudinile ce alcătuiesc această sferă și intră În componența asertivității sunt: A spune "nu" atunci când situația o cere Avansarea cererii ca un favor Exprimarea sentimentelor pozitive și negative Inițierea și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de influență Își declară poziția cu privire la un eveniment, discuție, problematică și prezintă argumente În sprijinul poziției sale. Acordul subiecților vizați cu opinia exprimată de sursa de influență este privit ca o consecință a expunerii argumentelor. În schimb, manipularea - așa cum o conturează R.V. Joule și J.L. Beauvois (1987/1997, 7) - presupune să obții de la cineva adoptarea unei conduite pe care ar fi preferat să nu o urmeze și pe care nu ar fi adoptat-o la o simplă cerere directă, spunând lucrurilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
manipulare cum ar fi „piciorul În ușă”, „ușa În nas”, „tehnica momelii”, „law-ball” sau teoria angajamentului; b. comportamentul non-verbal al personalului și influența asupra cumpărătorului; c. caracteristicile fizice ale vânzătorului; 4) A patra arie se concentrează În jurul fenomenului de autoinfluențare conturând efectul cameleon (imitarea de către vânzător a comportamentului clientului); efectul apartenenței etnice a clientului; efectul argumentului social; etc. Aprofundarea prin studiere corelată a activităților desfășurate În relația producător consumator conduce la evidențierea efectelor psiho-sociale ce apar ca impact a acestor activități
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ca individ, indiferent de opiniile pe care le exprimă sau de sistemul său de valori. Congruența În comportamentele de comunicare. Asigurarea continuității În procesul de comunicare Asumarea răspunderii pentru afirmațiile făcute, pentru părerile, ideile exprimate Ascultare suportivă Cele opt reguli conturează o atitudine de considerație, respect și Înțelegere față de interlocutor, de dorința de a satisface nevoile sale psihosociale fundamentale, cum ar fi nevoia de Înțelegere, de apartenență, de prietenie, de protejare a imaginii de sine. Cea de-a opta regulă, ascultarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
evidențiază faptul că oriunde ar fi, bărbații de regulă nu sunt mari iubitori de cumpărături (Alina Cătană, "Viața ca shopping"). Manifestarea acestui fenomen psihosocial ne-a orientat spre Întrebarea "ce funcții Îndeplinește el la nivelul individului?" Între aceste funcții se conturează un grup ce are efecte pozitive, dar și o serie de efecte negative la nivelul comportamentului consumatorului. Funcții cu urmări și efecte pozitive: 1) asigurarea trebuințelor de bază prin cercetarea unei piețe diversificate; 2) activarea existenței. "Shoppingul este pentru cumpărător
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]