8,407 matches
-
Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea- Enache (Iași, Editura Polirom, 2013), sunt "lunga poveste a unei desprinderi de o Credință: comunismul ca religie laică". Înregimentat în rândurile partidului încă din perioada ilegalității (anii războiului), Paul Cornea a susținut cu entuziasm mișcarea, atras de mesianismul revoluționar, și s-a implicat în organizarea formațiunii de tineret a partidului comunist. Primele semne de îndoială au apărut atunci când s-a confruntat cu logica absurdă a autocriticii și teroarea demascărilor. Partidul se transformase într-o
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Patraș, Reabilitarea confesiunii. Exercițiile de luciditate ale lui Ion D. Sîrbu, îi este dedicat unei revelații a anilor '90, unui scriitor care, deși s-a lăsat fascinat în tinerețe de utopia comunistă, a devenit imediat o victimă a comunismului real. Entuziasmul inițial a lăsat locul scepticismului și, ulterior, spiritului critic, care s-a tradus mai ales sub formă pamfletară, în romane precum Adio, Europa! și, confesional, într-o extrem de densă și impresionantă corespondență și într-un jurnal de idei unic. Membru
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
dacă e să ne raportăm la clasica axă, fie la stânga, fie la dreapta, atunci când nu au alunecat direct înspre extreme. Ceea ce sugerează capitolul în discuție este că ingredientul cel mai important al atitudinii intelectuale pare a fi idealismul. Dublat de entuziasm și de proiecția rațională a existenței, așa cum ne-a lăsat-o moștenire Aufklärung-ul, idealismul a făcut din mari intelectuali ai secolului trecut victime sigure ale fantasmelor politice, atât la dreapta, cât și la stânga. În pofida unei raționalități invocate pentru a legitima
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
din iulie instituționaliza un control ideologic ale cărui semne începuseră să devină vizibile la scurtă vreme după condamnarea publică a invaziei din Cehoslovacia. În tiparul reacțiilor apărute după publicarea tezelor s-au regăsit îngrijorare, disimulare, acceptare, critică, dar mai ales entuziasm din partea celor care nu voiau să-și piardă privilegiile oferite cu generozitate de către putere. Pentru Aurel Baranga, care potrivit propriei declarații, își datora cariera de scriitor protecției oferite de-a lungul timpului de Ceaușescu, tezele nu erau pledoarie pentru liberalism
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pulsa în lumina marilor prefaceri 56. Nimeni nu părea să ia în seamă constestația lui Constantin Pârvulescu, veteran al partidului, care acuzase de la tribuna Congresului încălcarea procedurilor statutare privind alegerea secretarului general și confiscarea puterii prin încălcarea principiilor conducerii colective. Entuziasmului regizat de Secția Propagandă i se adăuga cel voluntar. Era și cazul lui Valentin Hossu-Longin care, la 5 februarie 1978, adresa o scrisoare emoționant entuziastă lui N. Ceaușescu. Apariția unui articol elogios la adresa regimului în revista "Luceafărul" era un bun
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
personale, care aparțineau, de regulă, apropiaților lui Gheorghe Gheorghiu-Dej sau potențialilor adversari. Ceaușescu a reușit astfel, încă din primii doi ani de exercitare a puterii să confiște inițiativa decizională. Concentrarea rapidă a inițiativei de decizie în mâinile lui Ceaușescu, pe lângă entuziasmul generat de discursul liberal al acestuia, a dus și la relativa paralizie a aparatului de partid, aflat într-o expectativă încordată. Știind că legile statului comunist se înclină în fața voinței partidului, pe fondul unui discurs politic contradictoriu, în care stalinismul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
primul rând, credea Ceaușescu, urma să pună la dispoziția liderului noi detașamente de luptă și resurse suplimentare pentru efortul de transformare a României într-o putere semnificativă. Deficitul de resurse materiale, tipic tuturor regimurilor comuniste, putea fi compensat astfel cu entuziasm, privațiuni și disciplină. Popularitatea reală de care se bucura Ceaușescu în interior, prestigiul său internațional făceau greu de imaginat un moment mai prielnic pentru un astfel de apel. Pe lângă acestea, terenul ideologic prezenta avantajul că oferea posibilitatea combaterii sovieticilor și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cu obligația scriitorilor de a-și păstra creațiile în interiorul limitelor stabilite de partid, prin prevederea clară că "în elaborarea oricărui act de creație trebuie să se plece de la concepția marxist-leninistă"5, semnalele pozitive venite chiar de la Nicolae Ceaușescu au creat entuziasm în rândurile scriitorilor, fapt vizibil atât la nivelul producției literare, cât și în privința atașamentului față de partidul comunist 6. Auspiciile încurajatoare sub care a început epoca Ceaușescu s-au risipit la puțină vreme, debutul anilor 1970 aducând o neașteptată schimbare de
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
admite eșecul și nici rezistența pe care realitatea o oferă proiectelor utopice. Asumarea chiar a unei competențe care necesită vocație, cea de violonist, spre exemplu, și transformarea peste noapte a afonului în susținător de concerte este o parabolă care, dincolo de entuziasmul prostesc, explică și justifică angajamentul ideologic și puterea credinței care "mută munții din loc", înmulțește pâinile și transformă apa în vin. Comanditarul divin, Partidul, poate solicita acțiuni care în aparență sunt absurde, dar care își au o rațiune mai presus
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sau cea care își domină iubirea profană pentru un element dușmănos sau necreditabil politic câștigă pe terenul iubirii sacre pentru Partid, singura care validează o conștiință revoluționară și un caracter. Întâia iubire a Evei se îndreaptă către Matei, al cărui entuziasm tineresc, ale cărui bună dispoziție și optimism o cuceresc. Numai că timpul pe care apostolii ideologici, activiștii, îl rezervă vieții personale este aproape nul, iar acesta din urmă este căsătorit. Este vorba de un moment important de fixare a libidoului
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
century, in the Communist press in Romania, which has left deep traces in the collective mentality. Keywords: Communism, purging, intellectual worker, press, Scînteia Introducere Anii de război au dus la acumularea unor frustrări în toate straturile sociale din România, astfel încât entuziasmul îndreptării spre victorie după 23 august 1944, alături de noii aliați, a fost dublat de acțiuni de epurare, de eliminare a reprezentanților fostului regim din toate structurile statului și nu numai. Și în rândul scriitorilor s-a produs epurarea, acțiunea fiind
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
spațiului celest ca sursă și locuință prin excelență a ființelor supraumane: zei, spirite, eroi civilizatori. Dar tot atât de importante și semnificative sunt și "revelațiile" nopții și ale tenebrelor, omorârea vânatului și moartea unui membru al familiei, catastrofele cosmice, eventualele crize de entuziasm, de nebunie sau de ferocitate homicidă ale membrilor tribului. Un rol decisiv au valorizările magico-religioase ale limbajului. De pe acum, anumite gesturi puteau să indice epifania unei puteri sacre sau a unui "mister" cosmic. Probabil că gesturile figurilor antropomorfe erau încărcate
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Zare, Emil Dincă, Alexandru Poru, I. D. Gîrboveanu, Mircea Th. Popescu și Sergiu Ludescu. Programul revistei, al celei de-a doua serii, nu este unul deosebit, dar important rămâne faptul că cei de aici vor încerca să promoveze creațiile de valoare. Entuziasmul tinerilor în majoritate studenți va ține deocamdată loc de program. Cei de la Cadran vor să fie, de altminteri, obiectivi în aprecierile pe care le vor face cu privire la literatură în general. Pe scurt, în acest prim articol în care Ștefan Popescu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Albatros. Acuzației că îl elogiază pe G. Călinescu, "odioasa figură a criticei românești", i se răspunde cu fermitate și chiar prin sfidarea adversarului: Nu stăm un moment în cumpănă să repetăm - cu bale la gură, dacă e nevoie - cuvintele de entuziasm admirativ pe care le-am adresat marelui critic de la Iași; ba chiar - oricât ar fi de naiv și neelegant - sfătuim pe domnul de la "Chemarea", - ca să nu mai fie așa cum este - să citească importanta operă o "odiosului""149. Înainte de a-și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
doi lei". Pentru puțin timp discursul își mai păstrează aparenta inocență: "N-aș fi putut să-mi închipui vreodată/ că ce-am văzut există în realitate!...". E aici ceva din exaltarea omului care se pregătește să descifreze misterele cosmosului și entuziasmului manifestat cu grandilocvență i se opune imediat imaginea demitizantă: "Am surprins stelele în somnul lor ciudat,/ dormind burghez, desumflate". Dialogul literar propriu-zis de abia de acum se declanșează prin trimiterea explicită la un clișeu al imaginarului poetic: "Unii credeau că
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
poate priva literatura noastră de o sinteză strălucită ca aceea a d-lui Călinescu - nu se poate elabora decât pe baza unei majorități defavorabile a vocilor autorizate. O condamnare grăbită, cu ignorarea cuvântului hotărâtor al specialiștilor, poate fi mortală pentru entuziasmul și duhul creator al scriitorului român asupra căruia apasă deja atâtea alte greve prestigioase. Până la pronunțarea criticelor competente, trebuie să disprețuim pe aderenții în turmă ai cabalei fariseice organizată în jurul cărții lui G. Călinescu și să pretindem salvarea ei din
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
un codru de mămăligă și-o bucată de brînză, în mijlocul aceluiași silnic mutism, i-am văzut apoi seara adormind rupți de oboseală, pentru a reîncepe în zorii zilei următoare corvoada plicticoasă din ajun. Țăranii culeg astăzi viile noastre cu același entuziasm cu care se taie sarea în ocne.[...] Belșugul nu mai rîde decît în casele puținilor bogați, și rîsul acesta sună falș, în mijlocul unui cadru sumbru de sărăcie generală”2). Bacovia a presimțit sfîrșitul fazei idilice din societatea romînească, efectul „pîclei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
al Telefoanelor), Palatul Tribunalului și vreo patru case cărora, prin analogie, lumea le spunea „palate”: Cantilli, Filderman, Perlberger, Herșcovici. Faptul era simțit ca o inferioritate provincială. Unde existau, „palatele” apăreau ca semne al dezvoltării și prosperității locale. De aci, în entuziasmul postbelic, ambiția a tot mai multe instituții și organizații de-a le avea. La apariție, revista „Ateneul cultural”, de pildă, anunța: „în ultimul timp aflăm ca Ateneul cultural (în care se înscriseseră ca membri „peste două sute de intelectuali” - n. m.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de veac XX, cît și pe cel agonal. Lumea sa e, de fapt, lumea lui Caragiale marcată de imensa dramă din 1907, de frămîntările de dinaintea războiului balcanic, apoi ale celui mondial. O lume din ce în ce mai egoistă, mai venală, mai cinică. Jovialității, entuziasmului, generozității i-au urmat, de fiecare dată, decepția, întristarea. Dezamăgit, îmbătrînit sufletește, Caragiale moare departe de țară, în „exil”. Asaltat pretimpuriu de aceleași stări, Bacovia trăiește în „exilul interior”, căci „exil” e cînd te lovești de incomprehensiunea celorlalți și ești
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de ciudățenie dialogului dintre poet și ființa venită lîngă el „prin forțele necunoscute” (teleportare). Neobișnuită, întîlnirea lor stă sub semnul precipitării. Ei se întîlnesc și se despart repede, dar în timpul care li-i dat trec prin stări contrastante: frică, bucurie, entuziasm, îngrijorare, speranță, dezamăgire. O fantezie de miez de noapte, „Dialog de iarnă” e mai mult decît o poemă: e un experiment, în care se vede influența teoriilor spiritiste. Scrisul invers a fost unul din aspectele (de laborator) ale acestuia. Un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lor tinde către un sens general. Din fiecare pagină se ridică scepticul care supune judecății morale excesele lumii moderne. înainte de Cioran, cu care este tot mai des comparat, Bacovia a avut tăria interioară de a nu se lăsa cuprins de entuziasme facile. Una din sursele nefericirii lui Bacovia e ideea proastei întrebuințări a propriei vieți, altfel spus a ratării profesionale și sentimentale. Starea aceasta începe în anii imediat următori terminării facultății și se adîncește după 1920, cu crize care se repetă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sărbătoresc („Aurora violetă/ Plouă rouă de culori -”, sau: „Aurore de aur,/ Și rubin la orizont”), și cînd o înfățișează în ultima fază cromatică („Aurora violetă/ Se pătează de culori”). în „Alb” însă cuvîntul „auroră” dobîndește un soi de majestate din cauza entuziasmului cu care e trăită clipa: „în aurora plină de vioare,/ Balul alb s-a răsfirat pe neuitatele cărări”. Am motive să cred că la Bacovia, de fiecare dată, culoarea e naturală, „reală”. „Voi scrie un vers, cînd voi fi liniștit
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
se recunoaște locul eminent pe care-l merita în poezia romînească a secolului XX. Considerat odinioară minor, el apărea capital: „Bacovia cel Mare”! Triumful lui se datora unei schimbări în psihologia societății noastre postbelice: după un deceniu și ceva de entuziasm la comandă, se iviseră primele semne de oboseală și o irepresibilă nevoie de autenticitate. Impresionată de laconismul și sinceritatea operei sale, promoția ’60, mai exact partea ei boemă, găsea în Bacovia reflexiile ontologice de care avea nevoie, cît și profețiile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
impresii din campanie, numai ca să facă pe «diabolicul», a spus că un soldat romîn a băut vinul cu care el, poetul, se spălase pe picioare... Asta a găsit el să spună, asta l-a impresionat! Nu l-a mișcat nici entuziasmul plecării, nici pornirea colosală a unui neam spre sacrificiu, nici cel puțin suferințele celor din jurul lui - dacă era un pesimist... în sufletul unui cățel, tot ar fi găsit un răsunet mai generos campania de astă vară, decît în sufletul acestui
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
supusă revascularizării cu LASER a fost urmată de o creștere a densității capilarelor, spre deosebire de zonele de miocard unde nu s-au administrat factori angiogenici, ceea ce demonstrează că asocierea mai sus amintită stimulează semnificativ neoangiogeneza în vecinătatea canalelor transmiocardice (54). Dincolo de entuziasmul generat de rezultatele primelor studii, de această nouă metodă, inducerea angiogenezei, nu vor putea beneficia bolnavii la care există suspiciunea unei neoplazii, iar cei ce vor fi supuși acestui tratament vor fi în permanență urmăriți pentru detectarea precoce a oricăror
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]