8,564 matches
-
a despărțit de soț și a plecat în Occident, stabilindu-se în Elveția, la Arau. Opera sa a fost variată, ea cuprinzând teme de istorie, politică socială, economie politică, religie, feminism, poezie populară sau pagini de istorie, etnografie, etnologie și folclorul popoarelor din Balcani, publicate în limbile franceză, italiană, greacă, rusă, germană și engleză. În corespondența cu Giuseppe Garibaldi își expune ideile politice, propunând un plan de federație, formată din state independente, în Balcani care să cuprindă pe italieni, albanezi, greci
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
superioară a spiraleiă și scepticism față de toate începuturile. Trăim în cultul provizoriului și al relativului. Sub orice construcție pe care o începem bănuim un zid părăsit și neisprăvit" . Titu Maiorescu a fost un strălucit întemeietor în critică, în problemele limbii, folclorului, culturii. Critica sa a fost prin excelență culturală. Știm bine câtă cerneală a curs în legătură cu această sintagmă atât de controversată. Rezumând activitatea mentorului junimist, E. Lovinescu nota: Posteritatea va rămâne nedumerită dinaintea omului care, minte critică atât de limpede, a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
foiletonistică "reprezintă un model de îndrumare a fenomenului artistic interbelic pe linia valorilor perene ale literaturii române"; criticul "a urmărit, dealtfel, să pună în evidență permanența unui filon clasic în cadrul literaturii române, al cărui punct de vedere îl fixa în folclor." Primul studiu monografic consacrat lui Vladimir Streinu este cel semnat de Serafim Duicu în ". Acesta are toate caracteristicile studiului de tip pozitivist - universitar, menținând dihotomia viață - operă, autorul cercetând cu minuțiozitate sursele documentare, înaintând treptat în argumentație și invocând la
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
face loc spiței, adică felului colectiv de conduită. El s-ar defini de aceea și mai curând prin încrederea în rânduieli eterne. Nu este vorba de viața de apoi, deși există și aceasta ca formă a ideii de veșnicie în folclorul nostru și ar fi necritic să se ignore; e vorba de încadrarea individului în societate și în neam, care îi apar drept forme ale eternității; e vorba de înrudirea lui cu valorile eterne, de mișcarea sufletească lentă și ordonată după
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
mijloc facilitator al ascensiunii sociale și politice. Cu toate acestea, dobândirea cunoașterii la un nivel elementar al limbii ruse nu era condiționat de abandonarea identității naționale și culturale a minorităților implicate. O altă formă a deznaționalizării a fost cea prin folclor, prin care tradițiile românești să fie pierdute la un nivel mai intim. S-a încercat crearea unui folclor „moldovenesc”, de fapt unul de sinteză, prin introducerea de cântece ruse sau strofe traduse în rusește. În anii `50 și `60, între
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ruse nu era condiționat de abandonarea identității naționale și culturale a minorităților implicate. O altă formă a deznaționalizării a fost cea prin folclor, prin care tradițiile românești să fie pierdute la un nivel mai intim. S-a încercat crearea unui folclor „moldovenesc”, de fapt unul de sinteză, prin introducerea de cântece ruse sau strofe traduse în rusește. În anii `50 și `60, între „istoricii” de la Chișinău a avut loc o dispută și în ce privește momentul constituirii națiunii moldovenești: aceasta s-a format
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
o merita. „Un deșănțat și iresponsabil atac anti-românesc, în fond anti-moldovenesc, și o diversiune cu pretenții științifice greu de imaginat în zilele noastre. Este construită pe un putregai de falsuri în toate domeniile care sunt atinse de acest „studiu” - legende, folclor, istorie, etnie, limbă, stat, drept, politică etc. Iar interpretările și raționamentele autorului au un singur scop: de a adânci și mai mult minciuna și falsul. Acestea, la rândul lor, stau la baza unei anumite idei și unei anumite alcătuiri politice
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
apoi puse în vânzare în librării. La Roma exista chiar și un cartier al librarilor, unde amatorii de carte se întâlneau nu numai pentru a cumpăra cărțile ci și ca să poarte lungi discuții între ei. Dezvoltarea literaturii latine purcede de la folclorul poetic și, deoarece poezia se memora mai ușor, chiar și primii scriitori latini înfățișează istoria Romei în versuri. Autorii latini sau manifestat în foarte numeroase genuri și specii literare. Inițial s-a dezvoltat mai cu seamă poezia dramatică, apoi epică
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
Cu timpul, noțiunile de patologie cristalizându-se mai bine, a apărut și o terminologie specială, prea puțin lămurită, totuși pentru a o accepta fără Îndreptățita reticență (cuvinte „dace” desemnând unele plante sedative, unele părți ale trupului și alte câteva, ipotetice). Folclorul medical al românilor este relativ bogat În observații, credințe și practici cu semnificație psihologică sau psihiatrică. Recunoscând În folcloristică, pe lângă valoarea istorică, și o capacitate de creație sociologică și medicală, studiul acestor elemente de etnopsihiatrie ne ușurează restabilirea imaginii bolnavului
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
folcloristică, pe lângă valoarea istorică, și o capacitate de creație sociologică și medicală, studiul acestor elemente de etnopsihiatrie ne ușurează restabilirea imaginii bolnavului mintal din trecutul românesc. Concepută În spiritul amintit, promovat la noi În special de O. Densușianu (Ovid Densușianu, Folclorul - cum trebuie Înțeles, București, 1937) folcloristica a condus la mari sinteze retrospective. Este suficient să amintim doar câteva din cele care au amplificat valoarea cunoașterii În acest domeniu, cum au fost cele ale lui Adolf Spamer: Die Volkskunde als Gegeneartwissenschaft
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
real În procesul Înțelegerii problemelor permanente ale psihiatriei și, În mentalitatea atât de arhaică Încă, a modului În care se reflectă boala psihică nu numai pe plan social, dar și Însăși mentalitatea psihiatrilor și bolnavilor. Se mai impune o observație. Folclorul medical devine Într-un ritm precipitat o problemă istorică, dar o istorie care acționează Încă asupra prezentului, constituie arhetipurile care ne condiționează și, departe de a putea fi ignorate, intervin În substanța practicii psihiatrice actuale. Nu este mai puțin importantă
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
ISTORIA ÎN LITERATURA PAȘOPTISTĂ Prof. Juncă Geraldina Deniss Școala Generală „Gheorghe Mârzescu”, Iași În Introducție la Dacia literară Mihail Kogălniceanu recomanda scriitorilor români trei motive de inspirație: istoria, natura și folclorul: Istoria noastră are destule fapte eroice, frumoasele noastre țări sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitorești și de poetice, pentru ca să putem găsi și la noi sujeturi de scris, fără să avem pentru aceasta trebuință să ne Împrumutăm de la alte
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Geraldina Deniss () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93534]
-
ale țării și au ca efect ruinarea poporului, vărsări de sânge, lupte fără rezultat. Revista Dacia literară a avut un rol deosebit În literatura noastră, cu ajutorul ei ieșind la iveală cele mai de seamă creații inspirate din istorie, natură și folclor ale perioadei 1848.
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Geraldina Deniss () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93534]
-
nou cuvântul. Poeții ignorați au făcut memorii etc. Ce a urmat se știe. Dar Dicționarul scriitorilor români? Și acesta, într-un fel, există. Avem, mai întâi, Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 al Institutului de Lingvistică, Istorie literară și Folclor al Universității Al.I. Cuza, Iași 7. Este, în realitate, cum s-a și arătat de altfel, un dicționar al culturii române. Bine primit la timpul său, el pare, totuși, azi, într-un fel uitat. Pe alte baze, pur literare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de ordin istoric. La aceste obstacole se adaugă și alte fenomene negative. Din dorința de a le cultiva, în spirit festivist și de un populism ieftin, de operetă politică, gen Cântarea României, se ajunge la falsificarea, mai totdeauna grosolană, a folclorului autentic. De unde o invazie de kitsch folcloric, de un prost gust strident și penibil. Nu trebuie omise, în sfârșit, nici urmările masivului transfer de populație rurală la orașe, prin politica de industrializare forțată, ceaușistă. Ea a produs dezrădăcinați și dezadaptați
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu filiația din Yoga a Secretului d-rului Honigberger, piesa Oameni și pietre care derivă direct din capitolul Les Pierres sacrées al Tratatului și dintr-o lucrare neterminată, Le Labyrinthe; Domnișoara Christina din Mitologiile Morții și un curs despre Moarte în folclorul românesc; Iphigenia din Comentarii la Legenda Meșterului Manole; o altă piesă inedită, Aventura spirituală, din Mitologiile Morții "și poate vor mai fi și altele"28. Pe de altă parte, "experiența Șarpelui" îl ajută să lămurească o problemă expusă sistematic în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și întuneric, moarte și înviere, centrul, polul etc.) și servește simbolicii și metafizicii - de conceptul de sopravivenze, care are origine "istorică", reprezintă documente referitoare la viața unui grup uman sau la istoria unei regiuni și servește științelor profane (sociologia, istoria, folclorul)72. În opera de ficțiune Eliade acordă o stăruitoare atenție codificării mesajului, povestirii netransparente; personajele lui caută "adevăruri fundamentale" în apocrife (doctorul Tătaru, din Les trois Grâces) și susțin deprinderea unui nou limbaj "în cuvintele limbii de toate zilele", "limbajul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
două-trei personaje-mituri. Nu e vorba de un "tip", avar, amant, gelos etc. - ci de un personaj care să participe cât mai total la drama existenței; să aibă destin, să-l doară carnea, să știe lupta cunoașterii etc.) Un popor - prin folclorul și prin istoria lui - creează mituri. O literatură - mai ales prin epica ei - creează personajele-mituri"100. Pentru Eliade, însăși universalitatea literaturii se realizează la nivel arhetipal "prin continuitatea marilor motive arhaice (suferințele și obstacolele "inițiatice" ale eroului, de exemplu), ale
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
numește proze de genul Pe strada Mântuleasa), ultima dintre axele stilistice ale creației eliadești, evidențiate de E. Simion (alături de faza indică, proza de tip existențialist/trăirist, romanul joycian Lumina ce se stinge și proza fantastică bazată pe simbolurile luate din folclorul românesc) definesc "o istorie în care se manifestă semnele cosmice și se prelungesc, sub înfățișări profane, semnele sacre", "o narațiune în care cititorul descoperă mituri în faptele obișnuite ale vieții", și care devine comprehensibilă printr-o lectură a semnelor, relevând
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
îl reprezintă lucrarea Anei Radu Chelariu, Metafora metaforei (studiu de mitologie comparată) care asociază formele Sânziana, respectiv Cosânzeana "cu mitul din legenda Soarelui și a Lunii"23. Raportări la această legendă există și în cercetările mai vechi de mitologie și folclor; în studiile Elenei Niculiță Voronca 24, se regăsește referirea la numele perechii romane, Ian și Iana, soarele și luna, în strânsă legătură cu numele lunii ianuarie, Ianus. Tudor Pamfile în capitolul dedicat Sânzienelor mărturisește că n-a găsit nicăieri legenda
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sondează drumuri noi", iar La țigănci înseamnă "cristalizarea evidentă a noului tip de fantastic, care se va instaura de aici înainte definitiv în opera lui Mircea Eliade"185. Dacă la început povestirile fantastice răspund convingerii lui Eliade, formulată în studiul Folclorul ca instrument de cunoștere, în ciclul "idiotului" (caracterizat prin teoria miracolului irecognoscibil, "alunecarea" planurilor temporale, discontinuitatea timpului), apare o nouă tipologie a personajului cu o altă atitudine și un alt mod de a se raporta la lume: "idiotul" din estetica
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
244) lămurește motivele pentru care copilul găsit din Breaza se lasă bătut de adversarul său, Valentin, fiul căpitanului, la fiecare meci de box, și apoi plătit de către căpitan. Băiatul cu nume neobișnuit care, după cum se exprimă pedant Agripina, trăiește în folclor, are existență nedesprinsă încă de fabulosul folcloric. El povestește cum motanul său, Vasile, scoate rufele din cazan și calcă pe jăratic; are deci, acces la înțelegerea mitică a lumii. Numele protagonistului este și un sinonim al substantivului "mucenic", "sfințișor", a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
însărcinarea pe care ți-a dat-o Domnul"280. Tema amneziei, provocată prin scufundarea în Materie (=Viață) și anamneza dobândită prin gesturile, cântecele și cuvintele unui sol, dezvoltate în La țigănci și 19 trandafiri amintesc de legenda lui Matsyendranăth, din folclorul religios al Indiei medievale. Acest maestru yoghin se îndrăgostește de o Regină și rămâne în palatul ei, uitându-și complet identitatea (după altă variantă, ajunge prizonier al femeilor din țara Kadali). Discipolul lui Matsyendranăth, Goraknăth, i se înfățișează sub aspectul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Dan Botta în Cantilenă. În acest sens, Eliade reproduce în nuvelă - dar și în romanul Întoarcerea din rai - un fragment din această capodoperă, rescriere ermetizată a baladei populare, prin trecerea dincolo de forma ei, la izvorul care a creat-o. "Interpretarea" folclorului este, în opinia lui Eliade, o operație sterilă și frivolă, ca și căutarea de simboluri și eroi, deoarece în inspirația din temele populare nu are ce căuta originalitatea; artistul modern poate doar să aprofundeze aceste teme, regăsind izvorul irațional care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ales că aceste piese se presupun și se implică una pe alta, așa cum întreaga mitologie greacă este implicată în fiecare din marile tragedii clasice"685. Ideile prezentate aici sunt în continuarea celor prezentate în Teme folklorice și creație artistică: "interpretarea" folclorului este o operație sterilă și frivolă, ca și căutarea de simboluri și eroi. În inspirația din temele populare nu are ce căuta originalitatea; artistul modern poate doar să aprofundeze aceste teme, regăsind izvorul irațional care le-a generat. Eliade îndemna
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]