9,600 matches
-
declinări pe care le face Rousseau găzduirii, scenei de ospitalitate, ritualului său și implicațiilor acestuia, vom situa mai ușor atitudinea sa ambivalentă și ambiguă între dorința de a fi găzduit și experiența parazitismului. Relația întotdeauna critică a celui care este găzduit față de cel care găzduiește este o temă recurentă care dezvăluie într-un mod profund sensul relației cu celălalt. Sexul gazdei este un element deosebit de important, ca și seducțiile reciproce, pozitive sau negative, al căror joc îi permite lui Rousseau să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
face Rousseau găzduirii, scenei de ospitalitate, ritualului său și implicațiilor acestuia, vom situa mai ușor atitudinea sa ambivalentă și ambiguă între dorința de a fi găzduit și experiența parazitismului. Relația întotdeauna critică a celui care este găzduit față de cel care găzduiește este o temă recurentă care dezvăluie într-un mod profund sensul relației cu celălalt. Sexul gazdei este un element deosebit de important, ca și seducțiile reciproce, pozitive sau negative, al căror joc îi permite lui Rousseau să creeze o formă de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
politețea interesată de care dă dovadă, apărându-se de o ipocrizie pe care o va blama mai târziu. Acceptarea acestei politeți oneste, el o atribuie vârstei lui tinere, unei inocențe ce va fi în curând dezamăgită. Dorința de a fi găzduit pentru el însuși îi este satisfăcută la Doamna de Warens, dar nu se va întâmpla de fiecare dată la fel. La Mama, el observă cu un interes pasionat, ca cea a lui Ulise la Calipso, intenția gazdei sale: Veni vorba
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ospitalitate bazată pe spontaneitate, pe simplitatea manierelor în care inima vorbește înaintea oricărei idei de convenție socială. Această "mare potrivire de caractere" stă la originea unei relații de prietenie bazată pe libertatea reciprocă a fiecăruia. "El ținea neapărat să mă găzduiască la castelul din Colombier și a insistat multă vreme să locuiesc în apartamentul pe care-l ocupam atunci. I-am spus, în cele din urmă că mă simțeam mai liber la mine acasă și că mi-ar place mai mult
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
că ne găsim pe timpurile lui Homer. Fiți atent la toate astea, îi spusei dar nu vă mirați; peste tot unde ajung puțini străini, ei sunt bineveniți; nimic nu te face mai ospitalier decât faptul că nu ești nevoit să găzduiești oamenii prea des; afluența de oaspeți distruge ospitalitatea. Pe vremea lui Homer lumea călătorea puțin și străinii erau bine primiți peste tot. Suntem poate singurii călători care au trecut pe aici anul acesta. Nu are a face, răspunse el, chiar
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
frumusețea lui să fie plata pentru acest adăpost fără nici o învoială și pentru îndrăzneala ta. Căci ei îl văzuseră pe Levit în piață, dar cu o urmă de respect pentru cel mai sfânt dintre drepturi nu au vrut să-l găzduiască în casele lor pentru a-l silui apoi. Uneltiseră însă să vină și să-l ia în toiul nopții fiindcă știau că bătrânul îi dăduse găzduire și se grăbeau acum fără rușine și fără socoteală să-l smulgă de la gazda
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să-l ia în toiul nopții fiindcă știau că bătrânul îi dăduse găzduire și se grăbeau acum fără rușine și fără socoteală să-l smulgă de la gazda sa"329. Beniamiții îl vor pe Levit, după ce au uneltit să nu-l găzduiască la ei ca să-și poată satisface nevoile împotriva naturii "Nu siluiți astfel Firea, nu violați sfânta ospitalitate" le spune gazda și le-o oferă pe propria lui fiică. Nu e nici o îndoială că Rousseau se identifică aici cu persoana sacră
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de reconstituire în care sălășuiește miraculosul"354 ascultă mai ales de exigența estetică a stilului. Astel textul este ospitalier cu Evul Mediu, cu o epocă și cu legendele sale, dar nepreocupat de realism istoric sau de vreun adevăr anume: sunt găzduite tocmai credința, cucernicia, imaginația miraculosului, superstiția presupusă a unei epoci și care continuă să bântuie sufletele pioase și bigote de astăzi. Fiindcă ceea ce Flaubert ne dă să citim sunt reprezentările religioase ale epocii sale văzute prin oglinda deformatoare a unei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
inferior căci ea poate privi și persoane de rang mai înalt. Sosirea (întotdeauna neașteptată și prin surprindere) a unui rege sau a unui zeu care vine să ceară ospitalitate este întotdeauna sursă de teamă și agitație! E mai ușor să găzduim un sărac decât un om puternic. Fiindcă deși este o onoare să primești în vizită personaje eminente, riscul permanent este de a fi detronat la tine acasă. Gestul de ospitalitate care face din oaspetele tău o ființă privilegiată, poziția gazdei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să primești în vizită personaje eminente, riscul permanent este de a fi detronat la tine acasă. Gestul de ospitalitate care face din oaspetele tău o ființă privilegiată, poziția gazdei care se plasează ca un servitor față de cel pe care îl găzduiește, sunt de fapt, în mod implicit anulate chiar din cauza statutului de oaspete. Există ici nu numai un paradox (să vrei să te plasezi cu generozitate într-o poziția umilă deși ocupi deja această poziție), dar și de criză (prin aceea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să se schimbe sau de dispunerea materială a spațiului de primire, casă sau apartament, cu această ființă în supranumerar care ocupă un loc, care impune o prezență. Este vorba de grija față de oaspete, de multiplele atenții pe care cel care găzduiește acordă desigur cu mare plăcere vizitatorului, dar care nu sunt totuși mai puțin constrângătoare. Prezența însăși, oricât de dorită ar fi ea, a invitatului, plăcerea sărbătorii procurate de străin (străin de casă, fiindcă poate să fie vorba de un membru
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
procurate de străin (străin de casă, fiindcă poate să fie vorba de un membru îndepărtat al familiei) acaparează mintea și intruziunea dorită este totuși o intruziune. Invitatul așteptat ocupă fizic și psihic spațiul și timpul; el reclamă pentru cel care găzduiește o responsabilitate, o grijă care este specificul însuși al ospitalității. Aceste dependențe și obligații sunt, de altfel reciproce. Invitatul, oricât de bine primit ar fi, nu este acasă și chiar dacă se face totul pentru ca șederea lui să fie cât mai
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
priviri, de zvonuri, de indiferență și cu o frumoasă negației el răspunde femeii: "Eu nu vreau nimic de la voi, îmi văd de ale mele, vedeți-vă și voi de ale voastre". S-ar părea că ideea însăși de a fi găzduit dă naștere la ideea de deposedare. Să fii primit înseamnă să pierzi ceva și el se gândește apoi că riscă să fie furat. "Oamenii ăștia nu aveau de loc aerul că sunt hotărâți să fure pe cineva. Și atunci ce
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
atenție dar și de ascultarea cuvântului Celuilalt, de o deschidere spre ceea ce nu e sine. "Trebuie, spunea M. Joubert, să ai întotdeauna în minte un colț deschis și liber, pentru a acorda un loc opiniilor prietenilor tăi și a le găzdui în trecere. Devine cu adevărat insuportabil să conversezi cu oameni care nu au, în creier decât căsuțe gata ocupate, unde nimic din exterior nu poate să intre. Să avem inima și mintea ospitaliere"639. Cititorul se instalează confortabil în refugiul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
abis (dar o fac și multe altele) actul de lectură ca ospitalitate, cu diferitele sale ingrediente, astfel încât, cititorul, Guy de Malivert devine scriitor el însuși, narând sub un dicteu supranatural viața Laviniei d'Aufideni. Astfel noi, cititori ai lui Gautier, găzduim o carte, un personaj, Malivert care și el găzduiește o povestire care narează în mod oblic propria lui istorie și care lasă să intre în casa lui un spirit care îi relatează prin scris o asemenea dorință de dragoste încât
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lectură ca ospitalitate, cu diferitele sale ingrediente, astfel încât, cititorul, Guy de Malivert devine scriitor el însuși, narând sub un dicteu supranatural viața Laviniei d'Aufideni. Astfel noi, cititori ai lui Gautier, găzduim o carte, un personaj, Malivert care și el găzduiește o povestire care narează în mod oblic propria lui istorie și care lasă să intre în casa lui un spirit care îi relatează prin scris o asemenea dorință de dragoste încât frontierele morții au fost transgresate. O astfel de dorință
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vorbirea celuilalt ("vorbirea unei alte persoane cu totul asemănătoare cu noi, dar cu sensibilitate și temperament diferite"). În cele din urmă, această traducere a sinelui în sine este pusă în evidență prin scrisul jurnalului intim, loc de mare ospitalitate care găzduiește foarte generos și fără mari constrângeri confruntarea față în față a eului și a existențelor sale651. Auto-ospitalitatea, adică ospitalitatea sinelui față de sine, nu este posibilă decât pentru că se dezvăluie o stranietate inerentă ființei, care îl face pe Baudrillard să spună
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
II, 79. 313 Pléiade, II, 80. 314 Rousseau evocă și relația problematică a ospitalității și a banilor în Visările unui hoinar singuratic, când scrie: Am observat că din lumea întreagă numai în Europa ospitalitatea se vinde. În toată Asia ești găzduit fără bani; firește că nu în toate ești în largul tău. Dar e oare puțin lucru să-ți spui: om sunt și sunt primit într-o casă de oameni.? Însăși omenirea îmi oferă ospitalitatea. Micile lipsuri sunt suportate fără greutate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
urmă Războiului din octombrie (de Yom Kippur). 920 Pe 2 august 1990, Irakul (sub conducerea lui Saddam Hussein) a invadat Kuweitul; ca urmare, administrația Bush a ripostat ferm și, cu acordul ONU, a trimis trupe în Golf, convingând Arabia Saudita să găzduiască forțele americane de apărare; a urmat embargoul economic total asupra Irak-ului și operațiunea Furtună în Deșert, pentru a preveni ocuparea Arabiei Saudite. Pentru mai multe detalii a se vedea Ivănescu Lucia, "Dinastia Bush, politică și afaceri", Independent-al.ro
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de state musulmane. Pentru mai multe detalii a se vizualiza site-ul oficial al organizației la http://www.oic-oci.org/. Accesat: 11 ianuarie 2011. 996 Cf. inițiativei rezolvarea problemei refugiaților palestinieni nu poate fi realizată fără sprijinul statelor arabe care găzduiesc un număr mare de refugiați, de exemplu: Liban, Siria și Iordania. 997 A se vedea în acest sens documentul oficial The Arab Peace Inițiative, http://www.al-bab. com/arab/docs/league/ peace 02.htm. Accesat: 11 ianuarie 2011. 998 Ibidem
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de la semnare. Bursa Română la Mărfuri implementează trei tipuri de piață, primele două cu ringuri specifice și distincte. În funcție de numărul de oferte și de volumul tranzacțiilor, Bursa Română de Mărfuri își anunța tipurile de piață și ringurile care vor fi găzduite în fiecare zi. În piața întâi, se negociază, după specific bursier, un număr redus de mărfuri fungibile, dar de cea mai mare circulație, vitale actvității econo- mice. Pentru ca marfa să fie fungibilă și deci să nu-i fie specific furnizorul
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
Doru George Burlacu să le încadreze într-o „diplomație prudentă”. Schimbarea de direcție venea, fapt mai puțin observat, la exact un secol de la întemeierea „Junimii”, iar revista care avea la apariție să detroneze întâietatea Convorbirilor - este vorba de Viața românească - găzduia în noua sa serie reabilitarea societății literare și a criticului ei. Pentru moment L. Rusu nu realizează semnificația intervenției sale („studiul meu are caracterul unei sesizări, sesizarea forurilor noastre conducătoare”), fiind mândru că rezultatul imediat al demersului său „a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unui alt reabilitat (Eugen Lovinescu), iar din 1975 apare Jurnalul și Epistolarul (doar nouă volume au văzut până în prezent lumina tiparului), fapt ce are ca efect sporirea substanțială a articolelor pe teme de biografie. în locul celor din deceniul anterior, revistele găzduiesc polemica dintre L. Rusu și Al. George, ultimul publicând articole de o mare densitate ideatică, făcându-se remarcat printr-o eseistică expresivă și consistentă, întâlnită și la Al. Paleologu. Remarcăm în mod special o monografie consacrată preocupărilor de istorie ale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Muzeului de Artă Iași. A avut numeroase expoziții personale și de grup în Franța, Mexic, Statele Unite, Italia, Germania, Cehia, Iugoslavia, Polonia, Spania, Japonia etc. În 1964 a expus la Paris, la renumită Galerie du Passeur, una dintre galeriile care au găzduit expozițiile lui Picasso. Obține numeroase premii și distincții: Premiul al II-lea la Festivalul Internațional de Tineret din Varșovia, în 1955, Premiul Ion Andreescu decernat de Academia Română în 1976, Premiul internațional Colosseum, în 1979, la Nuova Figurazione din Romă. A
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
semnului, ca și problema limbajului, n-a fost, fără îndoială, niciodată o problemă printre altele: care e locul, dacă inițial nu al semiologiei, măcar al problemelor semnului? Ce tematizări i-au fost favorabile sau au ocultat-o? Ce discipline au găzduit-o, au refuzat-o ori au contestat-o? Stoicii formulează în Occident prima semiologie. Constituită între logică și gramatică, ea se situează de partea logicii. Aici rămâne situată pentru Sextus Empiricus, neoplatonicieni, preafericitul Augustin, logicienii și scolasticii medievali, Locke, Leibniz
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]