7,681 matches
-
gospodar a pus întîi vinul de o calitate discutabilă și a lăsat la urmă vinul cel bun, piesa „Bătrîna și Hoțul”. După cum știu cei care au citit-o, una din țintele vizate de ea e reacția primară, agresivă față de cultură. Hoțul e iritat de statutul (care i se pare privilegiat) al Bătrînei, de repunerea ei în drepturi după o perioadă critică. Am văzut în atitudinea lui o manifestare a neobarbariei, care se afirmă nu numai în societatea occidentală (hippioți, punkiști ș.a.
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
generală de a aduce învinuiri. Ea a secătuit Roma în plină pace mai rău decît orice război civil” (Seneca, De beneficiis, Cartea a III-a, XXVI, 1). *„Ceea ce-i interesant - răbufnește V.M. - e că nevastă-mea vrea să fiu și hoț și cinstit. Să am, adică, tot ce are Ț., fostul meu coleg de facultate, dar să nu fac ca el: să nu jupoi pe unii și pe alții, să nu stau la băutură cu inspectorii etc. E posibil, oare, să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
viață - consideră -, ghinionul său au fost șefii obtuzi, inculți, răi. Pomenește de „unul Loghin, Dumnezeu să-l ierte!”, dar își ia vorba înapoi: „Am zis «Dumnezeu să-l ierte!»?” Amintirea învîrtiților și parveniților îl înfurie, la fel amintirea golanilor și hoților care speriau tîrgul în tinerețea sa. E atît de supărat, încît cred că nimic din ceea ce a trăit de-a lungul celor șaptezeci de ani ai săi nu-l mai bucură. * Am recuperat ziua pierdută, abia la miezul nopții, printr-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
gară mică (1959); Fratele meu Culai (1963); Albastru deschis (1964); Cu tot soarele pe masă (1965); Drum bun, nene Esop (1967); Privire În lungul șoselei (1967); ștefan și Sihastrul (1967); Cabanierul (1968); Iscusitul Meșter Vreme (1968); Cred În oameni (1968); Hoțul perfect (1968); Cetatea de piatră (1968); Asklepios și Hippolit (1969); etc. 146 Casa de Cultură a Municipiului Brașov. 609 Vă dorim multă sănătate și să sosiți cu bine. și pentru orașul nostru, orașul Culturii, veți fi binevenit! Scuzați-mi scrisul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pentru șefii lor. Nu am văzut niciodată banii pentru cele cumpărate. V-am redactat numai câteva dintre cele trăite în România. Pentru cei care nu au avut prilejul să cunoască populația țării și care nu au avut contacte decât cu hoți de acest fel nu poate să existe decât o imagine denaturată, o imagine care nu reflectă grijile și nici prietenia și bunătatea poporului român. E într adevăr păcat! Poporul român e nu numai exploatat și terorizat în propria țară, dar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de ei, pentru numele lui Dumnezeu. Scăpați de opozanți. Puteți reduce astfel aparatul neproductiv de opresiune pe care nu v-ați gîndit încă să-l reduceți ca pe amărâții de tehnic-administrativi, care vă stau mereu în gât. Ați scăpat de hoți și de pungași le-ați dat drumul cu pașapoartele în regulă peste graniță la Viena. Ați fost generoși cu ei, fiți și cu cei care nu sunt hoți și pungași, dar vor să plece, să vă lase. Scăpați și de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
amărâții de tehnic-administrativi, care vă stau mereu în gât. Ați scăpat de hoți și de pungași le-ați dat drumul cu pașapoartele în regulă peste graniță la Viena. Ați fost generoși cu ei, fiți și cu cei care nu sunt hoți și pungași, dar vor să plece, să vă lase. Scăpați și de ei, în numele lui Marx și Lenin. Adina Mănescu, Madrid, [noiembrie] 1980, difuzată la 7 decembrie 1980 Domnule Ceaușescu, Mă numesc Adina Mănescu, locuiam în București, și de la data
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
arest și bătaie la tuns de nouă-zece ori, doar ca bătaie de joc. Am fost bătut și cu picioarele de către tov. căpitan Mohora de la Unitatea Militară 0731, subunitatea Oțelul Roșu și adus în starea unuia tratat mai rău decât un hoț ori criminal. Și mă întrebam necăjit: unde sunt legile și dreptatea în țara noastră? De ce oare nu se respectă art. 5 din Declarația universală a drepturilor omului, act semnat de domnia voastră, cu un angajament de respectare, desigur, și în care
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pentru limba și cultura lor, nu s-a făcut chiar nimic. Pentru noi nu există decât ignoranță. De fapt, greșesc, semiignoranță, deoarece miliția populară, prietena devotată a oamenilor muncii, nu-i ignoră niciodată pe țigani. Au statistici speciale cu țiganii hoți, cu țiganii criminali, cu țiganii vagabonzi etc. Mă întreb însă dacă au și statistici cu membrii de partid care au făcut și fac abuz de putere, care au delapidat, care și-au abandonat familiile, care au comis tâlhării fără a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
păstorire a înalt Prea Fericirii Sale seamănă mai degrabă a parastas de șapte ani pentru comunitatea ortodoxă română. Oare patriarhul României nu cunoaște blestemele cumplite cu care ctitorii își întăreau lăcașurile de cult pentru a le apăra de pângăritorii și hoții de tot felul? Ne permitem să-i amintim înalt Prea Fericirii Sale câte ceva din Așezământul Mânăstirii Antim, scris de însuși mitropolitul Țării Românești, care a suferit moarte de martir, fiind omorât de turci și aruncat în apele râului Marița. De
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dreptul să ne controleze mașinile și că un agent de circulație nu ne poate cere acest lucru. Văzând că nu ajunge cu noi la niciun rezultat, ceva mai potolit, a început să ne povestească că pe acest traseu circulă atâția hoți și infractori, că noi trebuie să-l înțelegem, că, de, milițianul e om și el etc. etc. De la tonul agresiv și autoritar, pe nesimțite a trecut la tonul rugător al cerșetorului. La îndemână aveam o sticlă cu țuică, primită cadou
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Ultimii ani marcaseră o tot mai evidentă suspiciune și iritare În instituțiile de „Îndrumare și control” față de numele meu. O simțisem În multe Împrejurări (unele ținând, de-a dreptul, de triviale scenarii infantile numite „de-a v-ați ascunselea” sau „hoții și jandarmii”), dar mai ales În relația cu cenzorii care reprezentau, ubuesc, Cenzura inexistentă (o altă instantanee idee genială a genialului Bufon Național). Tensiunea acestei relații se dovedise extremă, atât la apariția volumului de eseuri Pe contur, În 1984 (volumul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
între comisarul Petrovici de la SSI și de Constantin David care reprezintă Partidul Comunist din România Prin această convenție, Partidul Comunist se angaja să participe la evenimentele din 20-23 Ianuarie 1941, prin acțiuni anarhice în cartierele evreiești, alături de polițiști, derbedei și hoți. Comuniștii și-au respectat angajamentele, aducând astfel o contribuție la consolidarea regimului Antonescu, cu această ocazie. Participarea comuniștilor la devastarea cartierelor evreești din 20-23 Ianuarie 1941 este și astăzi un „tabu” pentru istoria PCR și nu înțelegem de ce.” A doua
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
prin intermediul unei punți temporare. Le analizează și le reproduc prin holografie. Uneori reușesc, alteori nu. Au grijă să găsească întotdeauna replici prompte și energice la tehnicile noastre mereu perfecționate. Noi ne protejăm datele, ei le fură. Ca-n jocul cu hoții și vardiștii. Simbolatorii fac trafic ilegal cu datele obținute pe piața neagră, realizând profituri exorbitante. Ce-i mai prost e că rețin cele mai prețioase informații în folosul lor și al sistemului din care fac parte. Organizația noastră se cheamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Marele Timp al ruperii Marii Pisici”, exclamă el când este lăsat să concureze peste hotare: „Abia în momentele astea simți că ești de-aici și cari în spate, ca un melc blestemat, toți turcii, rușii, ceaușeștii, țiganii, toți minerii și hoții”. Odată cu Marilena și câteva voluptăți (1999), resentimentele se vindecă și iese la iveală în forță capacitatea de plasticizare a destinelor pe care scenariul de serial cu femei, de aici, o etalează. Marilena... împlinește lungul șir al personajelor feminine din romanul
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
literar. Eficiența acestora, reală, se datorează leacurilor provenite din plante și, în bună măsură, autosugestiei. Vrăjile sau farmecele, mai puțin răspândite și practicate după un ritual mai strict, sunt menite să provoace dragostea, urâtul, sărăcia, belșugul etc. „Facerile”, „desfacerile”, „descoperirea hoților” și alte practici de aceeași natură, de asemenea însoțite de d., cunosc o răspândire restrânsă. Varietatea tipologică a d. decurge din practicarea lui în cele mai diverse situații, de fiecare dată acordându-i-se o funcție specială. Păgân la origine, d.
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
ca fiind ceva din cadrul societății care creează temeri, repulsii, neînțelegeri. Mentalul colectiv românesc refuză, astfel, să-i considere pe romi ca pe niște cetățeni activi ai societății actuale, folosindu-se, de cele mai multe ori, de cuvinte Înjositoare (nespălat, urât, criminal, bandit, hoț, jegos etc.), creându-se acele mecanisme de stigmatizare ce Îi fac chiar și pe romi să-și refuze apartenența la propriul grup etnic. Stigmatul social, În interiorul și exteriorul grupului etnic rom este așa de mare, Încât construirea unei imagini pozitive
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
prisos, București, 1946; O javră, un câine și un copil, București, 1947; Mia, Lia și Cuțache, București, 1947; Una din noi e de prisos, București, 1947; Mache, rățoiul încălțat, București, 1952; Anișoara și Chiuș-Chiuș, București, 1955; Paznicul florilor, București, 1955; Hoțul din grădină, București, 1955; Jurnalul Aurorei Serafim, București, 1957; Părinți și copii (în colaborare cu Adriana Kiselef și Tania Lovinescu), București, 1957; Seara răspunsurilor, București, 1958; Dragoste rea, București, 1960; Fiicele, București, 1963; Zizi și formula ei de viață, București
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
case, nu au drepturi de muncă și asigurări de sănătate. În experiența inițială de migrație, cea mai mare parte a migranților întâlnesc un mediu social instabil și experiențe riscante. Dormind în părăseli și stând mult timp în medii speculative, întâlnind hoți, proxeneți sau bande organizate (formate nu numai din români), migranții trebuie să trăiască o perioadă într-un mediu relativ nesigur în care există pericole potențiale. Deși nu sunt puține cazurile în care migranții consideră că sunt în siguranță în părăseli
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
, Petrea (16.IV.1923, Valea Hoțului, azi Dolinskoe, Ucraina - 9.VII.1976, Moscova), poet. După absolvirea Institutului Pedagogic din Tiraspol, a fost redactor al gazetei „Moldova socialistă” (1953-1963), ministru al Culturii (1963- 1967), redactor-șef al gazetei „Sovietskaia kultura” (1968-1976). Versurile lui D. sunt idilice, festiviste
DARIENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286689_a_288018]
-
colaborare cu Ileana Cudalb), București, 1996; ed. (Itzhak Rabin. Peace Killed Its Soldier), București, 1997; [Poezii], AMI, 54-71; Între El și mine, cu ilustrații de Tia Peltz, pref. Eugen Simion, București, 1998; Vânzătorul de zăpadă, pref. Geo Șerban, București, 2000; Hoțul de frumos, București, 2001; Fericitul care pleacă, pref. George Bălăiță, postfață Zoltán Terner, București, 2001; Deocamdată, viața, Iași, 2002; După ultima mea moarte, București, 2002; Îngerul târziu, îngr. și pref. Eugen Simion, București, 2003. Antologii: Metafore românești în Israel, Iași
CARMEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
ca un laitmotiv, pun în relief una dintre cele mai frumoase imagini ale unei eroine de baladă. Ceilalți eroi se disting mai ales sub aspect moral. Principalele trăsături de caracter ale fraților Chirei sunt sintetizate plastic în numai două versuri: „hoții Brăilei,/ șerpii Dunării”. Impresionează, de asemenea, starea sufletească a bătrânei mame, bine surprinsă într-una dintre variantele culese de G. Dem. Teodorescu. Din descrierea întregii ei comportări în momentul când anunță fiilor trista veste, creatorul popular realizează o adevărată icoană
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
au zăcut lângă prispă muieri și copii; / oftică, tifos, pelagră, / foamete, groază, tăcere.” Scenele apocaliptice ale războiului (din ciclul Jurnal de front) își au corespondentul formal în „strofe înjunghiate, bătute în pari, / scrâșnite ca piatra ce-mprejmuie schitul; / strofe scrise lângă hoți și tâlhari / care înjură de sfinți și dau cu cuțitul”. Accentele argheziene de împotrivire și revoltă se transformă, într-o conștiință anticonformistă și dezabuzată, în viziuni cinice, terifiante, dominate de imagini ale descompunerii și putrezirii ce amintesc de universul poetic
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
într-un magazin din New Jersey, o persoană sau două (se va vedea că numărul influențează reacția participanților) cereau vânzătorului să le arate un lucru care nu se afla la îndemâna acestuia. În timp ce acesta din urmă căuta în depozit lucrul respectiv, „hoțul”/„hoții” aruncau o scurtă privire în jur și apoi luau o sticlă de bere de pe tejghea și plecau din magazin. Când vânzătorul se reîntorcea, îi întreba pe ceilalți clienți dacă știu ce s-a întâmplat cu acesta/aceștia. Cei doi
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
un magazin din New Jersey, o persoană sau două (se va vedea că numărul influențează reacția participanților) cereau vânzătorului să le arate un lucru care nu se afla la îndemâna acestuia. În timp ce acesta din urmă căuta în depozit lucrul respectiv, „hoțul”/„hoții” aruncau o scurtă privire în jur și apoi luau o sticlă de bere de pe tejghea și plecau din magazin. Când vânzătorul se reîntorcea, îi întreba pe ceilalți clienți dacă știu ce s-a întâmplat cu acesta/aceștia. Cei doi cercetători
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]