12,272 matches
-
000 indivizi/10 kg substrat, reducând cu circa 20 % producția de ciuperci (Tudor Ioana, 2001). Mycophila fungicola este altă specie de muște cecid. Adulții au dimensiuni foarte mici, foarte păgubitoare deoarece se înmulțesc repede. Se hrănesc cu miceliu și sapă galerii în piciorul și pălăria ciupercii. Acarianul roșu - Tarsonemus myceliophagus Hussey, ordinul Acari, familia Tarsonemydae Adulții se hrănesc cu hifele miceliene și cu spori de mucegai. Atacul puternic produce o colorație roșiatică la baza piciorului ciupercilor. Adulții se adună în grupuri
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
-se pe ideea că un consumator nu poate cunoaște toate vinurile din țară, Vinexpert selecționează și achiziționează cele mai reprezentative vinuri ale producătorilor autohtoni. Pentru a reconstrui imaginea vinului românesc, Vinexpert, împreună cu alți producători interni, a deschis, în 1999, o Galerie, iar în 2001, un Atelier, care transmite, prin elementele de construcție (fier beton nefinisat, cărămizi și plase nefinisate), mesajul că „imaginea vinului românesc este în construcție și că orice cumpărător contribuie la refacerea ei.” (Păduraru, cf. Sava, 2002) De asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
grupele de lucru, se consultă în timpul orei, pe rând, de către toți elevii * maniera de prezentare a cercetării se concepe de către fiecare grupă, într-o modalitate cât mai originală * se afișează în sala de clasă posterurile realizate și se face turul galeriei * un purtător de cuvânt al fiecărei grupe prezintă rezultatele cercetării, sintetizate prin posterul realizat * la finalul fiecărei prezentări se face o evaluare orală și se notează concluziile ce se impun * profesorul va ghida discuția, focalizând asupra următoarelor aspecte: * Care e
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de rezistență în fața unui regim opresiv și absurd. Școala, educația, cultura, deși aveau oficial rolul de vehicule de îndoctrinare a tinerilor, ofereau în același timp forme inedite de libertate: capitalul simbolic și libertatea interioară. Cele două portrete feminine, înscrise în galeria meritocrației intelectuale, se definesc prin distanțare de ideologia emancipatoare a regimului, clădindu-și cu demnitate și onestitate autonomia și respectabilitatea profesională și făcând din supraviețuirea cotidiană o artă. * * * Pentru că incursiunile în trecut se fac din perspectiva relevanței lor pentru prezent
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
plachetă, Preludiu, influențată deopotrivă de poezia tradiționalistă și de cea simbolistă a timpului. Bat miezul veacului curanții (1951) și Lumina ochilor mei (1957) sunt evocări idilice, într-un limbaj vetust. În cărțile care îl reprezintă cu adevărat, Orga codrului (1966), Galerie cu autoportret (1968), Hingher și demiurg (1973), Grădinar (1980), Coroană de sonete (1992), predomină problematica general umană, temele metafizice. De aceea, ideologii literari ai regimului totalitar l-au considerat un poet „apocaliptic”. E o lirică meditativ-intelectuală, marcată atât de sobrietatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288135_a_289464]
-
Ovidiu, Rainer Maria Rilke, Paul Verlaine și Paul Valéry, N.A. Nekrasov, M.I. Lermontov, A. A. Blok ș.a SCRIERI: Preludiu, pref. Mircea Streinul, Cernăuți, 1940; Bat miezul veacului curanții, Chișinău, 1951; Lumina ochilor mei, Chișinău, 1957; Orga codrului, Chișinău, 1966; Galerie cu autoportret, Chișinău, 1968; Hingher și demiurg, Chișinău, 1973; Grădinar, Chișinău, 1980; Coroană de sonete, Chișinău, 1992. Traduceri: Vergiliu, Bucolice, Chișinău, 1970; Ovidiu, Elegii din exil, Chișinău, 1972; R.M. Rilke, Elegiile din Duino, Chișinău, 1977; Paul Valéry, Vrăji, Chișinău, 1979
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288135_a_289464]
-
1992. Traduceri: Vergiliu, Bucolice, Chișinău, 1970; Ovidiu, Elegii din exil, Chișinău, 1972; R.M. Rilke, Elegiile din Duino, Chișinău, 1977; Paul Valéry, Vrăji, Chișinău, 1979; Paul Verlaine, Poezii, Chișinău, 1985. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, „Orga codrului”, „Moldova”, 1967, 4; Vasile Coroban, „Galerie cu autoportret”, „Moldova socialistă”, 1969, 26 octombrie; Mihail Dolgan, Poezia: adevăr artistic și angajare socială, Chișinău, 1988, 224-234; Chișinău. Enciclopedie, Chișinău, 1997, 310; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 185; Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări, Chișinău, 1998, 275-280. M.Dg.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288135_a_289464]
-
însă cel puțin două piese (Pragul albastru și Arca bunei speranțe) care îl legitimează ca un dramaturg original și rafinat, pe deplin familiarizat cu secretele meseriei și cu trucurile trompe l’oeil ale modernității - conturat totuși, din voință proprie, în galeria teatrului de idei; și mai exact, în nișa teatrului cu mesaj explicit. S. proiectează piese cu mesaj, dorindu-le însă la antipodul acelora în care acest mesaj consună perfect cu cel al directivelor oficiale. Optează, în consecință, pentru o echilibrare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
iar noțiunile de centru, periferie și semiperiferie sunt utilizate de I. Wallerstein „cam în registrul conceptual al lui Gherea” (pp.108-109). Teoria formelor fără fond traversează cultura română modernă, ceea ce-l obligă pe autor să ia în discuție o întreagă galerie de gânditori, fiecare cu perspectiva sa de interpretare. Astfel, în capitolul „Evoluția de la fond la formă” sunt analizate concepțiile lui P.P. Carp, Theodor Rosetti, Nicolae Iorga, C. Rădulescu-Motru și Constantin Stere, iar în alt capitol, „Evoluția de la formă la fond
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
performanță de minuțiozitate analitică. Și în Dicționar de personaje din teatru (2002) se află aceeași jucăușă sagacitate. Iscoditorul lexicograf se angajează într-un slalom printre „dileme” și „interogații”. E, poate, prea mult răsfăț, dar este și o reconfortantă prospețime în galeria aceasta de personaje românești și străine, înfăptuită cu îndemânare portretistică. Sub pana neastâmpăratului U., ele își revelează, răsfrânte în oglinda modernității, noi accente ale fizionomiei. SCRIERI: Saltul, București, 1975; Sub semnul teatrului, București, 1980; Caiete de regie, București, 1985; Povești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
tramvaielor cu cai, mai toate paginile amintind proza lui Duiliu Zamfirescu. Nu mai puțin dăruit este portretistul din Amintiri universitare (1920), Figuri dispărute (1924) și Momente solemne (1927), Din amintirile unui fost dregător (1934). Cei care figurează în bogata lui galerie sunt Titu Maiorescu, venerat ca „maestrul maeștrilor și zeul zeilor, al cărui cuvânt era o vrajă”, tumultuosul N. Iorga, foarte inteligentul, causticul orator P. P. Carp, apoi Take Ionescu, Al. Marghiloman, Duiliu Zamfirescu, ca și Barbu Delavrancea, în portretizarea căruia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
Costin, Ion Nijloveanu de opera lui Dimitrie Cantemir, Tudor Nedelcea de cronicarii munteni. De literatura românească premodernă și modernă se ocupă Marian Barbu (Marginalii la o proză mai puțin cercetată - romanul de mistere, Dislocarea compoziției în proza românească actuală, în „Galeria cu viță sălbatică”), Pavel Țugui, Cornelia Diaconu, Dorin Teodorescu, Toma Grigorie, Titus Bălașa, Sonia Cuciureanu, Maria Magdalena Simion. Volumul din 1980 conține o secțiune dedicată centenarului nașterii lui Mihail Sadoveanu (corespondență, studii de Pavel Țugui și Ion Pătrașcu ș.a.). Dramaturgia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285342_a_286671]
-
în subiecți activi, ca participanți la propria formare, reprezintă factor de învațare activă. Metode moderne activ-participative folosite în predarea matematicii sunt: - învățarea cu ajutorul calculatorului; - metoda „Ciorchinelui” - metoda „Schimbă perechea” - metoda „Cubului” - metoda „ Știu - Vreau să știu - Am învățat” - Brainstormingul - Turul Galeriei - Diagrama Venn - Euler - Metoda „Mozaicul” - Povestiri cu subiect dat” - Joc de rol - Jocul matematic Metode activ-participative folosite cu succes în activitațile cu elevii deficienți de auz sunt: învațarea cu ajutorul calculatorului - este o metodă modernă folosită frecvent în procesul didactic, care
Metode activ-participative folosite ?n predarea matematicii elevului deficient de auz by Daniela Sima () [Corola-publishinghouse/Science/84057_a_85382]
-
va comenta întreaga structură cu explicațiile de rigoare. Metoda „Ciorchinelui” are un caracter stimulativ, participarea întregii clase la realizarea „ciorchinelui” fiind lansată ca o provocare și determină o întrecere pentru a descoperi noi conexiuni legate de termenul propus. Metoda „Turul Galeriei” - este o metodă ce se poate utiliza mai ales în etapa de evaluare. Ex: aria dreptunghiului Se împart elevii clasei în 4 - 5 grupe pe care le numerotăm corespunzător. Fiecare grup primește o fișă de lucru care conține câte doua
Metode activ-participative folosite ?n predarea matematicii elevului deficient de auz by Daniela Sima () [Corola-publishinghouse/Science/84057_a_85382]
-
altă grupă. La început, grupa 1 va fi în fața afișului grupei 2, grupa 2 în fața afișului grupei 3, ș.a. Elevi studiază fiecare exponat și își notează concluziile pe foaia de hârtie albă din dreptul exponatului. După ce fiecare grup a vizitat”galeria” se va întoarce la cel întocmit de ei și va citi notele colegilor. Se discuta notele primite și obiectivitatea acestora, se vor face aprecieri și se vor corecta eventualele greșeli. Metoda „Schimbă perechea” este o metodă interactivă de lucru în
Metode activ-participative folosite ?n predarea matematicii elevului deficient de auz by Daniela Sima () [Corola-publishinghouse/Science/84057_a_85382]
-
în mod necesar unei condiții insuportabile, nici unui vid, nici unui abis". (Ne găsim în plină confuzie dintre credință și cultură, deși pragmatismul ar fi trebuit să se ferească de ispitele sofisticii postmoderniste!). Orice centralitate va dispărea într-o pluralitate de opțiuni: galerii de tablouri, cărți, filme, concerte, muzică etc., o toleranță culturală fără margini. Dacă ne menținem în planul strict al culturii, teza se poate valida. În asemenea atmosferă pragmatică, instituțiile culturale vor fi neutre la întrebarea ce este esențial pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
inspirat al lui Ionel Spânu. El pare a fi un hălăduitor. Nu poate fi altfel dacă este peisagist. Învățătorul Ionel Spânu este la a doua expoziție, sponsorizată de,,Eco Art”, prin domnul Ion Muscalu. Prima a fost găzduită tot de Galeriile de Artă ale Bibliotecii Județene ,,Gh. Asachi”. Și atunci, și acum, lucrările au fost prezentate de criticul de artă Aurel Istrati, poet al penelului, un îndrăgostit de muzică. Ochiul scrutător a provocat cuvântul simplu, dar avizat al maestrului, care a
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
n arhitectur?, mari ?anse de a d?inui au cele care pornesc de la reinterpretarea valorilor tradi?ionale din perspectiva sensibili-t??îi ?i experimentelor contemporane. A?a este cazul cu lucr?rile lui J. Stirling ?i �n special cu Noua Galerie Na?io-nal? de la Sttutgart (1877-1883), care �mbin? �ntr-o for-mul? fericit? multiple referin?e la crea?îi mai vechi ?i mai noi din zon? ?i din alte spa?îi spirituale. * * * Intitul�ndu-?i cartea Arhitectură �n Europa, Gilbert Luigi � constr�ns
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
iei, influen?a modelelor lombarde, evident?, de ase-menea, ?i la Saint-Vincent de la Cardona (mijlocul secolului al XI-lea), �n �ntregime cu bol?i de piatr?: bolț? cu arc dublant �n relief, bol?i cu muchii, cupol? pe trompe. Naosul ?i galeria exterioar? a fostei aba?îi de la Saint-Guilhem-le-D�sert (�n H�rault, 1030 ?i 1076) s�nt construite la fel. �n regiunea Loarei, unde se men?ine tradi?ia naosului unic, ne imagin?m o solu?ie arhitectural? de viitor, deambulatoriul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n ritmul obstinat ?i monumental al arcelor butante ?i al culeelor lor, �n complexitatea absidei, �n ordonarea ?i plasticitatea fă?adei occidentale, numit? armonic?, marcat? de centralitatea rozei, portalul triumfal cu trei por?i sculptate simboliz�nd Sf�nta Treime, galeriile �nalte ?i turnurile gemene. �n leg?tur? cu elaborarea arhitecturii gotice, se remarc? mai �nt�i c? le-de-France era pe atunci o provincie pu?în marcat? de arhitectură romanic?. Mai important este c?, �n secolele al XII-lea ?i al
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
hemiciclu de gradene, o curte larg? care se ridic? dup? vreo șut? de metri p�n? la vil? datorit? unei combină?îi monumentale de sc?ri ?i de terase gr?din?. Lateral, leg?tură este asigurat? de trei niveluri de galerii suprapuse folosite drept �mprejmuiri. Aceast? amenajare spectaculoas?, destinat? unor vaste scenografii festive, interpreteaz? anumite construc?îi române: hipodromul, vila lui Hadrian de la Tivoli, templul lui Preneste etc. Ansamblul este compus �n perspectiv?, av�nd ca punct de plecare priveli?tea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
place Dauphine, dorite de Henric al IV-lea la Paris (1604-1606), �ntre altele. Arhitectură civil? �n Italia, �n secolul al XVI-lea, acest urbanism ?i pre-ferin?a pentru palatul urban se manifest? �n egal? m?sur?. Aproape pretutindeni, curtea cu galerie este elementul de baz? al acestui palat. La Romă, se ajunge �n aceast? curte din strad? printr-un pasaj cu bolț?, iar o scar? dubl? face leg?tură cu etajul, limitele spa?iului determin�nd alegerea destina?iei (palatul Valle
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
uze?ți � volumetrie ?i policro-mie a fă?adelor � a ritmurilor clasice, ?i nu doar a ornamentelor, ca p�n? atunci. Decorarea interioar? este asigurat? de arti?ți italieni, mai ales de florentinul Rosso (1494-1540), autor al frescelor ?i stucurilor de la galeria Francisc I (1534-1540), precum ?i de Primatice ?i de N.�Dell�Abbate, care lucreaz? p�n? �n 1570 ?i constituie aici stilul ?colii de la Fontainebleau. Deceniul 1540 marcheaz? cotitură decisiv? c?tre o Rena?tere �n manieră francez?. �ntr-adev?r
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
public? �n 1545 c?r-?ile I ?i ÎI din manualul s?u de arhitectur? ?i lucreaz?, �n 1546, la castelul Ancy-le-Franc. Inspirat din vilele rustice vene?iene, acest edificiu pierde, �n timpul construc?iei, pitorescul bosajelor ?i transparen?a galeriei cu arcade d�nd spre curte, �n favoarea unor ordon?ri clasice, stricte ?i orizontale, cu travee ritmice c?tre curte. Tot �n 1546, se construie?te noul Luvru, desenat de P. Lescot (1500-1578) pentru Francisc I. ?i aici, orizontală
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
dar diferit?, g?sim �n limbajul clasic creat de Ph. Delorme (aprox. 1510-1570) la castelul Anet (aprox. 1547-1555), construit pentru Diana de Poitiers. Curtea este p?trat? ?i m?rginit? de trei corpuri de cl?dîre cu un etaj, pe galerii cu coloane. Pe a patra lătur?, pavilionul de la intrare include principiul serlienei dorice �ntr-o construc?ie �ncoronat? cu trei animale dispuse �n chip de fronton; ?i această �n timp ce cele trei ordine se suprapun �n manier? clasic? pe frontispiciul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]