7,117 matches
-
din Satul Pietrei, Iwa. O persoană care se consideră un artist și care dorește ca orice atac al său să fie o operă de artă cât mai...EXPLOZIVĂ. Abilitatea principala a lui Deidara este să creeze explozive. El are niște găuri sub formă de gură în palmele mâinilor cu care mesteca argilă, si le îmbiba de chakra să. Cu această argilă el își creează diferite statui și le aruncă spre dușman care explodează la contact. Aceste statui pot fi de diferite
Naruto () [Corola-website/Science/308899_a_310228]
-
un centru de detenție temporar, un loc unde să fie adunați „cei mai răi dintre cei răi“ (teroriști), dar după aproape doi ani a fost transformată într-o închisoare permanentă. 660 de adulți și trei copii sunt ținuți într-o „gaură neagră“ legală, fără nici o legătură cu lumea exterioară și fără vreo idee dacă vor fi acuzați sau eliberați. Unii pretind că închisoarea a devenit un experiment pe termen lung în tehnicile de interogare. „Auzi comentarii de la comandantul închisorii despre cum
Guantánamo () [Corola-website/Science/309393_a_310722]
-
să viziteze închisoarea, semnala: „După mai bine de 18 luni de detenție, prizonierii nu au nici cea mai mică idee despre soarta lor, nici un mijloc de a recurge la un mecanism legal. Au fost plasați într-un vacuum legal, o gaură neagră legală. Acest lucru este inacceptabil“. În ciuda acestor critici, atitudinea SUA apare clară. Nu a acuzat nici un prizonier închis la Guantanamo Bay, dar nici nu există vreun plan de a-i elibera în curând. Deși câțiva dintre cei mai bătrâni
Guantánamo () [Corola-website/Science/309393_a_310722]
-
cu oricare dintre cei implicați în interogatorii. La Câmp Delta, unde li s-a spus că trăiesc deținuții, au văzut un corp de celule goale, în care, de asemenea, fotografiatul era interzis. Celulele aveau în interior o «toaletă asiatică» (o gaură în podea cu două locuri pentru picioare), o chiuvetă, un sticker cu o săgeată indicând Mecca și un covoraș pentru rugăciune. Deținuții erau chemați la rugăciune de pe un CD difuzat în întreaga închisoare. „Toate cele trei blocuri de maximă securitate
Guantánamo () [Corola-website/Science/309393_a_310722]
-
Trăscăului. Se poate ajunge la ea pe drumul național DN75 Turda-Câmpeni, până în localitatea Sălciua de Jos, iar de aici pe drumul comunal parțial asfaltat, circa 5 km până în cătunul Sub Piatră. Huda este un regionalism ce înseamna cale îngustă, groapă, gaură în pământ, peșteră sau adăpost. Papara poate avea la origine latinul papă ce înseamna conducător religios, preluat în limbile "barbare" papar. Deci Huda lui Papara ar putea înseamnă adăpostul, casa conducătorului religios. În preistorie și în vremea dacilor peșteră a
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
modalitatea în care se poate unifica teoria gravitației generale cu legile mecanicii cuantice, care să conducă la o teorie completă și consistentă cu ea însăși a gravitației cuantice. Teoria lui Einstein are implicații astrofizice importante. Din ea decurge posibilitatea existenței găurilor negre — regiuni ale Universului în care spațiul și timpul sunt distorsionate într-o măsură atât de pronunțată, încât nimic, nici măcar lumina, nu mai pot emerge de acolo — ca stare finală a evoluției stelelor masive. Există indicii că astfel de găuri
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
găurilor negre — regiuni ale Universului în care spațiul și timpul sunt distorsionate într-o măsură atât de pronunțată, încât nimic, nici măcar lumina, nu mai pot emerge de acolo — ca stare finală a evoluției stelelor masive. Există indicii că astfel de găuri negre stelare, precum și alte tipuri mai masive de găuri negre, sunt răspunzătoare pentru radiațiile intense emise de unele tipuri de obiecte astronomice, cum ar fi nucleele galactice active sau microquasarii. Curbura traiectoriei luminii sub efectul gravitației conduce la apariția efectului
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
timpul sunt distorsionate într-o măsură atât de pronunțată, încât nimic, nici măcar lumina, nu mai pot emerge de acolo — ca stare finală a evoluției stelelor masive. Există indicii că astfel de găuri negre stelare, precum și alte tipuri mai masive de găuri negre, sunt răspunzătoare pentru radiațiile intense emise de unele tipuri de obiecte astronomice, cum ar fi nucleele galactice active sau microquasarii. Curbura traiectoriei luminii sub efectul gravitației conduce la apariția efectului de lentilă gravitațională, prin care imaginile obiectelor cosmice aflate
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
regiune a spațiului fizic determină geometria spațiului și timpului. Încă din 1916, Schwarzschild a găsit o soluție a ecuațiilor de câmp ale lui Einstein, soluție cunoscută astăzi după numele acestuia, descriind o stare extremă a materiei, cunoscută sub numele de gaură neagră. În același an au fost făcuți primii pași către generalizarea soluției acestor ecuații, prin extinderea lor la obiecte încărcate electric, rezultând soluția Reissner-Nordström. În 1917, Einstein și-a aplicat teoria asupra universului în ansamblu. Totuși, în acord cu concepțiile
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
acestor confirmări timpurii, teoria a devenit o componentă importantă și unanim acceptată din cadrul fizicii teoretice și astrofizicii abia în perioada dintre 1960 și 1975, cunoscută astăzi ca "Epoca de aur a relativității generale", devenind baza teoretică a existenței și descrierii găurilor negre, făcând posibilă și clarificarea deplină a aplicațiilor astrofizice ale acestora (quasari). În același timp, măsurători din ce în ce mai precise efectuate asupra sistemului solar au confirmat puterea de predicție a teoriei, iar cosmologia relativistă a devenit verificabilă prin teste direct observabile. Relativitatea
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
acestea sunt interpretabile din punct de vedre fizic. Cele mai bine cunoscute soluții exacte, și în același timp cele mai interesante din punct de vedere fizic, sunt soluția Schwarzschild, soluția Reissner-Nordström și metrica Kerr, fiecare corespunzând unui anume tip de gaură neagră aflată într-un univers altfel gol, și universurile Friedmann-Lemaître-Robertson-Walker și de Sitter, fiecare descriind un univers aflat în proces de expansiune. Printre soluțiile exacte de interes teoretic se numără universul Gödel (care deschide posibilitatea călătoriei în timp printr-un
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
diferențiale neliniare aplicată la una din soluțiile exacte ale ecuației lui Einstein. În domeniul relativității numerice, se folosesc calculatoare puternice pentru a simula geometria spațiu-timpului și pentru a rezolva ecuațiile lui Einstein în situații interesante cum ar fi ciocnirea de găuri negre. În principiu, astfel de metode se pot aplica oricărui sistem, dacă ar fi disponibilă suficientă putere de calcul, și ar putea rezolva chestiuni fundamentale, cum ar fi singularitățile goale. Soluții aproximative pot fi găsite și prin teoriile perturbațiilor, cum
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
exemplu, un tren de undă care se deplasează prin vid sau așa-numitele universuri Gowdy, varietăți de univers în expansiune, saturate cu unde gravitaționale. Dar pentru undele gravitaționale generate în situații cu relevanță astrofizică, cum ar fi fuziunea a două găuri negre, metodele numerice reprezintă singura modalitate de a construi modele potrivite. Relativitatea generală diferă de mecanica clasică prin mai multe predicții privind corpurile aflate pe orbite din jurul altor corpuri. Ea prezice o rotație generală (precesie) a orbitelor planetare, precum și degenerarea
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
bună de 1 procent. În apropierea unei mase în rotație, apar așa-numitele efecte gravitomagnetice. Un observator aflat la distanță va observa că obiectele mai apropiate de masă sunt antrenate în mișcarea de rotație. Acest efect este mai pronunțat la găurile negre în rotație unde, pentru orice obiect care intră într-o zonă denumită ergosferă, antrenarea în rotație este inevitabilă. Astfel de efecte pot fi și ele analizate prin influența orientării giroscoapelor în cădere liberă. Alte analize oarecum controversate au fost
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
VIRGO. Un detector spațial euro-american, LISA, este în dezvoltare, precursoarea ei fiind misiunea (LISA Pathfinder), aceasta urma a fie lansată la sfârșitul lui 2009. Observarea undelor gravitaționale promite să completeze observațiile din spectrul electromagnetic. Se așteaptă obținerea de informații despre găurile negre și despre alte obiecte dense, cum ar fi stelele neutronice și piticele albe, despre unele feluri de implozii supernova, și despre procesele ce se desfășurau la începutul genezei universului, inclusiv urmele unor ipotetice corzi cosmice. Când un obiect devine
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
fi stelele neutronice și piticele albe, despre unele feluri de implozii supernova, și despre procesele ce se desfășurau la începutul genezei universului, inclusiv urmele unor ipotetice corzi cosmice. Când un obiect devine suficient de dens, relativitatea generală prezice formarea unei găuri negre, o regiune din spațiu din care nimic, nici măcar lumina, nu mai poate emerge (ieși). În modelele acceptate ale evoluției stelare, stelele neutronice cu aproximativ mase solare și așa-numitele găuri negre stelare, cu o masă de câteva până la câteva
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
devine suficient de dens, relativitatea generală prezice formarea unei găuri negre, o regiune din spațiu din care nimic, nici măcar lumina, nu mai poate emerge (ieși). În modelele acceptate ale evoluției stelare, stelele neutronice cu aproximativ mase solare și așa-numitele găuri negre stelare, cu o masă de câteva până la câteva zeci de mase solare, sunt considerate etapa finală de evoluție a stelelor masive. Găuri negre supermasive, cu o masă de ordinul milioanelor până la ordinul miliardelor de mase solare, sunt considerate a
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
emerge (ieși). În modelele acceptate ale evoluției stelare, stelele neutronice cu aproximativ mase solare și așa-numitele găuri negre stelare, cu o masă de câteva până la câteva zeci de mase solare, sunt considerate etapa finală de evoluție a stelelor masive. Găuri negre supermasive, cu o masă de ordinul milioanelor până la ordinul miliardelor de mase solare, sunt considerate a fi în centrul fiecărei galaxii, iar prezența lor a jucat un rol important în formarea galaxiilor și structurilor cosmice mai mari. Astronomic, cea
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
formarea galaxiilor și structurilor cosmice mai mari. Astronomic, cea mai importantă proprietate a obiectelor dense este aceea că furnizează un mecanism deosebit de eficient de conversie a energiei gravitaționale în energie electromagnetică. Acreția, căderea de praf sau materie gazoasă într-o gaură neagră stelară sau supermasivă, este considerată a fi răspunzătoare pentru câteva obiecte de o luminozitate spectaculoasă, în special câteva feluri de nuclee galactice active și de obiecte de dimensiunea stelelor, cum ar fi microquasarii. În particular, acreția poate conduce la
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
la jeturi relativiste, raze de particule cu energii mari, constituite din particule emise în spațiu la viteze apropiate de cea a luminii. Relativitatea generală joacă un rol central în modelarea tuturor acestor fenomene, și observațiile furnizează dovezi clare pentru existența găurilor negre, cu proprietățile prezise de teorie. Sistemele binare de două găuri negre în coliziune ar trebui să genereze unele dintre cele mai puternice semnale de unde gravitaționale, care ar putea ajunge la detectoarele de pe Pământ, iar faza chiar de dinainte de unirea
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
particule emise în spațiu la viteze apropiate de cea a luminii. Relativitatea generală joacă un rol central în modelarea tuturor acestor fenomene, și observațiile furnizează dovezi clare pentru existența găurilor negre, cu proprietățile prezise de teorie. Sistemele binare de două găuri negre în coliziune ar trebui să genereze unele dintre cele mai puternice semnale de unde gravitaționale, care ar putea ajunge la detectoarele de pe Pământ, iar faza chiar de dinainte de unirea lor poate fi utilizată ca standard pentru a deduce distanța până la
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
iar faza chiar de dinainte de unirea lor poate fi utilizată ca standard pentru a deduce distanța până la evenimentele de unire și ar putea astfel servi drept metodă de explorare a expansiunii cosmice la mari distanțe. Undele gravitaționale produse de o gaură neagră stelară ce se prăbușește într-o supermasivă ar trebui să dea informații directe despre geometria găurilor negre supermasive. Modelele cosmologice de la începutul secolului al XXI-lea sunt bazate pe ecuațiile lui Einstein, inclusiv pe constanta cosmologică formula 12, care are
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
evenimentele de unire și ar putea astfel servi drept metodă de explorare a expansiunii cosmice la mari distanțe. Undele gravitaționale produse de o gaură neagră stelară ce se prăbușește într-o supermasivă ar trebui să dea informații directe despre geometria găurilor negre supermasive. Modelele cosmologice de la începutul secolului al XXI-lea sunt bazate pe ecuațiile lui Einstein, inclusiv pe constanta cosmologică formula 12, care are o importantă influență asupra dinamicii globale a cosmosului, unde "formula 14" este metrica spațiu-timpului. Soluțiile omogene și izotrope
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
presupuneri nespecifice privind natura materiei (de regulă de forma așa-numitelor condiții de energie). Folosind geometria globală, se poate arăta că unele spațiu-timpuri conțin niște limite denumite orizonturi, care separă o regiune de restul spațiu-timpului. Cele mai cunoscute exemple sunt găurile negre: dacă masa obiectului cosmic este concentrată într-o regiune suficient de restrânsă din spațiu (după cum se specifică în conjectura inelului, scara de lungime relevantă este raza Schwarzschild), lumina din interiorul regiunii de materie densă nu poate părăsi regiunea. Potrivit
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
părăsi regiunea. Potrivit postulatului al doilea din teoria relativității restrânse, nici un obiect nu poate depăși viteza luminii, prin urmare, materia aflată în interior nu poate ieși nici ea. Trecerea din exterior spre interior este posibilă, ceea ce arată că limita, "orizontul" găurii negre, nu este o barieră fizică inpenetrabilă. Primele studii asupra găurilor negre se bazau pe soluțiile explicite ale ecuațiilor lui Einstein, și anume pe soluția Schwarzschild, sferic-simetrică (utilizată pentru a descrie o gaură neagră statică) și soluția Kerr cu simetrie
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]