14,680 matches
-
bună aranjare logică a informației pe categorii, realizarea de relații logice între diverse categorii de informații și cifre. Ele inițiază experimente pentru a demonstra un anumit fenomen sau eveniment, fac cu ușurință calcule matematice complexe. Logico-matematicii învață foarte mult în urma experimentelor și a testelor. Mânuiesc cu precizie informații, descoperă și încearcă să demonstreze noi teorii. Le place să rezolve puzzle-uri, jocuri logice, jocuri de strategie. Acest gen de inteligență se întâlnește la toți oamenii de știință, programatori IT, matematicieni, ingineri
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2920]
-
parte să o apuce, nu știu să facă mare lucru, tot ce știu este să reproducă informația de o anumită factură. Alte sisteme încearcă să descopere inteligențele native ale copiilor, încearcă să le stimuleze inteligența prin foarte multe jocuri și experimente practice care fac exact ceea ce am arătat mai sus. Dar viitorul este al acelora care investesc timp, energie și bani în ei. Cei care au puterea să se autoeduce, să caute cu fervoare schimbarea, să lupte și să se adapteze
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2930]
-
Ce este realitatea?, 2009 Thierry Magnin, Între știință și religie, 2007 Horia Bădescu. Memoria ființei, 2008 Brigitte Chamak, Grupul celor zece sau metamorfozele raporturilor dintre știință și politică, 2009 André Sole, Creatori de lumi, 2009 Mirela Mureșan, Transdisciplinaritatea, de la un experiment la un model didactic, 2010 Jean-Jacques Nattiez, Proust muzician, 2011 Anca-Raluca Purcaru, Ipostaze ale adevărului în creația artistică, 2011 Sorin Ilieșiu, Narativitatea imaginii de film, 2012 1 Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea. Manifest, traducere de Horia Mihail Vasilescu, Iași, Editura Polirom, 1999
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
o metodă de control care se dezvoltă instantaneu, nu a fost anterior planificată și care presupune ca managerul după observația inițială, care dă naștere unei conjuncturi transformată prin inducție în ipoteză, să continue cu ajutorul deducției, formulându-se presupuneri pe care experimentul și observația finală le confirmă sau le infirmă. 42 www.didactic.ro/files/19/observatia.doc 78 Ca formă de control personal planificat în cadrul Body Gym poate fi văzut leadershipul. S a constatat că angajații își doresc să fie conduși
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
și legi? Cît de importante sunt teoriile și doctrinele economice și cum sunt ele folosite de către oamenii de știință? Cum are loc descoperirea și edificarea teoriilor și a legilor științifice? 3. Cum se leagă enunțurile teoretice de observații? Este permis experimentul în economie? Cum putem acumula cunoștințe pe bază de observație? 4. Cum se testează, cum se confirmă sau infirmă legile sau teoriile științifice și cum le deosebim pe acestea de cele aparținînd altor discipline? Prin ce se distinge comportamentul economistului
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
să alcătuiască un sistem. Legile sunt expresii ale anumitor regularități observabile în realitate. Ele enunță ceea ce are loc cu necesitate și nu ceea ce se produce întîmplător. Problema e cum demonstrăm că necesitățile sunt reale, într-un spațiu social, în care experimentul nu se poate face decît in vivo? Cum putem deosebi generalizările întîm-plător adevărate de cele adevărate cu necesitate? Nici teoriile economice nu sunt mai ușor de înțeles decît legile economice, cu atît mai mult cu cît pentru a înțelege teoriile
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
procesul de cunoaștere a lumii economice ne aflăm ca navigatorii care-și construiesc corabia în timp ce navighează. Logica inductivă ne poate ajuta puțin, adică putem obține concluzii cu un grad specific de probabilitate pornind de la premise ce includ doar observațiile sau experimentele, logica de bază și matematica. Apoi, K. Popper spunea că ansamblul observațiilor contează pentru aflarea adevărului doar în contextul unui ansamblu de credințe acceptate cu titlu ipotetic, iar generalizările nu sunt niciodată mai mult decît simple ipoteze sau conjecturi. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
au pro-dus? Este sau nu valabil principiul randamentelor descrescînde? Economia nu lucrează cu certitudini ci cu probabilități, cu spectre de in-certitudini. Propozițiile teoriei economice sunt deduse dintr-o serie de postulate, care de fapt sunt niște supoziții bazate pe experiență. Experimentele nu prea sunt posibile. Pe aceste postulate se bazează teoremele mai complicate ale analizei economice avansate. Ele au, la rîndul lor, un număr nedeterminat de postulate subsidiare. Adevărul concluziilor deduse din tot acet edificiu depinde de consistența logică a postulatelor
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
copilului este un proces complex și îndelungat realizabil pe multiple căi. Consider că dintre multitudinea de metode de care dispune psihologia școlară, pot fi aplicate cu aceleași șanse de reușită ca și alte metode mult mai pretențioase (cum ar fi experimentul, inclusiv metoda testelor), următoarele: observația, analiza psihologică a rezultatelor activității, convorbirea, metoda evaluării (aprecierea). Metodele enumerate sunt mai ușor de aplicat, pot fi incluse în activitatea obișnuită de predare și educație, iar interpretarea rezultatelor este mai sigură. În urma realizării cunoașterii
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
A INDIVIDUALITĂȚII ELEVILOR, UTILIZATE ÎN OBȚINEREA INFORMAȚIEI Cuprins I. Cercetarea psihologică științifică II. Conceptul de metodă. Specificul metodelor psihologiei școlare III. Clasificarea metodelor IV. Principalele metode ale psihologiei școlare • Observația • Metoda analizei produselor activității • Convorbirea • Metoda evaluării (aprecierii) • Metoda biografică • Experimentul • Ancheta psihologică • Metode psihometrice V. Caracterizarea psihopedagogică VI. Anexe 5 I. Cercetarea psihologică științifică Complexitatea cerințelor sociale față de școală impun cadrului didactic, ca profilul său, centrat pe transmiterea de informații să se completeze cu cel de investigator, cercetător al fenomenelor
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
logic (inductiv, deductiv), eșantionul (clasele, numărul de elevi, sexul, vârsta, mediul de proveniență) și în unele cazuri eșantionul de control (martor). Tendința utilizării unilaterale a unei singure metode ca și convingerea că unele sunt infailibile trebuie evitate. Cu toate că observarea și experimentul sunt modalități fundamentale de investigare a personalității, cercetarea rămâne incompletă dacă nu se apelează și la convorbire, chestionar, studiul produselor activității, al documentelor școlare, anamneza, fiecare furnizând date specifice asupra unor aspecte ale evenimentului cercetat. • Prelucrarea, analiza și interpretarea datelor
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
discuție angajată între cercetător și subiectul investigat care presupune: relația directă de tipul față în față între cercetător și subiect (elev), sinceritatea partenerilor implicați, abilitatea cercetătorului pentru a obține angajarea autentică a subiecților în convorbire, empatia cercetătorului. Spre deosebire de observație și experiment prin intermediul cărora investigăm conduitele, reacțiile exterioare ale subiectului, convorbirea permite sondarea mai directă a vieții interioare a acestuia, a intențiilor ce stau la baza comportamentului, a opiniilor, 12 atitudinilor, intereselor, convingerilor, aspirațiilor, conflictelor, prejudecăților și mentalităților, sentimentelor și valorilor subiectului
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
urme asupra personalității copilului. Adeseori, biografia ia fie forma jurnalelor de însemnări, fie forma anamnezei - o discuție amplă purtată de psiholog cu copilul sau cu părinții acestuia focalizată pe depistarea unor situații sau factori patogeni (somatici sau psihici). 15 6. Experimentul După Greenwood, 1945, experimentul constă în testarea ipotezelor cauzale prin integrarea unor situații contrastante controlate. Leon Festinger arată că experimentul constă în măsurarea efectelor manipulării unei variabile independente asupra variabilei dependente într o situație în care acțiunea altor factori este
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
Adeseori, biografia ia fie forma jurnalelor de însemnări, fie forma anamnezei - o discuție amplă purtată de psiholog cu copilul sau cu părinții acestuia focalizată pe depistarea unor situații sau factori patogeni (somatici sau psihici). 15 6. Experimentul După Greenwood, 1945, experimentul constă în testarea ipotezelor cauzale prin integrarea unor situații contrastante controlate. Leon Festinger arată că experimentul constă în măsurarea efectelor manipulării unei variabile independente asupra variabilei dependente într o situație în care acțiunea altor factori este redusă la minimum. Variabilele
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
psiholog cu copilul sau cu părinții acestuia focalizată pe depistarea unor situații sau factori patogeni (somatici sau psihici). 15 6. Experimentul După Greenwood, 1945, experimentul constă în testarea ipotezelor cauzale prin integrarea unor situații contrastante controlate. Leon Festinger arată că experimentul constă în măsurarea efectelor manipulării unei variabile independente asupra variabilei dependente într o situație în care acțiunea altor factori este redusă la minimum. Variabilele dependente sunt cele care fac obiectul observației, cele cărora cercetătorul le va studia variația în cursul
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
constă în măsurarea efectelor manipulării unei variabile independente asupra variabilei dependente într o situație în care acțiunea altor factori este redusă la minimum. Variabilele dependente sunt cele care fac obiectul observației, cele cărora cercetătorul le va studia variația în cursul experimentului. De exemplu numărul de cuvinte reamintite după citirea unei liste de cuvinte, timpul în care se parcurge un test, numărul de erori într-o probă, reprezintă variabile dependente. Variabilele independente nu depind de nici o altă variabilă, ele fiind legate de
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
de cuvinte, timpul în care se parcurge un test, numărul de erori într-o probă, reprezintă variabile dependente. Variabilele independente nu depind de nici o altă variabilă, ele fiind legate de decizia experimentatorului, care în mod deliberat le-a introdus în experiment. Cele mai răspândite tipuri de experimente sunt: a) Experimentul de laborator b) Experimentul natural c) Experimentul psiho-pedagogic Experimentul de laborator presupune scoaterea subiectului din atmosfera lui obișnuită de viață și activitate și introducerea într-o ambianță artificială anume creată (camere
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
parcurge un test, numărul de erori într-o probă, reprezintă variabile dependente. Variabilele independente nu depind de nici o altă variabilă, ele fiind legate de decizia experimentatorului, care în mod deliberat le-a introdus în experiment. Cele mai răspândite tipuri de experimente sunt: a) Experimentul de laborator b) Experimentul natural c) Experimentul psiho-pedagogic Experimentul de laborator presupune scoaterea subiectului din atmosfera lui obișnuită de viață și activitate și introducerea într-o ambianță artificială anume creată (camere special amenajate, aparatură de laborator, condiții
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
numărul de erori într-o probă, reprezintă variabile dependente. Variabilele independente nu depind de nici o altă variabilă, ele fiind legate de decizia experimentatorului, care în mod deliberat le-a introdus în experiment. Cele mai răspândite tipuri de experimente sunt: a) Experimentul de laborator b) Experimentul natural c) Experimentul psiho-pedagogic Experimentul de laborator presupune scoaterea subiectului din atmosfera lui obișnuită de viață și activitate și introducerea într-o ambianță artificială anume creată (camere special amenajate, aparatură de laborator, condiții și programe de
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
o probă, reprezintă variabile dependente. Variabilele independente nu depind de nici o altă variabilă, ele fiind legate de decizia experimentatorului, care în mod deliberat le-a introdus în experiment. Cele mai răspândite tipuri de experimente sunt: a) Experimentul de laborator b) Experimentul natural c) Experimentul psiho-pedagogic Experimentul de laborator presupune scoaterea subiectului din atmosfera lui obișnuită de viață și activitate și introducerea într-o ambianță artificială anume creată (camere special amenajate, aparatură de laborator, condiții și programe de desfășurare a experimentelor bine
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
variabile dependente. Variabilele independente nu depind de nici o altă variabilă, ele fiind legate de decizia experimentatorului, care în mod deliberat le-a introdus în experiment. Cele mai răspândite tipuri de experimente sunt: a) Experimentul de laborator b) Experimentul natural c) Experimentul psiho-pedagogic Experimentul de laborator presupune scoaterea subiectului din atmosfera lui obișnuită de viață și activitate și introducerea într-o ambianță artificială anume creată (camere special amenajate, aparatură de laborator, condiții și programe de desfășurare a experimentelor bine determinate, deseori obligatorii
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
Variabilele independente nu depind de nici o altă variabilă, ele fiind legate de decizia experimentatorului, care în mod deliberat le-a introdus în experiment. Cele mai răspândite tipuri de experimente sunt: a) Experimentul de laborator b) Experimentul natural c) Experimentul psiho-pedagogic Experimentul de laborator presupune scoaterea subiectului din atmosfera lui obișnuită de viață și activitate și introducerea într-o ambianță artificială anume creată (camere special amenajate, aparatură de laborator, condiții și programe de desfășurare a experimentelor bine determinate, deseori obligatorii). Experimentul natural
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
b) Experimentul natural c) Experimentul psiho-pedagogic Experimentul de laborator presupune scoaterea subiectului din atmosfera lui obișnuită de viață și activitate și introducerea într-o ambianță artificială anume creată (camere special amenajate, aparatură de laborator, condiții și programe de desfășurare a experimentelor bine determinate, deseori obligatorii). Experimentul natural presupune aplicarea probei sau a sarcinii declanțatoare într-un cadru obișnuit, familiar de existență și activitate a individului. Experimentul psiho-pedagogic poate fi de două feluri: constatativ (urmărește fotografierea, consemnarea situației existente la un moment
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
psiho-pedagogic Experimentul de laborator presupune scoaterea subiectului din atmosfera lui obișnuită de viață și activitate și introducerea într-o ambianță artificială anume creată (camere special amenajate, aparatură de laborator, condiții și programe de desfășurare a experimentelor bine determinate, deseori obligatorii). Experimentul natural presupune aplicarea probei sau a sarcinii declanțatoare într-un cadru obișnuit, familiar de existență și activitate a individului. Experimentul psiho-pedagogic poate fi de două feluri: constatativ (urmărește fotografierea, consemnarea situației existente la un moment dat) și formativ (țintește spre
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
artificială anume creată (camere special amenajate, aparatură de laborator, condiții și programe de desfășurare a experimentelor bine determinate, deseori obligatorii). Experimentul natural presupune aplicarea probei sau a sarcinii declanțatoare într-un cadru obișnuit, familiar de existență și activitate a individului. Experimentul psiho-pedagogic poate fi de două feluri: constatativ (urmărește fotografierea, consemnarea situației existente la un moment dat) și formativ (țintește spre introducerea în grupul cercetat a unor factori de progres, în vederea schimbării comportamentului, schimbare constatată prin compararea situației inițiale cu ce
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]