6,402 matches
-
poem descriptiv al vieții diurne fără alt conținut decât prezentarea cu gest voluptuos a lucrurilor și elogierea lor: Te oprești la vânzătoarea de legume îți surâd ca șopârlele fasolele verzi constelația mazărei naufragiază vorbele boabele stau în păstaie ca școlarii cuminți în bănci ca lotci dovleceii își vâră botul înaintează amurgesc sfeclele ca tapițerii pătrunjelul mărarul. Chiar bulionul produce "incantații": Iată, e curtea udă cu o aromă-n lemne, Octombrie, în clocot cazane de tomate Și umbra în depozit de cherestea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dîndu-i direcție ortodoxă. Acum poeziile sunt străbătute de nostalgie, de temerea morții, și elementele agreste se sanctifică. Reptila devine "șarpele binelui", grădinile sunt ale "Omului", plugul ară împins de arhangheli, flora și fauna se fac ascetice, simbolice, dobitoacele au "ochi cuminți", țapii lubrici sunt înlocuiți prin melancolicii cerbi, câmpul face loc pădurii. Fauna aleargă rănită de melancolii: Mistuiți de răni lăuntrice ne trecem prin veac, Din când în când ne mai ridicăm ochii spre zăvoaiele raiului, apoi ne-aplecăm capetele în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
exprimă cu multă convingere, spontan și firesc, propriile reacții în fața împrejurărilor vieții. Scrisă la persoana întâi, cartea e o spovedanie lucidă, uneori cinică a unei tinere fete, Raluca, agasată de automatismul vieții cotidiene, de stupiditatea obligațiilor zilnice, de conformismul „fetei cuminți”, șocând deseori prin gesturi sau vorbe. Dezinvolt, pe alocuri patetic, romanul se constituie ca o impresionantă pledoarie pentru păstrarea feminității. Când părea că-și fixase jaloanele unei modalități scriitoricești proprii, C. abordează dintr-o dată un univers tematic diametral opus. Volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
-i chivernisește bunurile spirituale. Versurile nu mai au cursivitatea și frumusețea scrisorilor. Suferă și el de boala familiei, dar, e limpede, n-are vocație erotică. Strîmtorat și temător, nu se lasă tîrÎt de pasiuni și, În genere, temperamentul lui este cuminte, ponderat, n-are nebunia lui Alecu. N-a trăit, cu toate acestea, mult (1784-1825), iar poeziile lui sînt În număr de opt, Între care unele de două sau patru versuri. A căuta În ele un proiect spiritual, un peisaj este
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
momentele streine Inima-i nu s-a supus Mă asculta cît se poate Din cuvîntu-mi nu ieșea, Se supunea Întru toate După voința-mi pîșea...” Pann ne dă, indirect, un portret al femeii bune din punctul lui de vedere: iconoamă, cuminte, supusă, muncitoare, nu iese din cuvîntul bărbatului, Îl cată „la boale”, nu ține „sicret” În sine... Misogianul Pann este, În fine, mulțumit: „Căci dragostea unde este Și unde se Înțeleg Unindu-se cu aceste Doi se fac un trup Întreg
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mulțumit: „Căci dragostea unde este Și unde se Înțeleg Unindu-se cu aceste Doi se fac un trup Întreg”... Adiata prevede, cum se știe, călugărirea Catincăi, Într-o mănăstire din apropierea Viforiței, acolo unde poetul vrea să-i fie Îngropat trupul. Cumintea, iconoama, supusa Catinca a luat moștenirea lăsată de soț, dar nu s-a retras la mănăstire. N-au avut nici un efect jurămintele, blestemele din adiată. Bietul Anton Pann a mai pățit-o o dată. A doua direcție a poeziei merge spre
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de cei reali, cu un lirism propriu. Rămîne desigur o piesă de atmosferă, de nostalgie moldovenească. Iată cum descrie în piesă însuși Victor Ion Popa strada Cuza Vodă cu dughenele ei : “E seară lăsată și cu ea odată liniștea aceea cuminte, caldă și primitoare a târgurilor noastre. Sînt acolo trei prăvălii modeste, de târgușor provincial“. Iar unii dintre eroii săi exclamă: “Ce, nu sîntem lângă podul Pescăriei?“ atestând situarea prăvăliilor celor trei personaje ale piesei așa cum au existat. Afișul rămas al
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
care evocă oamenii, obiceiurile, ocupațiile, aspirațiile, durerile lor. Sătenii erau un neam de oameni așezați, cu vorbă domoală, harnici și economi, asemenea bunicului său din Dodești, sau, cum spune scriitorul cu propriile sale cuvinte: „ O lume plină de oameni buni, cuminți și blânzi ca tata și ca moș Gheorhe din Dodești, sfântul bunic cu căciula țurcană; o lume bună și curată”. Nu trebuie să rămînem cu impresia că acești țărani erau doar firi domoale sau indolente, din neam de răzeși (ca
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
acasă la profesorul de muzică Eugen Bulbuc, societate fondată de G. Tutoveanu, Tudor Pamfilie și Toma Chiricuță cu un an mai înainte. Bârladul, care a fost și era un important centru cultural, încercat de grele suferințe în timpul războiului, își continua cuminte epoca de efervescență cultural-literară. Vechiul târg moldovenesc, care dăduse literaturii, artelor plastice și științei pe Alexandru Vlahuță, Al. Philippide, C. Hamangiu, G. Tașcă, dr. D. Bagdasar, dr. I. Juvara, N. N. Tonitza, Victor Ion Popa, Petre Bulgăraș, Corneliu Moldoveanu, G. Tutoveanu
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
Juvara, N. N. Tonitza, Victor Ion Popa, Petre Bulgăraș, Corneliu Moldoveanu, G. Tutoveanu și care instruise în școlile sale și influențase spiritual pe marii Vasile Pîrvan, G, Ibraileanu, Ștefan Zeletin, Paul Bujor, N. Pătrășcanu, își trăia mai departe epoca sa de cuminte faimă. Nu pentru că a fost fiu al Bârladului, nu pentru că un grup de studenți a jucat in 1921 la Bârlad prima sa piesă „Flori și fluturi” și nici pentru că a contribuit la mișcarea culturală și literară bârlădeană s-a dat
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
pagina 702, lucrat foarte lejer în peniță de V. I. Popa în genul său puțin obișnuit, scriitorul apare cu un obraz subțire, de adolescent, mai curînd feminin, cu pistrui aurii, care în anii din urmă devenise fragil. Avea ochii blânzi, cuminți, cărora abia mai pe urmă le descopereai febrilitatea. Dincolo de zâmbetul liniștit se ascundea o energie capabilă de acțiuni impetuase, stimulatoare pentru cei din jurul său, incandescentă de „arc voltaic”. Era generos, nepretențios și avea o singură perseverență: de a munci fără
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
bine face! 99 Alte evenimente importante din an: ¾ 15 SEPTEMBRIE Prima zi de școală de Eugen Frunză „Azi e prima zi de școală, Dragul meu, fii gata! Unde-i școală, nu i tocmeala!” Îmi vorbește tata. „Să înveți, să fii cuminte, Fapta-ți da răsplată; Ești școlar de-acum 'nainte” Zice iarăși tata. Și spre școală mă conduce Soarele cât roată! Și cotim pe la răscruce, Tare mândru-i tata! Școlărită de Stelian Filip Față a-nvățat să scrie Gaze negre pe
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Moșule, de unde vii? Iaca vin din moși strămoși. Încărcat cu jucării Pentru voi, iubiți copii. Scrisoare de Otilia Cazimir Moș Crăciune, toți îți spun Că ești darnic și ești bun Eu îți scriu de mai-nainte Că nu-s băiețel cuminte. Și-ți mai scriu așa să știi, Că nu îți cer jucării Cum ți-ar cere alți copii Însă nu m-aș supără Dacă tot mi-ai da ceva. Dacă vrei, dă-mi o plăcuță Că mi-am spart-o
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Și de rele mă păzește. Amin! 103 În ziua de paste de Elenă Farago Toți copii, azi, se-mbracă, Cu ce au ei mai frumos, Și părinților le cântă: Învierea lui Cristos. Și la masă, ciocnesc, astăzi, Toți copiii cei cuminți, Ouă roșii și pestrițe, Cu iubiții lor părinți. Toți copiii azi sunt darnici, Căci ei știu că lui Hristos, Îi sunt dragi numai copiii Cei cu sufletul milos. Și copiii buni la suflet, Azi, cu bucurie, dau Cozonaci și ouă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Negulescu Cu săpun mă spăl Și cu apă rece... Ne-ndurat clăbucul Printre gene trece. Dar, de-acolo somnul, Iute o să plece! Căci dacă mă spăl, Sunt vioi cât zece. Batistă Batistă mea-i micuța Și nasu-i mititel Voi fi copil cuminte Să am grijă de el. Nu vreau să zică lumea: „Uite-l pe murdărel!” Periuța Dinții veseli și curați Seamănă ca niște frați. Bucuroasă periuța Se dă uta, uta, uta. Dansa nu știe de glumă Freacă până iese spumă Și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
troglodit, ambele semnate Ursula Biji. În colaborare cu Al. Andrițoiu, a alcătuit Antologie de poezie canadiană de limbă franceză (1976). Precizată de la început, menținută pe parcursul deceniilor, caracteristica poeziei scrise de Ș. e un lirism în care intră intimitate sobră, confidențe cuminți, melancolie discretă și, mai ales, contemplație interiorizantă. O figurație rurală, în covârșitoare proporție, devine suportul unei sensibilități ușor maladive. Factura versurilor, libere cu moderație, când albe, când rimate, fluente în permanență, la modul minor, adesea elegiace, produce o tonalitate vag
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
extinde și în planul artei, sub forma raportului dintre tradiție și inovație, revista adoptând o poziție moderată între prăfuitul tradiționalism (neaoșism) și inovațiile moderniste. Este combătut, neconvingător, E. Lovinescu. Firește, nu se ajunge la o perfectă unitate de vederi. Spiritele „cuminți”, în frunte cu directorul revistei (M. Sevastos), preferă proza de observație socială, în dauna celei de analiză psihologică. Nu era aceasta numai opinia lui. Revista îi va publica pe Liviu Rebreanu, C. Stere, Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu și, insistent, destui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
cu aceasta, ca o prelungire spre est, pe țărmul Mediteranei, într-un sector în care Sierra Nevada se unește cu marea. Acest lucru dă un dramatism care se observă în peisajele de o spectaculozitate rară, contrastând cu țărmul cu plaje “cuminți” pe care îl întânim cel mai adesea în zona coastei Mediteranei. Nu numai peisajele sunt diferite ci și topoclimatul, cauza principală fiind prezența lanțului muntos care face din acest sector unul mult mai umed și mai blând decât arealele învecinate
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Elveție... Ce calamitate însă, după acest profet bombastic, luat încă de unii naivi în serios. Declar pe față că nu doresc deloc o Românie în delir agitată, contradictorie, furioasă și amenințătoare, ci doar una, într-adevăr, logică, ordonată, așezată și cuminte. Civilizată și constructivă, organizată și productivă, în care existența cotidiană să nu mai fie nici blestem, nici suferință, nici irosire de timp, energie și sănătate. Cu magazine pline, accesibile pentru toată lumea. și cu o administrație de stat care să nu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
pe George Munteanu la schematism. În cronica intitulată Un cântec nou al anilor acestora (Almanahul literar, an.I, 1950, p.86-93) autorul Întocmea un rezumat școlăresc al poeziilor strânse de Veronica Porumbacu În culegerea intitulată Anii aceștia. George Munteanu Înregistra cuminte temele care au reținut atenția poetei, relata conținutul câtorva dintre poemele mai bine cunoscute, apoi semnala un poem schematic ori câteva imagini care i se păreau nerealiste. Și atât. Cu excepția poemului Cântarea Jiului, căruia reușea să-i analizeze În parte
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
clima cea mai caldă se prăsesc colții cei mai crînceni: tigrul din Bengal stă tolănit în păduri veșnic verzi și îmbălsămate. Cerurile cele mai luminoase ascund fulgerele cele mai ucigătoare: superba Cuba cunoaște uragane care n-au măturat niciodată pămînturile cuminți din miazănoapte. Tot astfel, în aceste strălucitoare mări japoneze, marinarul întîlnește cea mai cumplită dintre furtuni, taifunul. Acesta se dezlănțuie uneori din senin, întocmai ca o bombă care explodează pe neașteptate deasupra unui orășel adormit. în ziua aceea, către asfințit
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
trasă în toate părțile de nemți, greci, francezi". Așadar, aci, opoziția împotriva acelor sisteme lingvistice care voiau să 1 "Albina romînească", 1839, 12. 2 Ibidem, 75. "stropieze" limba, recomandarea cărților bisericești ca bază a limbii literare, prin urmare o atitudine cuminte, aproape ca și a școlii critice moldovenești; dar, totodată, propunerea raționalistă ca un "tribunal" de lingviști să decreteze "îmbunătățirile" limbii. Această contradicție între tendințe nu se va rezolva niciodată în spiritul lui Asachi. Într-un loc1 Asachi declară că scopul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fabrici 2 . E, evident, un chip de a-și achita conștiința socialistă, căci de unde erau să găsească lucrători de fabrică, dacă nu erau încă fabrici? Încolo tot programul "socialist" e un program țărănist, cam utopic în idealul lui, dar foarte cuminte în concesiile pe care este dispus să le facă: "a lucra individual, pe pământul împărțit în bucăți"3, program care ar putea fi însușit de orice democrat înaintat și cam utopic, fie el chiar dușman al socialismului. 1 Ibidem, p.
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a potrivit părul, i-a netezit căciula și iar l-a sărutat, și i-a zis: - Niță, mamă, te duci frumos și sănătos: să-ți ajute Dumnezeu și Maica Domnului să-mi vii înapoi tot așa! Și cât era de cuminte bătrânica, nu s-a mai putut stăpâni... a biruit-o plânsul. De multe ori a dat el să plece, și ea l-a ținut să-l mai mângâie încă..." etc.1 Ce departe suntem de toate personajele și întîmplările din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în necunoscut și în imposibil. Și, deci, predica acelora care voiau aceste lucruri nu putea să fie decât o predică în pustiu. Iar retragerea în expectativa critică a atâtor capete eminente - absența atâtor capete eminente de la munca pentru a merge, cuminte și cu discernământ, mai departe - și-a dat roadele sale. Și această absență, pe lângă alte lucruri, explică starea în care suntem astăzi. Căci, dacă limba literară a fost ferită de marile primejdii și urmează a se fixa pe încetul, poate
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]