7,156 matches
-
sau este soțul Fecioarei Maria și tatăl vitreg al lui Isus din Nazaret. El nu apare în cele mai vechi scrieri creștine, Epistolele pauline, ca tată vitreg al lui Isus. Iosif nu este menționat nici în cea mai veche evanghelie, Evanghelia după Marcu. El apare în următoarele evanghelii sinoptic, anume în Evanghelia după Matei și în Evanghelia după Luca, dar cele două liste de genealogii care apar sunt diferite: Matei spune că tatăl lui Iosif este Iacov, dar Luca spune că
Iosif din Nazaret () [Corola-website/Science/303196_a_304525]
-
vitreg al lui Isus din Nazaret. El nu apare în cele mai vechi scrieri creștine, Epistolele pauline, ca tată vitreg al lui Isus. Iosif nu este menționat nici în cea mai veche evanghelie, Evanghelia după Marcu. El apare în următoarele evanghelii sinoptic, anume în Evanghelia după Matei și în Evanghelia după Luca, dar cele două liste de genealogii care apar sunt diferite: Matei spune că tatăl lui Iosif este Iacov, dar Luca spune că el era fiul lui Eli. Potrivit Evangheliei
Iosif din Nazaret () [Corola-website/Science/303196_a_304525]
-
din Nazaret. El nu apare în cele mai vechi scrieri creștine, Epistolele pauline, ca tată vitreg al lui Isus. Iosif nu este menționat nici în cea mai veche evanghelie, Evanghelia după Marcu. El apare în următoarele evanghelii sinoptic, anume în Evanghelia după Matei și în Evanghelia după Luca, dar cele două liste de genealogii care apar sunt diferite: Matei spune că tatăl lui Iosif este Iacov, dar Luca spune că el era fiul lui Eli. Potrivit Evangheliei după Matei și celei
Iosif din Nazaret () [Corola-website/Science/303196_a_304525]
-
în cele mai vechi scrieri creștine, Epistolele pauline, ca tată vitreg al lui Isus. Iosif nu este menționat nici în cea mai veche evanghelie, Evanghelia după Marcu. El apare în următoarele evanghelii sinoptic, anume în Evanghelia după Matei și în Evanghelia după Luca, dar cele două liste de genealogii care apar sunt diferite: Matei spune că tatăl lui Iosif este Iacov, dar Luca spune că el era fiul lui Eli. Potrivit Evangheliei după Matei și celei după Luca, Iosif se trage
Iosif din Nazaret () [Corola-website/Science/303196_a_304525]
-
și casa lui David (Mt 1, 1-16; Lc 1, 26-27), fiind astfel legătura între neamul regesc și Christos. Iosif era logodit cu o fecioară numită Maria, despre care s-a aflat că a zămislit de la Duhul Sfânt. Iosif, după cum spune Evanghelia, "fiind drept și nevoind s-o dea pe față, a voit s-o lase pe ascuns" (Mt 1, 19). Corectitudinea lui Iosif se manifestă prin faptul că nu vrea să acopere cu numele său un copil al cărui tată nu
Iosif din Nazaret () [Corola-website/Science/303196_a_304525]
-
2, 13-15), rămânând acolo până la moartea regelui. S-a temut însă să se întoarcă în Iudeea, deoarece acolo domnea fiul lui Irod; de aceea, s-a stabilit în Galileea, la Nazaret (cf. Mt 2, 19-23). Ultima dată este menționat în evanghelie cu ocazia pelerinajului la Ierusalim, când Isus, în vârstă de 12 ani, s-a pierdut de părinții săi. Maria și Iosif îl caută trei zile, după care îl găsesc în Templu, în mijlocul învățaților (cf. Lc 2, 41-50). Nu se știe
Iosif din Nazaret () [Corola-website/Science/303196_a_304525]
-
vârstă de 12 ani, s-a pierdut de părinții săi. Maria și Iosif îl caută trei zile, după care îl găsesc în Templu, în mijlocul învățaților (cf. Lc 2, 41-50). Nu se știe cât a trăit Iosif; din puținele informații ale evangheliilor despre el, reiese că era un om al credinței și de încredere, cunoscător al tainelor dumnezeiești, un om tăcut. Ca soț al Fecioarei Maria i-a ținut loc de tată lui Isus. Termenul de logodnă este o traducere greșită a
Iosif din Nazaret () [Corola-website/Science/303196_a_304525]
-
-lea l-a declarat patron ocrotitor al Bisericii. "Istoria apocrifă a lui Iosif Tâmplarul", scrisă în secolul al V-lea, pretinsă biografie a lui Iosif dictată de Isus, descrie modul în care Iosif, la vârsta de 90 de ani (Prima evanghelie -Protooevangelium- nu specifică vârsta lui Iosif), un văduv cu patru fii și două fiice, primește în casa sa pe Maria când ea avea 12 ani cu care naște pe cel mai mic fiu al său, Iacov (autorul pretins al protoevangheliei
Iosif din Nazaret () [Corola-website/Science/303196_a_304525]
-
alt recensământ, efectuat mai târziu, a fost organizat de regele David al Israelului și se referea la "numărarea populației", implicând retribuția divină. Un recensământ roman este, de asemenea, menționat în unul din binele cunoscute pasaje ale Bibliei și anume în Evanghelia lui Luca (2.1 - 2.5). Cel mai vechi recensământ, ale cărui date s-au păstrat, a avut loc în China, în perioada dinastiei lui Han. Efectuat în anul 2 e.n., este considerat de specialiști destul de exact. Numărul populației determinat
Recensământ () [Corola-website/Science/302403_a_303732]
-
inscripție în limba slavonă, precum și alte 15 obiecte de cult provenind de la Slatina se află în prezent la Muzeul Național de Artă din București. Tronul domnesc se păstrează la Muzeul Etnografic din Iași. Un rând de veșminte arhierești și o Evanghelie de la mitropolitul Veniamin Costachi se află la Catedrala Mitropolitană din Iași. Mănăstirea Slatina este necropolă domnească, aici fiind înmormântată familia domnitorului Alexandru Lăpușneanu, ctitorul lăcașului de cult. În partea dreaptă a pronaosului se află mormântul domniței Teofana, una din fiicele
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
93,42%), cu o minoritate de romi (4,1%). Pentru 2,46% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,23%), dar există și minorități de penticostali (17,94%), creștini după evanghelie (8,6%) și adventiști de ziua a șaptea (1,36%). Pentru 2,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Udești, Suceava () [Corola-website/Science/302006_a_303335]
-
86,88%), cu o minoritate de romi (10,48%). Pentru 2,61% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,25%), dar există și minorități de penticostali (11,7%), creștini după evanghelie (6,58%) și baptiști (1,34%). Pentru 2,64% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Verești, Suceava () [Corola-website/Science/302013_a_303342]
-
din candele se înmulțește în mod miraculos până când la sfârșitul sărbătorii se poate găsi suficiente rezerve la cei care se ocupă cu stoarcerea și pregătirea uleiului, în cazul nostru îngerii care păzesc virtuțile oamenilor. Din punct de vedere canonic, în Evanghelia după Ioan (în și ), scrie cum cu ocazia acestei sărbători Ieșua (Iisus) s-a confruntat cu iudeii în timp ce se plimba ca un rege prin pridvorul lui Solomon. "Și era atunci la Ierusalim Sărbătoarea Înnoirii Templului; și era iarnă." Iar Iisus
Hanuka () [Corola-website/Science/302076_a_303405]
-
cu vecernia. În cazul în care e împletită cu tipicele, conține o pregătire, o formulă trinitară, trei antifoane intercalate cu două sinapte, o procesiune de intrare cu evangheliarul, un isodicon, rugăciunea trisagiului și trisagiul, prochimenul, citirea apostolului, cântarea aleluii, citirea evangheliei, eventual predica, și ectenia stăruitoare. În cazul în care liturghia cuvântului este împletită cu vecernia, se procedează în modul următor: se începe vecernia în mod solemn, ca pentru liturghie. Aceasta continuă până la procesiunea de intrare, care se face cu evangheliarul
Liturghia ortodoxă (bizantină) () [Corola-website/Science/302130_a_303459]
-
până la procesiunea de intrare, care se face cu evangheliarul. Se cântă imnul «Lumină lină», după care se trece direct la citirile din Vechiul Testament, urmate de prochimene câte trei în parte. Apoi urmează rugăciunea trisagiului și trisagiul, un ultim prochimen, apostolul, evanghelia, predica și ectenia stăruitoare. Aici ne vom ocupa amănunțit de liturghia cuvântului împletită cu tipicele. Proestosul, preot sau episcop, îmbrăcat cu toate veșmintele - stihar, patrafir, brâu, mânecuțe și felon - tămâiază presbiteriul, icoanele și poporul, până în nartex și până la ușa locașului
Liturghia ortodoxă (bizantină) () [Corola-website/Science/302130_a_303459]
-
un jilț (strană) cu spatele la nartex și cu fața spre altar. După rubricile medievale, preotul prezidează tocmai din fața altarului, ca în timpul liturghiei euharistice, pe când episcopul urmează obiceiul vechi. Proestosul, cu mâinile ridicate, rostește stihira «Împărate ceresc», apoi stihurile următoare: Proestosul sărută evanghelia (și altarul, dacă e în fața altarului). Cu evanghelia în mână trasează semnul crucii peste credincioși (sau peste antimis), zicând: În timpul pascal, urmează stihurile Paștilor. Diaconul sau preotul citește ectenia mare, poporul răspunzând «Kyrie eleison» după fiecare cerere. Proestosul sau unul
Liturghia ortodoxă (bizantină) () [Corola-website/Science/302130_a_303459]
-
spre altar. După rubricile medievale, preotul prezidează tocmai din fața altarului, ca în timpul liturghiei euharistice, pe când episcopul urmează obiceiul vechi. Proestosul, cu mâinile ridicate, rostește stihira «Împărate ceresc», apoi stihurile următoare: Proestosul sărută evanghelia (și altarul, dacă e în fața altarului). Cu evanghelia în mână trasează semnul crucii peste credincioși (sau peste antimis), zicând: În timpul pascal, urmează stihurile Paștilor. Diaconul sau preotul citește ectenia mare, poporul răspunzând «Kyrie eleison» după fiecare cerere. Proestosul sau unul din preoții conslujitori recită prima rugăciune sinaxă, ce
Liturghia ortodoxă (bizantină) () [Corola-website/Science/302130_a_303459]
-
ne rugăm!», apoi proestosul sau un al treilea conslujitor recită a treia sinaxă: Antifonul al treilea variază foarte mult între diferitele uzajuri. Doar la sărbători acesta e identic peste tot. În zilele obișnuite, la români se cântă Fericirile (textul din Evanghelia după Matei), una după alta, fără stihiri și fără doxologie minoră la sfârșit. Dacă proestosul și conslujitorii sunt în naos, se alinează în procesiune spre presbiteriu, diconul ducând evangheliarul ridicat în mod solemn, în așa fel încât învierea lui Iisus
Liturghia ortodoxă (bizantină) () [Corola-website/Science/302130_a_303459]
-
oameni de știință au formulat ipoteze cum că anumite cărți (fie complet, fie parțial) ar fi fost scrise în aramaică înainte ca ele să fie traduse pentru a fi răspândite pretutindeni. Un exemplu vestit în această privință îl constituie începutul Evangheliei lui Ioan, care este disputat a fi, probabil, o traducere greacă a unui tropar aramaic. Pentru traducere au existat o varietate de abordări, inclusiv Echivalența convențională (asemănătoare cu traducerea literală, Echivalența dinamică, Traducerea bazată pe înțeles, traducerea Idiomatică, și parafraze
Listă de traducători ai Bibliei () [Corola-website/Science/302520_a_303849]
-
acest sens, Biserica Romano-Catolică ar deveni schismatică (cea care ar provoca divizarea creștinilor). Ortodoxismul consideră adaosul Filioque la Crez(Crezul Sfintei Trinități) ca pe o erezie antitrinitară, întrucât afectează sau dezechilibrează relațiile dintre persoanele Sfintei Treimi. Suportul evanghelic invocat este Evanghelia după Ioan, capitolul 14, versetul 16, unde Iisus Hristos spune Apostolilor (după ce, în versetul anterior, îi indeamnă să păzească poruncile Lui): ""Și Eu voi ruga pe Tatăl și alt Mângâietor vă va da vouă, ca să fie cu voi în veac
Filioque () [Corola-website/Science/302557_a_303886]
-
capitolul 14, versetul 16, unde Iisus Hristos spune Apostolilor (după ce, în versetul anterior, îi indeamnă să păzească poruncile Lui): ""Și Eu voi ruga pe Tatăl și alt Mângâietor vă va da vouă, ca să fie cu voi în veac"". În aceeași Evanghelie, în capitolul următor [15, 26], Iisus Hristos se referă explicit la purcederea Duhului Sfânt: "" Iar când va veni Mângâietorul pe Care Eu îl voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul Adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine"". De
Filioque () [Corola-website/Science/302557_a_303886]
-
în localitatea Sirmium (astăzi Mitrovița lângă Belgrad). A fost executat aproape in aceeași perioadă cu Sfântul Lup din Novae și cu Sfânta Anastasia din Sirmium (Vindecatoarea de Boli). Sfântul Niceta din Dacia Mediterranea a fost un episcop care a propovăduit Evanghelia în Dacia și a preschimbat neamuri barbare, în popoare blânde († pe la 414). Nicolae Iorga, Constantin C. Giurăscu și Radu Vulpe au scris că activitatea de evanghelizare a lui Niceta s-a realizat atât la nord cât și la sud de
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
în această perioadă pentru români au fost ""Catehismul de la Sibiu"" din 1544 (catehism ce prezenta doctrinele lutherane), ""Întrebarea creștinească"" din 1559-1560 (care conține cele 10 porunci, Crezul, rugăciunea Tatăl Nostru, instrucțiuni privind rugăciunea, botezul și nunțile), ""Tetraevanghelul"" (cu cele 4 evanghelii traduse în limba română, care a fost editat de mai multe ori, în 1546 și 1552 la Sibiu, în 1560 la Brașov), ""Psaltirea"" din 1570 (o traducere a Psalmilor în limba română, finanțată de Pavel Tordași, episcopul bisericilor reformate române
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
Prima evanghelie din canonul creștin (prima evanghelie din Noul Testament în ordinea scrierii fiind cea după Marcu) are, chiar în cele mai vechi manuscrise, atribuirea: „după Matei”. Tradiția creștină consideră că această scriere a fost scrisă de Matei, fost vameș, devenit apostol al
Evanghelia după Matei () [Corola-website/Science/302716_a_304045]
-
Prima evanghelie din canonul creștin (prima evanghelie din Noul Testament în ordinea scrierii fiind cea după Marcu) are, chiar în cele mai vechi manuscrise, atribuirea: „după Matei”. Tradiția creștină consideră că această scriere a fost scrisă de Matei, fost vameș, devenit apostol al lui Isus. Majoritatea cercetătorilor contemporani
Evanghelia după Matei () [Corola-website/Science/302716_a_304045]