56,083 matches
-
din masa amorfă de limfă muritoare în care nu se includ, desigur, niciodată. Însă tare mă tem că tocmai din cauza accesibilității blogul anulează din start orice distincție la care poate aspira autorul său. Mai mult, am senzația că proliferarea acestui gen de manifestări online seamănă izbitor cu fenomenul speaker-ilor din Hyde Park, în jurul cărora se adunau, pe zi ce trecea, tot mai puțini curioși. Nu este greu de prevăzut că vom ajunge, într-o zi, ca fiecare să avem blogul nostru
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
dreaptă, asupra unei enorme scheme, pline de cifre și desene, care s-a materializat brusc din spatele deux-pièce-ului ei roz. Pe o coloană, avem datele corporale ale victimei, legate prin complicate lăncii și cabluri, de parametrii fizici ai râului în chestiune, gen lățime, lungime, cu câți metri pe secundă curge apa, cât încetinește la cotituri etc. Într-o altă diagramă, năvălesc rezultatele experimentului poliției care, construind o păpușă de aceleași dimensiuni și greutate cu ale victimei, a căutat să descopere locul probabil
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
bine, japonezii și-au pus-o. Există, cred, limbi mai leneșe, care, disprețuind aristocratic zelul ingineresc de a clasifica și schematiza, plutesc într-o vagă legănare asupra lucrurilor, recurgând, de multe ori, în loc de a le numi cu precizie, la expresii gen "asta, lucrul, chestia aia" (în franceză, ce truc-là). O altă consecință, mult mai importantă, decurge însă din acest tip de raportare cognitivă diferită la real. O limbă leneșă nu numai că va lăsa neacoperite lingvistic anumite porțiuni din real, ci
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
putem avea încredere în toți. În ce mă privește, sunt mereu dispus să ofer, cu o anumită anticipație, încredere persoanelor pe care le întâlnesc. Însă există mereu și persoane care ne dau motive întemeiate de neîncredere. Dincolo de asta, există un gen de indivizi neplăcuți, prezenți și în mediul politic, al culturii și științei, chiar dacă nu sunt totdeauna recunoscuți ca atare. Dar îi trădează parfumul lor "egoist". În cel mai fericit caz cred în ei înșiși sau, spus ad litteram, în nimic
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
astăzi care sunt condițiile esențiale pentru a trăi ca locuitori ai acestui acest pământ și a ne organiza viața individuală și socială uman. Nivelul de progres tehnico-științific fără precedent atins de generația noastră ne pune în fața unei responsabilități de alt gen: responsabilitatea față de contemporanii noștri și de mediul înconjurător, dar și, dacă nu se dorește ca omenirea să se prăbușească în abisul unui război atomic sau al unei catastrofe a mediului, față de urmașii noștri. Un concept pe care Hans Jonas l-
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
o situație limită, răspunsurile sunt dictate de emoții: ce sens are totul? Din ce cauză se întâmplă? Nu știu... Evident sunt și indivizi cinici, astăzi chiar și printre tineri, care termină în grabă cu această problemă rezolvând cu fraze de genul: oricum există corupție peste tot, în politică, în economie și în societate. Totul este distrus și fără sens. Uneori aș vrea să reacționez: într-adevăr lucrurile stau așa? Chiar totul? Sau această realitate ți se pare astfel doar pentru că ești
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de experiență a omului? O viață plină? De ce oamenii, dintr-un punct de vedere subiectiv, pot să găsească doar o satisfacție tranzitorie? Căutarea fericirii mi-a dat două răspunsuri importante la această întrebare. Mai întâi o experiență frumoasă, indiferent de genul ei se poate programa în parte, dar nu și face. Am simțit-o eu însumi. Chiar și lucrurile programate cel mai atent posibil pot sfârși cu o dezamăgire, a doua oară când se merge în vacanță în același loc nu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
timp-spațiu. La întrebările din afara posibilității măsurilor fizice fizicianul nu poate și nu vrea să răspundă. Științele naturale în general, dacă vor să rămână credincioase metodelor lor, nu pot depăși orizontul experienței în judecățile făcute. Pentru judecățile și deciziile de acest gen este mai bine să nu rămână în timpul măsurabil (chronos), al cronomentrului, dar să aștepte timpul favorabil (kairós), momentul potrivit. Științelor naturale în general nu le sunt adecvate nici presupunerea scepticului ignorant, nici aroganța atotștiutorului. Poate că în universul nostru sunt
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
imediată cu sacrul, absolutul, divinul, divinitatea au fost considerate dintotdeauna caracteristicile misticii. Dar tocmai în acest punct încep problemele actuale. Mistica este mai mult decât acea experiență religioasă prezentă în toate religiile, împreună cu sistemul doctrinar, etică și rituri. Există numeroase genuri de experiențe religioase ce nu pot fi considerate mistice. Senzația sublimă care se trăiește în timpul unei frumoase celebrări religioase, emoția în fața unei minuni naturale sau culturale, sentimentul de protecție al unui loc sacru, experiența apartenenței la o comunitate care se
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ce anulează distincția dintre subiect și obiect, poate fi atinsă în diverse moduri. În orice caz, nu am fost niciodată tentat să provoc extinderi anormale ale conștiinței cu ajutorul mescalinei sau al altor experimente, precum scriitorul Aldous Huxley. Pentru mine acest gen de experiențe face parte din mistica "parareligioasă", sau cea care vede unitatea persoanei mele cu natura, cosmosul, viața, unitate ce poate fi înțeleasă în sens cosmico-vizionar sau vitalistico-impulsivă. Și mai puțin am avut de a face cu mistica "pseudoreligioasă", considerată
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
religiile sunt egale pentru că la originea lor este aceeași experiență mistică. Este însă o afirmație care nu își află nici o confirmare empirică. Nu este vorba doar de interpretări diferite ale aceleiași experiențe mistice, ci de experiențe diferite, așadar de diferite genuri de religiozitate. De fiecare dată când vorbesc cu persoane de profundă religiozitate indiană, îmi dau seama că religiozitatea mea este profund înrădăcinată în tradiția profetică, precum cea ebraică și musulmană în general. Indiferent că ne referim la Avraam, Moise, David
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
fost o mare eliberare interioară când am conștientizat meditând că nici Biblia ebraică, nici Noul Testament nu cunosc o metodă sistematică și o tehnică psihologică de rugăciune: nici un nivel de rugăciune ce trebuie depășit, nici o reflecție psihologică asupra rugăciunii, absența oricărui gen de analiză, tehnică respiratorie sau eforturi intelectuale de asceză pentru atingerea anumitor stări de suflet până la extazul uitării de sine. În locul acestora, descoperisem în Biblie o "conversație cu Dumnezeu" ingenuă și lipsită de contemplație, în care să-mi pot exprima
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
biblice unde apare spiritul sunt bogate în metafore și alegorii: perceptibil și totuși imperceptibil, invizibil și totuși puternic, vital precum aerul care se respiră, plin de energie precum vântul, furtuna... Toate limbile au o expresie pentru exprimarea acestui concept, dar genul diferit al fiecăreia dintre ele arată că spiritul nu se poate defini atât de ușor: spiritus în latină este la masculin ca și Geist în germană, ruah în ebraică este la feminin, iar în greacă este doar neutrul pneuma. Spiritul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
fi capabili, ca și mine, să facă distincția: sunt relatări ale miracolelor care în majoritatea cazurilor pot fi întâlnite în faptele istorice dificil contestabile, în special numeroasele vindecări carismatice ale lui Isus, printre care și ale posedaților. Un al doilea gen de relatări ale miracolelor privesc evenimentele extraordinare, dar nu total neobișnuite pentru acele locuri: de exemplu, plaga țânțarilor sau a lăcustelor și alte plăgi ale exodului din Egipt. Al treilea gen de relatări amintesc cu claritate fapte înfrumusețate de un
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Isus, printre care și ale posedaților. Un al doilea gen de relatări ale miracolelor privesc evenimentele extraordinare, dar nu total neobișnuite pentru acele locuri: de exemplu, plaga țânțarilor sau a lăcustelor și alte plăgi ale exodului din Egipt. Al treilea gen de relatări amintesc cu claritate fapte înfrumusețate de un anumit ton legendar, ca de exemplu soarele oprit deasupra Gabaonului de către Iosua. Sunt prezente și în Noul Testament (iar asta nu ar trebui să fie pus sub tăcere în omelii): Isus care
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Conform mesajului Bibliei, istoria vieții, a omului, este îndreptată către acel ultim scop al scopurilor pe care noi îl numim Dumnezeu, un Dumnezeu împlinire a creației. Noi nu încetăm să existăm nici ca ființe individuale în clipa morții, nici ca gen uman în clipa sfârșitului lumii, ci sperăm să ne atingem desăvârșirea în desăvârșirea împărăției lui Dumnezeu, indiferent cum ne-o reprezentăm. Asemenea Dumnezeului creator, nici pe Dumnezeu ca împlinire a creației nu pot să-l demonstrez; am însă motive bune
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mai multe căi pentru a ajunge în vârf. Multitudinea popoarelor și a culturilor apare în mod clar încă de la începutul primei cărți a Bibliei ebraice. După relatarea potopului, descendența fiilor lui Noe este enumerată "după generațiile lor, în popoarele lor" (Gen., 10, 11). În Noul Testament relatarea Rusaliilor din Faptele Apostolilor (cap. 2) dă un răspuns confuziei limbilor: sunt enumerate diferite popoare și limbile lor, printre care și arabii. Datorită lucrării Duhului Sfânt înțeleg același mesaj în limba lor maternă. Totuși, chiar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
neglijat, iar uneori chiar au împiedicat, necesitatea clarificării. Doctrina oficială a Bisericii, enciclicile, catehismele, scrisorile pastorale și predicile au ascuns foarte adesea "poporului" rezultatele analizei istorico-critice a Bibliei, lăsându-l în obscuritate, de exemplu, cu privire la originea Evangheliilor și a diferitelor genuri de relatări biblice. Chiar și în prezent, mulți nu au cunoștințele de bază de altfel disponibile tuturor despre mesajul și tradiția creștină. Astfel au fost lăsate la mâna autorilor de thriller sacru și al infotainment-ului societății postmoderne. Mă întreb dacă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
anul 1945), Martin Luther King (asasinat în anul 1968) care luptase pentru drepturile civile ale oamenilor și preotul polonez Jerzy Popieluszko (ucis de serviciile secrete poloneze în anul 1984). Au demonstrat lumii întregi că cine are o spiritualitate de acest gen nu se teme de o moarte violentă. Viața mea care, la fel ca a multor altora nu este atât de dramatică, cu bune și rele, însăși loialitatea și critica mea față de Biserică nu pot fi înțelese decât plecând de aici
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
caz? Nu îmi dă nici o informație de tip pedagogic despre cum trebuie educați copii, despre cum trebuie să se studieze astăzi, despre cum să se organizeze mai bine formarea școlilor și cea profesională să poată fi pusă în practică, ce gen de școală este mai bine corelat vârstei, cum trebuie schimbată educația pentru tineri la pubertate și în adolescență. Dar mesajul creștin stabilește ceva decisiv cu privire la atitudinea fundamentală pe care educatorul trebuie să și-o asume în raport cu copilul și acesta în raport cu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Accidentele cele mai periculoase sunt ciocnirile cu alți schiori, cu rezultate fatale. De aceea nu trebuie să ne mirăm că mulți cer mai multe reguli pe piste, mai multe măsuri legale, iar în anumite situații chiar și prezența unui anumit gen de poliție a pistelor. Dar este el oare de folos? Nu mă gândesc doar la schi, ci și la alte sporturi, îndeosebi la fotbal: și lumea sportului, precum societatea în general, suferă deja de o enormă proliferare a legilor generate
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
protecție, de tipul plasamentului familial 52 promova instituționalizarea copiilor. Majoritatea instituțiilor erau de dimensiuni foarte mari, destinate să primească până la 400/500 de copii. Sistemul de protecție cuprindea mai multe tipuri de structuri instituționale destinate să primească copii în funcție de vârstă, gen și starea de sănătate. Astfel au funcționat următoarele instituții de ocrotire: leagăne pentru copii în vârstă de până la 3 ani, case de copii pentru preșcolari și școlari, grădinițe, școli generale și licee de cultură generală pentru deficienți recuperabili, școli profesionale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care, printre altele, sunt luate în considerare de asistenții sociali în procesul de potrivire teoretică pe care îl realizează între copiii adoptabili și persoanele atestate să adopte. Criteriile indicate de obicei de viitorii părinți sunt: starea de sănătate, vârsta, etnia, genul, istoricul social al copilului și istoricul familiei de proveniență. O serie de studii au încercat să identifice pe de o parte profilul copiilor adoptați în general, iar pe de altă parte influența acestor factori asupra reușitei adopției. Prezentăm în rândurile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
încercat să identifice pe de o parte profilul copiilor adoptați în general, iar pe de altă parte influența acestor factori asupra reușitei adopției. Prezentăm în rândurile care urmează o serie de rezultate ale acestor studii. Din punct de vedere al genului rezultatele studiilor nu sunt convergente pentru a putea afirma că, se preferă copii de sex masculin sau feminin. De altfel și studiile care au încercat să determine influența genului copilului asupra succesului adopției oferă rezultate mixte. Smith et al125, studiind
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
serie de rezultate ale acestor studii. Din punct de vedere al genului rezultatele studiilor nu sunt convergente pentru a putea afirma că, se preferă copii de sex masculin sau feminin. De altfel și studiile care au încercat să determine influența genului copilului asupra succesului adopției oferă rezultate mixte. Smith et al125, studiind un număr de 15.947 de cazuri de copii adoptați în SUA, au evidențiat un procent de 9,26 adopții întrerupte când adoptatul a fost de gen feminin, respectiv
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]