7,752 matches
-
cu caracter recreativ. Clasificarea excursiilor după locul și durata acestora se face În raport cu sediul școlii. În funcție de depărtarea de școală se deosebesc: excursii locale, excursii apropiate, regionale și interregionale, excursii de lungă durată și excursii peste hotare. Cu cât se mărește depărtarea se mărește și durata excursiei. După sezonul În care se organizează excursiile pot fi: excursii de iarnă (lunile decembrie februarie), excursii de primăvară (lunile martie-mai), excursii de vară (lunile iunieaugust) și excursii de toamnă (lunile septembrie noiembrie). După mijloacele de
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93349]
-
în călătorie: locul cu pricina se numește Navagio și inclusiv sonoritatea sa este malinconică, deplină, captivantă. Vântul a fost însă prea tare (nu a ținut cu mineă, marea, agitată, drept care căpitanul Panayotis a schimbat traseul. Nu am ajuns nici măcar de la depărtare să zăresc Navagio. Am priceput atunci că nu doar din pricina vântului și a mării nu am ajuns în golful cu epava, ci și din pricina mea. Pentru că m-am bătut cu pumnii în piept că voi ajunge în locul Acela, am spus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
putea proteja corpul de o potențială agresiune) este moștenirea unui popor oprimat, care dorește să comunice cu ceilalți, dar se teme să lase garda jos. În contrast cu deschiderea limitată și defensivă a gesturilor evreilor, cele ale italienilor sunt largi, cu dese depărtări de corp ale membrelor, sugerând faptul că nu se simt niciodată amenințați în compania altora 14. Importanța și amprenta culturii asupra gestualității (aspect relevat de David Efron) este demonstrată și de Ray Birdwhistell pe parcursul cercetărilor sale. Observând comportamentul nonverbal al
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a) furia accelerând circulația sângelui și împingând persoana să lovească cu mâinile declanșează gesturi agresive ale mâinilor; b) frica dirijând sângele spre mușchii cei mari (cei din picioare) și determină persoana să fugă conduce spre gesturi de ascundere sau de depărtare; c) fericirea caracterizându-se printr-o activitate sporită a centrului creierului și favorizând o creștere energetică determină apariția gesturilor de bucurie și de apropiere; d) dragostea generând trezire parasimpatică, relaxare și mulțumire antrenează apariția gesturilor de mângâiere și de îmbrățișare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o studiază proxemica ne poate indica tipul de comunicare și relație dintre persoanele aflate în același context social. Din acest considerent, dacă apropierea fizică exagerată poate comunica prezența unei relații foarte apropiate sau a uneia agresive, de amenințare și control, depărtarea excesivă poate comunica relații de superioritate, neacceptare sau îndepărtare. Distanța personală este în același timp un teritoriu corporal și mental. Fiecare persoană simte și gândește că are nevoie să păstreze o distanță mică în raport cu eventuala invazie a celor din jur
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cu elevii, poate să capteze atenția acestora, să identifice interesele elevilor în procesul instructiv-educativ, sprijinind sau, dimpotrivă, împiedicând procesul de comunicare și de învățare. Apropierea profesorului spre elevul solicitat să răspundă poate să transmită implicarea și considerația față de acesta, așa cum depărtarea poate indica superioritatea sau diminuarea interesului. Pe de altă parte, unele rezultate ale cercetărilor de psihologie socială ne atrag atenția asupra faptului că elevul decodifică mesajele profesorului într-o manieră personală, conform structurii de personalitate, particularităților de vârstă și de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
iarnă și de veselie și de durere. Cobori apoi mai multe scări între două rânduri de copaci verzi și umbroși. În ogradă găini, rațe orăcăiesc în toate părțile; câinii și mâțele îți iesă înainte; în vale case și grădini; în depărtare dealul Ciricului. Acasă-i moș Creangă? Întrebam noi. Acasă, îți răspundea zâmbind o fetiță sprintenă ca un prichindel și răsărită ca o cucută. Poftiți în casă, dumnealui îi dindos. Las’ pe noi că-l găsim și dindos, răspundeam făcând mare
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
de la Iași să-mi cânte ca un rapsod din alte vremuri minunatele povești rupte din sufletul Moldovei, căci glasul lui avea ceva din armonia divinității... ” Din câte îmi dau eu seama, acel cerdac al Bojdeucii era fermecat, pentru că amândoi, atunci când depărtarea unuia de celălalt vă ardea sufletul, firul care vă lega și prin care comunicați era amintirea cerdacului. O altă dovadă că Eminescu nu te-a uitat niciodată este telegrama trimisă din București în ajunul banchetului Junimii din nov. 1880. „Rog
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
ar fi un aliat natural al Spaniei, afirmație făcută de către guvernul spaniol a lui José Luis Rodríguez Zapatero în momentul în care a cedat puterea de vot în favoarea acestei țări prin Tratatul Constituției Europene. Cele două țări apar la o depărtare considerabilă în ceea ce privește preferințele de vot, cel puțin în perioada de referință. Thomson et al. (2004) realizează un studiu asemănător, cu 70 de propuneri ale Comisiei în perioada cuprinsă între ianuarie 1999 și decembrie 2000. Acești autori încearcă să multiplice numărul
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
nehotărât (unul, altul, toți, fiecare, oricine, cineva etc.) vs. pronume negativ (nimeni, nimic, nici unul etc.) vs. pronume relativ (care, cine, ce, ceea ce etc.) vs. pronume interogativ (care, cine ce, cât...? în construcții interogative) vs. pronume demonstrativ (de apropiere acesta; de depărtare aceea; de identitate aceeași; de diferențiere de depărtare sau de apropiere celălalt/ cestălalt etc.) vs. pronume de întărire (însuși, însăți etc.) vs. pronume posesiv (ai mei, al său, ale noastre etc.); * formă/ structură: pronume sintetice simple (el, voi, unul, care
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vs. pronume negativ (nimeni, nimic, nici unul etc.) vs. pronume relativ (care, cine, ce, ceea ce etc.) vs. pronume interogativ (care, cine ce, cât...? în construcții interogative) vs. pronume demonstrativ (de apropiere acesta; de depărtare aceea; de identitate aceeași; de diferențiere de depărtare sau de apropiere celălalt/ cestălalt etc.) vs. pronume de întărire (însuși, însăți etc.) vs. pronume posesiv (ai mei, al său, ale noastre etc.); * formă/ structură: pronume sintetice simple (el, voi, unul, care, ce, acesta) și compuse (dumneavoastră, ceea ce, nici unul) vs.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
clin, nici în mînecă; și dacă n-ai fi spân, bucuros te-aș tocmi." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (b) "N-a mai mers mult până ce și văzu nourii din țara sa, simți suflarea vânturilor de acasă și zări din depărtare pe ici colea câte un munte de pe marginile țării... Petru stete în loc ca să vadă mai bine, că-i părea că nu e adevărat ce-i părea." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (c) "Zică cine-a zice și cum a vrea să
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și-l aștepți." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (d) "Și, într-un punct anumit, mi se părea chiar că zmeurișul e vânzolit de o vietate puternică, ba... mi se mai părea că și un mormăit, plin de rele prevestiri, străbate depărtările până la mine... Era vântul care clătina întinderea trandafirie și plină de soare a smidului de zmeură, și poate că vreun brad sau paltin, cu încheieturile slăbite de bătrânețe, se legăna scârțâind la suflarea aceluiași vânt... Din închipuire se naște frica
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin: (a) conjuncția că; (b) pronumele relativ care în cazul genitiv; c) adverbul relativ cum; (c) pronumele relativ care în cazul acuzativ. Construiți fraze în care propoziția atributivă să aibă ca termen regent: (a) substantivul felul; (b) pronumele demonstrativ de depărtare acela; (c) numeralul ordinal al doilea; (d) substantivul întrebarea. Construiți un enunț care să conțină o propoziție subordonată atributivă despărțită prin virgulă de regenta sa. Complement indirect propoziție subordonată completivă indirectă Transcrieți complementele indirecte din textele de mai jos și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Gheară lupta acum fără speranță." (J. M. Barrie, Peter Pan) (i) "Domnița, dreaptă și nemișcată ca o făclie, se uită după umbra șchioapă cum se ducea, se tot ducea, mică, mai mică, și mai mică, până ce se înecă în ceața depărtării. Apoi, fără să mai simtă ceva, afară de un vuiet adânc, adânc, în fundul urechilor, intră în iatacul de cleștar, se trânti în pat și începu să plângă." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Poveste) Formulați enunțuri în care complementul circumstanțial de loc să fie
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sintactică a cuvintelor: firește, mie, povestire, așa, odată, mic, trăia, el, totul, mai. (e) Formulați patru enunțuri în care verbul a apărea să aibă sensuri diferite. Precizați-le. (f) Alcătuiți patru enunțuri în care să existe: * un pronume demonstrativ de depărtare; * o interjecție onomatopeică; * un numeral multiplicativ; * un verb copulativ. (g) Alcătuiți patru enunțuri în care substantivul viață să fie în cazuri diferite. Testul nr. 2 Se dă textul: ,,Dacă eu i-aș porunci unui general să zboare din floare în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se pare mai convenabil ca acesta să rămână ascuns." Testul nr. 13 1. (1 p.) Alcătuiți patru enunțuri în care cuvântul și să aibă valori morfologice diferite. 2. (2 p.) Precizați valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor subliniate: Cucoșu-n depărtare intonă o fanfară!/ Copila cu grăbire din valuri iese-afară./ Ah! Unde-i e rochița și unde-al ei noroc?../ Ea vede sburătorul cu ochii mari de foc/Ce vine ș-o cuprinde cu brațele-ntr-o clipă;/Dar grabnic se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
verbală să aibă funcția sintactică de predicat; (e) un pronume personal (în genitiv) să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de loc; f) verbul a ajunge să aibă valoare predicativă; (g) să existe un adjectiv pronominal demonstrativ de diferențiere de depărtare; (h) un verb predicativ la modul gerunziu să aibă funcția sintactică de complement circumstanțial de cauză. 4. (1 p.) Alcătuiți două enunțuri în care cuvântul mă să fie pronume personal propriu-zis, respectiv pronume reflexiv. 5. (1 p.) Alcătuiți enunțuri care
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1976. O lume întreagă nu-și revine încă din admirație de atâta perfecțiune derutantă, tulburătoare și eterică. Tânăra româncă ne-a demonstrat, fără egal, la paralele inegale, la bârnă, momente tari, momente unice, irepetabile. Micuța fetiță, ce privește melancolic în depărtare a devenit un mit pentru eternitate." PROFIL MODEL - MARICICA PUICĂ (29 iulie 1950) "O CAMPIOANĂ A PERSEVERENȚEI" ATLETISM - 1500 m, 3000 m 3 participări la Jocurile Olimpice moderne de vară: 1976, 1980, 1984 1984 Los Angeles medalie de aur 3000 m
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
agriculturii și la reducerea prețului transportului. Cooperatorul danez Gormsen a făcut un excelent studiu în 1939- 1940 asupra cooperației românești, admirând țăranul român pentru puterea sa de muncă, dar arătând în schimb cât de mult îngreuiază viața noastră rurală imensa depărtare de câmp. Totodată a găsit la țăranul nostru un dezvoltat spirit cooperatist, dar asfixiat de birocrația aplicată la noi. Dis de dimineață, după ce fermierul a muls vacile, trebuie răcit laptele, încărcat în bidoane și apoi transportat la șoseaua pe unde
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
necesar prin ipotecare. Un bogătaș i-a cerut fiului său să-i dovedească că știe și poate să-și asigure existența. I-a dat o sumă importantă și l-a trimis la universitatea din Manhattan (Kansas), la 3.000 km depărtare. Ajuns aici, băiatul a constatat cu plăcere că universitatea nu avea un ziar sportiv. Prin crearea acestui ziar a făcut dovada ce i s-a cerut. Prima excursie agricolă Sosit în ziua de 14 octombrie, la data de 19 sunt
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Paște la New-York și Washington, pentru a-l mai scoate din lumea câmpului, dar aceste drumuri costă. Pe Sănduța am înscris-o la grădiniță. E acolo un mic club cosmopolitan, formând o mică internațională, din toți copiii celor veniți din depărtări. La o lună după înscriere, fetița ne delectează cu o serie de cântece și jocuri. Cursul durează de la ora 9 la 12. Școlile primare și secundare țin cursuri până la ora 16 cu un mic dejun la ora 13, format din
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
ziua un oraș mare dar scump și te retragi pentru noapte într-unul modest. În a patra zi de voiaj parcurgem partea de apus a statului Ohio (Ohaio), spre Toledo. Suntem la 1000 km de coasta Atlanticului și observăm influența depărtării de cel mai mare centru de consum. Numărul fermelor zootehnice a scăzut. Se obține aici o producție vegetală mai variată, într-un sistem de cultură alternă. În prima zonă a orașului predomină fermele pentru lapte, cu același aspect ca și
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
În farwest vin fermierii din zona porumbului pentru a-și cumpăra vite slabe pentru îngrășat. Pe șoseaua neasfaltată pe care mergem sunt trecute pe hartă localități mici, mai mult pentru poștă care e luată de aici de fermierii veniți de la depărtare mare de drum. Ne oprim puțin în orășelul Huron cu 11.000 locuitori. El denotă că în imensitatea câmpiei e o populație care vine aci pentru aprovizionare, populația fermelor și ranch-urilor. De aci ne îndreptăm spre Pierre, capitala statului
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
prăvălește, își revine și își reia zborul. După două ore de drum, la o răscruce, vedem un grup de 5-6 mașini staționând. Un grup de femei și bărbați stau pe iarbă. Oprim și noi. Aflăm că sunt fermieri, veniți din depărtare și acum stau aici în așteptarea poștei. Au și ei cutii înfipte pe marginea șoselei, așa cum le-am descris că există în statul New York, dar uneori vin să-și ia corespondența în persoană. Încasarea sau expedierea de colete sau mandate
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]