7,769 matches
-
Dintre lucrările cu caracter didactic menționăm: Curs de astronomie generală (1957) și Astronomie generală (1965). La acestea adăugăm lucrările de popularizare a astronomiei: Despre supernove (1947), Astronautica și astronomia (1959), Vorbește Cosmosul (1962), Venus și Marte, ținte apropiate ale zborurilor cosmice (1963ă, Precizarea unor condiții pentru producerea eclipselor (1965), Construiți un telescop (1965), Planete gigantice (1967). Așa cum menționam la început, profesorul Victor Nadolschi a avut un rol important în organizarea și dotarea Observatorului astronomic din Iași, unde a lucrat efectiv timp
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
28 mai 1914, la Chișinău, și s-a stins din viață la Iași, la 28 mai 1986, chiar în ziua împlinirii vârstei de 72 de ani. Un ciclu de 72 de ani reprezintă a unitate perfectă de măsură a timpului cosmic la scara umană. După o copilărie zbuciumată, prin moartea prematură, la doar 37 de ani, a tatălui (pe când ea avea doar șapte ani, iar fratele său, George, trei aniă și după anii adolescenței marcați de lipsuri și de dificultăți, Lena
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
unde savante combină?îi de decoruri arhitecturale � coloane, pila?tri, frontoane, balustre, console cu volute dispuse �ndr?zne? � �n vestibulul bibliotecii laurentine (Floren?a, 1558-1559) determin? un c�mp de tensiuni �n fiecare con-struc?ie. Arhitectură ia atunci o dimensiune cosmic?, cu o �ntors?tur? tragic?. Amenajarea pie?ei Capitoliului este expresia cea mai �nalt? a acestei exalt?ri grandioase, lizibil? at�ț �n sculpturile Noii Sacristii (San-Lorenzo, Floren?a, 1520-1534) c�ț ?i �n frescele Capelei Sixtine (Romă, 1508-1512). Dac
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
singur. Printre detaliile care se atenuează, într-o astfel de observație, se numără toate aspectele exclusiv mundane. Pământul ar urma să fie analizat doar în relațiile lui interplanetare. Omul, în această viziune, devine omenire; iar omenirea, un membru al familiei cosmice a Inteligentelor 9. Neîncrezător în demonstrații 10, Poe anunță că, în cartea sa, va încerca mai degrabă să "sugereze", decât să formuleze, "idea dominantă", ceea ce trimite din nou la artă. Gândul este atat de important, singularitatea abordării, atât de manifestă
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
nu produce însă nimic - spiritul creator trebuie să elibereze din mrejele ei, precum în "Poartă", printr-un ritual expiator: "Patru scoici, cu fumuri de iarbă de mare, / Vindeca de noapte steaua-n tremurare"49. Aceste imagini nu constituie un "pastel cosmic"50, cum presupune Pompiliul Constantinescu, nici unul "vesperal", cum crede G. Călinescu 51, ci sunt, mai curând, alegorii / figurații ale invenției poetice. Să revenim la textul parafrazei barbiene: Implicatele pajuri, lacul silabic, alfabetul alveolar și distrat al pietrelor ilustrului Leagăn, armau
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
zarul de constantă lumină"), care neagă și, în același timp, ne protejează ("ivăr") de lumea fizică, materială, sublunara ("inferioarele iaduri"), nu reușește să asigure cunoaștere sufletului individual, ce vibrează la unison cu (eventual, în viziune poescă, disoluția acestuia în) cel cosmic ("Sufletul Cercetat se menținea neajuns"). Regăsim această idee în recenzia consacrată apariției volumului Laudă somnului de Lucian Blaga. Barbu comentează: "Întronat, acolo [în vis, s.n.], stă Sufletul, categorie căreia Edgar Poe îi făcea să corespundă (italice în original) câmpul strict
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Deândată ce o atingi, răsună]- , un act teurgic, prin care poetul recuperează esență transcendență, retrasând semnăturile Absolutului, prin diferitele nivele ale existenței - , este înlesnit de acordurile harpei (ghitara, în apologul poesc), pe care anticii o înțelegeau ca parte a ordinii cosmice, o punte între cer și pământ, expresie a uniunii armonioase a forțelor ce le controlau existența 44. Enunțul barbian nu este departe, nici de meditațiile mallarméene asupra operei poetice, în care poetul francez dezvolta cunoscută metaforă paulină a "lumii că
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
armonia cerească, în opoziție cu rațiunea, care se ocupă doar de adevăr"46. Astfel "mântuiți, regenerați"47, oamenii își redobândeau condiția divină. Semnul iluminării, sugerează în continuare, poetul "Corbului", este o amplificare a intuiției, prin care poetul primește atingerea "conștiinței cosmice", fără a-și pierde, totuși, memoria fizică. La rândul lui, bergsonismul pornește și el de la ideea muzicii că esența a lucrurilor: durată, i.e., creația continuă și indivizibila de nou, așa cum o trăim în noi, evocă o analogie directă cu melosul
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
dă glas, în "Prăbușirea Casei Usher", atracției, ce se plasează dincolo de limitele raționalului, dintre Madeleine și fratele ei, geamăn, Roderick Usher. Pe de altă parte, ca Logos, aceeași energie întemeiază universul ("explică eteratele goluri") și are, prin urmare, o dimensiune cosmică: Asculta, șoaptele defunctei surori explică eteratele goluri! Căi ale științei comunicate, nupțiala cunoaștere, antene ale Dragostei, măsurând rostogolirea de gemene astre: duruta lui Monos și Una, vie agrigentina Dragoste! Să nu uităm că, în doctrina barbiana, spațiile (=relațiile dintre simboluri
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
creează o operă, prin care se exprimă și comunică spectatorilor sau auditorilor ceva din propria creativitate"71. Câteva rânduri mai jos, criticul se întreabă retoric: "Ce este aceasta emoție creatoare?" și răspunde, tot el, "dacă nu este chiar acea Memorie cosmică, ce actualizează deodată toate nivele (de existență), care eliberează pe om de planul său de nivelul care îi este propriu, pentru a face din el un creator [s.n.], adecvat mișcării de creație în totalitatea ei?72 În cuvintele lui Bergson
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
viața continuă, acțiune, libertate]74, sau, cum spune undeva Ion Barbu - " Virgin triunghi tăiat spre lume". ("Grup"). În emoție, sugerează poetul român, "în materialul neînceput și obscur" este cuprinsă "în putere" [en puissance] întreaga opera 75. Această incarnare a memoriei cosmice în emoții creatoare se face doar în câteva spirite privilegiate (artiștii de geniu): Ea sare dintr-un suflet în altul, din depărtare în depărtare, traversând deșerturi închise. Dar fiecărui membru al unei societăți închise, comunica un fel de reminiscența, o
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Am vrut în versificările mele să dau echivalentul unor slavi absolute ale intelectului și viziunii: starea de geometrie și, deasupra ei, extaza"77. Soarele și Luna ("gemene astre"), la care se face indirect referire, în parafrază barbiana, reprezintă o reductio cosmică a aceleiași forțe active formatoare, masculine, respectiv pasive, feminine. Atracția lor reciprocă este văzută de Empedocles din Agrigento (Sicilia) - una din sursele filozofice importante ale lui Edgar Poe, în Eureka - , drept o conexiune esențială, manifestare a unui principiu cosmic unificator
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
reductio cosmică a aceleiași forțe active formatoare, masculine, respectiv pasive, feminine. Atracția lor reciprocă este văzută de Empedocles din Agrigento (Sicilia) - una din sursele filozofice importante ale lui Edgar Poe, în Eureka - , drept o conexiune esențială, manifestare a unui principiu cosmic unificator, Dragostea ("agrigentina dragoste"), prin care, alături de Ură, înțeleptul antic explică combinația, respectiv separația, elementelor fundamentale ce constituie structura universului, tot de el concepute - focul, aerul, apa și pământul - , cu alte cuvinte, variația și armonia formelor de organizare ale materiei
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
a lui Poe a fost de a ajunge la această coincidență ritmica a pulsațiilor conștiinței singulare și a universului, înaintea morții [s.n.], de a nu utiliza forță morții asupra cunoașterii [...]"32. În schimb, la Ion Barbu, feminitatea are doar dimensiune cosmică, iar erosul este văzut numai din perspectiva "ticluirii și aventurii ființei"33. Eroinele poești - Madeleine, Lenore, Ulalume - aparțin, în primul rând, experienței imediate ("naturii invaginate", întoarse spre sine), trăite, conform unui sensus communis prevalent și artificial ("Tiparelor"), pe care "lirismul
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ea, "identitatea să cu Dumnezeu"69, deci "identitatea să cu poemul, deoarece poemul, ca act vital divin, sau creație a lumii, reprezintă întoarcere la adevăr"70. În profunzimile eului sau, poetul descoperă mișcarea sincronizata a propriului suflet cu armonia sferelor cosmice, râvnind după coalescenta ultima într-un viitor îndepărtat: "Rătăcim printre destinele existenței noastre pământești, înconjurați de Amintiri neclare, dar vii, ale unui Destin mai vast - foarte îndepărtat în negura timpului și infinit de tulburător 71. În felul acesta, frământările sufletului
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
pentru că, în ele, identitatea subiectului se disipează total în structura pură a raționamentului, regăsindu-se, astfel într-o identitate spirituală mai cuprinzătoare: Tocmai în excluderea acestei expresii temperamentale stă superioritatea inspirației suprapământești în care se complace lirismul britanic. În contemplația cosmică sau reveria transcendență, întocmai ca în actul rațional al abstragerii [s.n.], spiritele se identifică. Cu acest înțeles poezia engleză e asemănătoare științei; și ea evoluează într-un cadru omogen și general. După cum o teorema de geometrie elementară îmi dezvăluie din
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
limfatica permanentă, botezata pe nedrept "spiritualitate"82. Gândirea reflexiva (intuiția bergsoniana are această calitate 83), atentă la ea însăși, si epifania, care iluminează un moment de viață - "gândul cufundat și geometric", caracterizat, adică, prin profunzimea și percepția unei anumite ordini cosmice 84, sunt condițiile necesare și suficiente, pentru a genera poemul "perfect". Poezia "pură" oferă o viziune mai directă a realității, pentru că intuiția transcende cadrele închise, pe care inteligență le confecționează pentru a-și apropria lumea, dar acest lucru este posibil
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
nu se disting. Din tot ceea ce există, doar universul arată o astfel de perfectă relaționare organică, în care fiecare parte se corelează cu toate celelalte, si toate cu întregul, potrivit scopului divinității. Universul este o "intrigă" desăvârșită; toate evenimentele istoriei cosmice izvorăsc din "the bosom of the thesis - ouț of the heart of the ruling idea" [chintesența tezei - din inimă ideii fundamentale]104, iar fiecare particulă există în conformitate un scop preconceput: "The plots of God are perfect. The Universe is
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
68 care cercetează bazele percepției pentru a-i deduce legea [principiile]". Procedeele folosite de poetul francez decurg (se deduc), "apodictic" am putea spune, din natură specială a referentei, în poezia să, pe care poetul român o circumscrie, inspirat, astfel: Increatul cosmic: adică existentele embrionare, germenii, peisajele nubile, limburile. Alegându-și că domeniul al operațiilor poetice punctele critice ale unei naturi întregite prin adaosul unor existente ideale, Rimbaud se dovedeste încă o dată om de stiinta căci savantul - matematicianul mai ales - în cele
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Apocalipsa Sfanțului Ioan, sunt următoarele observații asupra metodei rimbaudiene: Departe de-a fi aplicarea unui adevăr, de altfel îndoielnic, de psihologie excepțională, sonetul Vocalelor ilustrează propria metodă a lui Rimbaud; asemeni astronomului, care realizează cantitativ cutare eclipsă ori cutare catastrofă cosmică revoluta, el ne face să asistăm la spasmul inițial al universului nostru. Cu o singura diferență doar, ca investigarea lui Rimbaud se continuă în calitativ [s.n.]77. Poemul rimbaudean nu este o aplicație de "psihologie excepțională", i.e. audiție colorată (aluzie
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
it precedes any representation, and generates new ideas. It does not have properly an object, only an essence, it is like the divine Love that sheds over the whole of nature. With the Romanian poet, it is a sort of cosmic memory that actualizes all the levels Being at the same time, thus expressing the whole of creation, freeing the individual from the bonds of his attention to life, and making a Creator of him. This deliverance is achieved în some
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
it and the rhetoric necessary for its production. În "The Philosophy of Composition", Poe states "the death, then, of a beautiful woman is, unquestionably, the most poetical topic în the world". By contrast, with Ion Barbu, femininity hâș but a cosmic dimension, and the individual is seen only form the perspective of "devising the adventure of being" ("Răsăritul crailor" [Rise of the Magi]). Poe's heroines, all belong to the immediate experience, and live în accordance with a prevalent and artificial
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
any Romantic pathetic effect, it should produce a personal, integrating model of the world. Reflexive thinking, turned to itself, and the epiphany, which illuminates a life's moment characterized by the profundity of perception and the discernment of a certain cosmic order--, are the necessary and sufficient conditions for generating the "effect" of the poem. Pure poetry offers a more direct vison of reality, because intuition transcends the closed frames by means of which intelligence appropriates the world, yet this is
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
of a Destiny more vast - very distant în the bygone time, and infinitely awful. "[...] Aș Memories we know them". 34 Idem, p. 143. 35 Eul profund, pe care il identifica astfel nu este eul propriu, închis în materie, ci eul cosmic, nemuritor, liber, conștient de identitatea lui cu divinitatea. 36 Idem, p. 141. 37 Idem, p. 140. 38 Idem, p. 19: "Little by little [...] their chaff of inconsistency - until at length there stands apparent an unencumbered Consistency". În teoria argumentării, consistentă
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
with modern cosmology, by presenting the conceptions of two great philosophers, Alexander and Whitehead, his contemporaries. The two conceptions are similar, since both of them try to explain the world aș it exists în its ceaseless changes, "aș a single cosmic process în which there emerge, aș it goes on, higher orders of being" (Collingwood 1945/1960: 150). Alexander's view of evolution (which is somehow related to Hegel's and Lloyd Morgan's) is summarized by Collingwood aș follows: "He
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]