6,551 matches
-
în urma mea, dar niciodată nu l-a pierdut! Vizavi de școala unde învățam era o prăvălie, a lui Ursu, Dumnezeu să-l ierte! Bunătățile lui, pe care le vindea, erau pentru noi atunci, când banii erau rari, merele murate, rahatul, covrigii calzi, cu mac, stafidele, merele, perele, smochinele și migdalele, dar acestea costau un leu și preferam să dau douăzeci și cinci de bani pe două bucățele de rahat sau pe un măr murat, iar cei mari, și ne uitam noi, puștii, cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
apa rece și să ne îndreptăm puțin spre altă crâșmă, care se află în cealaltă parte a satului. De fapt aceasta nu este a doua din sat, ci a treisprezecea, și în toate se vând tot felul de bunuri, de la covrigi, rahat și bere și până la ouă de prepeliță, gumari, și scutere. Aici, tot sub un pom bătrân, un salcâm, erau trei moșnegi, foști ceapiști, acum pensionari. Stăteau față în față, așezați pe câte un taburet și pisau scuipatul ce se
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
O, nu e de la mine, s-a apărat Gălățanu. — Pute a soartă de om, a sânge, a păr, a transpirație, a unghii, a picioare, a hoit. Tot orașul e plin de câini vagabonzi, de lume care aleargă după câini cu covrigi în coadă, de vânzători de iluzii și de fraieri ca mine. Orașul ăsta e ca o ghiulea care te trage la fund. Abia dacă reușesc să ies la suprafață de la o zi la alta. Nici nu știu ce naiba caut eu acolo
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
de interdicții. Din simplul fapt că era interzis să călătorești cu tramvaiul fără bilet decurgeau consecințe devastatoare, ce ne separau iremediabil peste zi. Eu trebuia să merg la serviciu ca să câștig bani de bilete de tramvai și de crenvurști cu covrigi, în timp ce el lucra la multiplele proiecte pentru care revenise în românia. Pentru niște îndrăgostiți, gesturile cotidiene devin ridicole și penibile și cer un efort inuman, efortul de a te smulge din brațele celuilalt și a participa la circul obositor al
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
câine rotund. Pipiță însă avea și el dreptate: era totuși o lună, mai întâi că știa el și știam și eu, știam amândoi, că nu e tot timpul așa, ca o minge cu pete, că se ciuntește, dispare, se face covrig și toate astea, după asta, mai spunea el, un câine ar fi intrat în scară dacă-l chemai, nu?, și, mai ales, ultima: nu dădea din coadă. Era sigur o lună. O lună prietenoasă care fuge după tine orice ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
că începeam să plâng și, când plângeam, lui i se părea că accept și recunosc că Nelu Oblemenco e mai bun ca Lucescu, Lucescu care în vremea aia nu era nea Mircea, era și el o extremă dreapta cu centrări covrig, un tătic grijuliu care precis îi aducea lui Răzvănel munți întregi de gumă sârbească, roz, ca țigaretele cu filtru. Și într-o miercuri, când campionatul era întrerupt, iar în Severin nu-și mai amintea nimeni de cupă, fiindcă Rapidu bătuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
un unghi de nouăzeci de grade. În momentul când ajunse la platforma intermediară, se pomeni cu un individ cocoțat În spinarea lui, În timp ce alții Îi puseră piedică, doborându-l...!! Simțind mâinile hoților Încercând să-l buzunărească, Tony Pavone se făcu covrig și cu ultim disperat efort de voință, se rostogoli cu asediatorii izbindu-se de grilajul de oțel ce marca linia de departajare a spațiului și unde se afla o ușă de metal rotativă. Tony Pavone avu o clipă de luciditate
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
am prins gustul banilor atunci când părinții mei adoptivi la vârsta de 7-8 ani de zile, la bariera comunei Progresul mi-au dat În primire un coș enorm și rotund În care vindeam bomboane, semințe de bostan prăjite și sărate și covrigi, negustorilor agricultori ce se Întorceau dela piață cu buzunarele pline de bani: se Înțelege, nu eram lăsat de capul meu, dumnealor mă urmărea dela cârciuma de viza-vi unde eu la intervale În funcție de vânzări Îi aprovizionam cu bani pentru țuică
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
vise... ...Se făcea că Vasilica apăru tânără și frumoasă, și, într-un hohot de râs se repezi la Iorgu să-i spele picioarele. Când i-a atins tălpile, el a tresărit, în somn, din tot trupul și s-a făcut covrig în pat. ”-Nuu... nu, Fata, nu!.. se apără el. Lasă, lasă că mă spăl singur!”. ”-Cum vrei tu!” și, dispăru, învăluită într-un nor de lumină. Când s-a trezit era ora opt și un sfert. Sări din pat ca
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
săi, autorul Teofil Mija le dedică acestora numeroase pagini de toată splendoarea. Sunt evocați, de asemenea, numeroși colegi de liceu, de facultate și de patimi penitenciare. Se detașează, prin plusul de simpatie investit, portretele literare Ovidiu Cotruș, George Manu, Ion Covrig Nonea și Domnariu. Despre acest profesor de limbă și de literatură română spune că ar merita să fie al doilea eponim al liceului din Dumbrăveni, primul fiind Timotei Cipariu. Despre alt profesor de română, anume Horia Teculescu, aflăm că de câte ori
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Cu puteri refăcute am pornit din nou la drum.” La prima prăvălioară din satul Urleta, arestatele primiră permisiunea să cumpere câte ceva pentru potolirea foamei tot mai chinuitoare. Cu puținii bani pe care-i aveau, unele fete au cumpărat șiraguri de covrigi. La căderea serii, ajung la Închisoare. „Într-un târziu, când soarele se Îndrepta spre asfințit, am coborât panta abruptă care pornea de la Închisoare. Coborârea sugera, Într-adevăr, povârnișul spre iad. Prima impresie a fost o uluire. Închisoarea domina coama lină
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
s-a Înfățișat ca prototip al teroristei bolșevice și ne-a Înfiorat. Aveam În fața noastră o femeie căpitan, luptătoare din ilegalitate, care ne vorbea cu voce dură, aproape bărbătească. Cuvintele biciuitoare erau impregnate de zeflemeaua copios stimulată de șiragurile de covrigi din mâinile noastre. Era bondoacă, Îndesată, lipsită de orice farmec feminin, la prima vedere părea chiar urâtă. Purta părul prins pe ceafă Într-un coc din care cădeau șuvițe rebele. În special bucla căzută pe frunte Îi dădea un aer
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
spus " Țrezește-te odată, nefericitule!" Pe culoarul liceului, Gina, ținîndu-mă de braț, înduioșător de mică în sarafanul ei, îmi povestea visele ei labirintice, cu fluturi multicolori lopătând prin temple de marmură, sau se alinta rugîndu-mă să merg să-i cumpăr un covrig. De multe ori îi vedeam în ochii translucizi, în penumbră, atâta tristețe, încît mă posomoram și eu, simțind că întreaga mea viață cu ea este clădită pe nisip, că tot ce ne leagă e iluzoriu. Atunci nu mai scoteam o
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mama gata, până mâncam, se făcea ora unsprezece. Ieșeam în vacarmul străzii și o luam încet în jos, până la Obor. Îmi suceam gâtul după fiecare chioșc de răcoritoare, cu instalație de sirop și sifon, cu spirale umplute cu cremă și covrigi " Ia cu sare și cu mac / face bine la stomac". Când eram mică de tot, mă trânteam pe jos dacă mama nu-mi cumpăra ce vroiam și țipam ca din gură de șarpe. Câte o bătrână se apropia, se străduia
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
nimic de câștigat: de vreme ce P.D.țul lui Traian Băsescu își freacă mâinile public neuitând să remarce permanent că în urma căderii guvernului actual se va ajunge la anticipate, neacceptând nici o altă variantă, în traducere liberă moțiunea e echivalentă cu gaura de la covrig pentru P.S.D. Căci anticipatele, chiar dacă, să presupunem, nuți sperie, așa cum declară, nici nu lețar aduce vreun avantaj. În al doilea rând, un partid care își asumă debarcarea unui guvern e conștient și de consecințe: părăsind Palatul Victoria, liberalii nuțși vor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
aduse aminte că nu i-a adus nimic. Se căută prin buzunar, unde găsi câțiva franci, strâmbă din gură și se întoarse spre Barieră. Acolo dibui o simigerie, intră înăuntru și ceru o pungă cu alune americane prăjite și câțiva covrigi uscați, cu susan, dintre aceia în forma unui inel de lanț, care se sfărâmă în gură. Aceste produse ale cuptorului plăceau cu deosebire mătușii Agripina. Stănică se întoarse din nou în strada Fundăturii Vaselor, de astă dată pe drum neocolit
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
să intre în sala unde dospea aluatul, și le făceau mici pâini pentru fiecare. Lui Stănică i se păru chiar că miroase a cuptor. "Te pomenești, gândi el, că a luat cineva brutăria și scoate pîine!" Constată însă că miroseau covrigii din buzunarul lui. " Cum zboară averile! murmură el, nemulțumit. Toate astea erau ale Agripinei, și acum ea stă cu chirie într-o odaie a caselor ei. Am avut rude putred de bogate, și eu sunt un pârlit, când puteam să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
în acest scop, cele dorite și să ne îngropi pe toți. - Ba să mă ferească Dumnezeu! Dar ce miroși așa a pâine caldă? Parcă sunt pe vremea când scoteam cuptorul! - Ei, ce miroase? zise Stănică cu umor. Ți-am adus covrigii tradiționali. Ce poate să-ți aducă un pârlit ca mine, ajuns la covrigi? Uite și alune. Bătrâna luă covrigii, foarte încîntată, și începu să ronțăie monoton. - Ia să văd, cine mai e pe aici? continuă Stănicăridicînd capul. Pe un pat
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mă ferească Dumnezeu! Dar ce miroși așa a pâine caldă? Parcă sunt pe vremea când scoteam cuptorul! - Ei, ce miroase? zise Stănică cu umor. Ți-am adus covrigii tradiționali. Ce poate să-ți aducă un pârlit ca mine, ajuns la covrigi? Uite și alune. Bătrâna luă covrigii, foarte încîntată, și începu să ronțăie monoton. - Ia să văd, cine mai e pe aici? continuă Stănicăridicînd capul. Pe un pat bătrânesc, înalt și lat, cu multe suluri și perne, dar fără tăblii, ca
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
așa a pâine caldă? Parcă sunt pe vremea când scoteam cuptorul! - Ei, ce miroase? zise Stănică cu umor. Ți-am adus covrigii tradiționali. Ce poate să-ți aducă un pârlit ca mine, ajuns la covrigi? Uite și alune. Bătrâna luă covrigii, foarte încîntată, și începu să ronțăie monoton. - Ia să văd, cine mai e pe aici? continuă Stănicăridicînd capul. Pe un pat bătrânesc, înalt și lat, cu multe suluri și perne, dar fără tăblii, ca paturile țărănești, ședeau îngrămădite vreo cinci
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
o dată și bine de bețiile parfumului scump. - Ce vă pasă, zise el ironic, vă jucați cu banii. Mamaei de viață! Când oi da de filon, mă scald în șampanie. Dați-mi niște bani, că mi-am cheltuit ultimele resurse pe covrigii tantei Agripina. Agripina asculta mulțumită discuția și ronțăia. - Cât să-ți dau, Stănică? întrebă verișoara. - Ce să-mi dai? Am zis și eu, așa. Parcă tu ai bani?Bărbatu-tău te ține din scurt. Să-ți văd geanta. Stănică luă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
desfacerea unui sortiment larg de prăjituri, torturi, fursecuri, înghețată și băuturi nealcoolice calde și reci. 5. Patiseria este unitate de alimentație publică specializată în desfacerea, pentru consum, pe loc sau la pachet, a producției proprii, în stare caldă (plăcinte, ștrudele, covrigi, gogoși ș.a.). Sortimentul de băuturi include berea, băuturile nealcoolice, lactatele. Poate prezenta un profil mai restrâns, precum plăcintărie, simigerie, covrigărie, gogoșerie. Specificul bucătăriei românești Bucătăria și specificului unui restaurant fac parte din gama de atracții a unei călătorii. Ofertele turistice
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
conturează tot mai clar pe chipul său, dragul meu, îți amintești când ai venit în clasa mea în pauza aceea și mi-ai spus, hai să plecăm acasă, și am fugit într-o clipă, iar pe drum ne-am cumpărat covrigi acoperiți cu cristale strălucitoare de sare, pe care mi-i puneam pe mână în loc de brățară, apoi mergeam acasă la mine sau la tine, acolo unde nu era nimeni în dimineața respectivă, iar Udi oftează, aș fugi cu tine și acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
95 VINE-O VREME... — Vine-o vreme - continuă spătarul Vulture - când, draga mea, oasele nu te mai ascultă, carnea începe să se fleșcăie, buzele să dondăne, dinții să se clatine, gingiile să molfăie, genunchii să tremure, degetele să se facă covrig în cizme, nasul să-ți supure, urechile să se ceruiască, ochii să-ți lăcrimeze, spada ți-o uiți la scăldat, gâtul îți hârâie, burta îți ghiorăie și singur gândul îți mai rămâne vârtos: așa văd eu momentul când trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de pusta dumnezeiasca adiere alpină ce venea dinspre Barzovie-Vodă și aerul de podiș ce se strecura dinspre spătar. Ar fi preferat acum să stea lângă mai simplul, dar mai onestul, dezinhibantul Broanteș. Cât despre Broanteș... Ehei, Broanteș!... Tăcutul Broanteș stătea covrig pe mâna, pe bruma, pe mai nimicul de paie rămas și privea. Fie privirea lui Broanteș privirea noastră. în cazul în care urmărim traiectoria dreaptă a privirii rapsodului, constatăm că vedem la 2,5 cm spatele mătăhălos, greu încercat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]