6,528 matches
-
doctoratului (bine aranjat de V.). În plin turnir de vorbe și de ipoteze, Cella vrea să spună și ea ceva. V. intervine imediat: Cella, tu vezi-ți de doctoratul tău! 10 august Pictorul a strigat. Două personaje bizare în breasla ieșeană a lui messer Vasari: Craiu și Boușcă. Dacă primul se plia, oarecum natural, prin fire, fabuloasei boeme, celălalt se situa la polul opus: aerul sever al ținutei sale l-ar fi destinat, mai degrabă, unui sacerdoțiu, fie el și al
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ciucurencu, Baba, Catargi, Pacea, Nicodim, robustețea demersului plastic anula, ca pe o caraghioasă superfluitate, obligativitatea lipirii titlului. Între formele de stres generalizat, care bîntuiau, în anii stalinismului autohton, breasla, unele îmbrăcau haina derutei duioase. O intervenție speriată ca cea a ieșeanului Popa, care făcuse pictură serioasă la Paris, cu André Lhote: ce se mai pictează, dragă? stîrnea un fel de compasiune veselă, pictorul fiind recunoscut și ca hîtru cozeur. Între vrafurile de cartoane ale celuilalt mare ieșean, Craiu, se afla, la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
speriată ca cea a ieșeanului Popa, care făcuse pictură serioasă la Paris, cu André Lhote: ce se mai pictează, dragă? stîrnea un fel de compasiune veselă, pictorul fiind recunoscut și ca hîtru cozeur. Între vrafurile de cartoane ale celuilalt mare ieșean, Craiu, se afla, la subită îndemînă, o mapă aproape mistică pe care scria activitate. Pictorul, unul din ultimii romantici ai orașului, care, în timp ce-ți cînta la vioară, îți putea relata mondenități cu filosoful Conta sau cu dispăruții lăutari
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
afla, la subită îndemînă, o mapă aproape mistică pe care scria activitate. Pictorul, unul din ultimii romantici ai orașului, care, în timp ce-ți cînta la vioară, îți putea relata mondenități cu filosoful Conta sau cu dispăruții lăutari ai locantelor ieșene, picta și el, de bonton, peisaj industrial: aceeași și aceeași fabrică de frînghii din spatele casei lui, văzută din varii unghiuri. Mapa mistică, gestionată de mama candidului pictor, era burdușită cu imaginea multiplicată a obiectivului socialist. Ea era înfățișată, demonstrativ, celor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
rîndu-mi, nici eu n-aș face-o. Și asta, din două motive: nu-i stă bine unui pictor să calce ritos hotarul, apoi același pictor (și condeier) îi cunoaște (și îi admiră) pe cîțiva excepționali din noul val al prozei ieșene... Mai e ceva care îmi justifică oarecum această intervenție: lectura îndelungă, constantă și (îmi place să cred) profesionistă a romanului ce se produce azi în lume. În care lume? O persistentă (și pînă la un punct îndreptățită) mefientă îmi blochează
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
suprapus, modern suprapus. Și asta datorită infuziei de tinerețe, asumată iată, spectaculos și benefic chiar de vechile gărzi ale dulcelui lirism local, provocîndu-le acestora insolite emulații. Sala care cu minime sincope (rațiuni comerciale!) își menține rolul de creuzet al artei ieșene actuale rămîne Cupola, cu dinamica ei incitantă, într-o continuă alternanță stilistică. De recunoscut Uniunii Artiștilor Plastici rolul de manager profesionist al galeriei! Nu singura, evident, la discreția acestei efervescențe fără contenire, existînd și alte spații, unele cu ștaif subțire
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pune Cupola în avantaj. Întîmplarea făcînd să mă aflu, recent, în spațiu francez, am constatat cu oarecare stupefacție nivelul precar al studiului de bază într-o academie franceză de arte. Infantilismul suficient, cel care-i și dădea nota distinctivă. Cupola ieșeană reflectă, dimpotrivă, seriozitatea actului instructiv academic, în incinta ei perindîndu-se numeroși mai vechi și mai noi absolvenți ai Institutului de-aici. Profesorii înșiși. Găzduind, din cînd în cînd, și invitați din alte orașe, sala cu vad norocos reușește, înainte de toate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
absolvenți ai Institutului de-aici. Profesorii înșiși. Găzduind, din cînd în cînd, și invitați din alte orașe, sala cu vad norocos reușește, înainte de toate, să nu plictisească, sarabanda încă anonimilor sau deja consacraților e într-un neîntrerupt ritm atractiv pentru ieșenii care trec în sus și-n jos. Ambitus stilistic. Rezolvări ingenioase în linia (și parodică) deja pomenitului lirism local, sesizabile în chiar schemele compoziționale ale debutanților, soluții menite, programatic, să șocheze în felul insurgenților moderni de început de secol XX
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
că mult. A, uitasem: în spatele microfonului, în regala absidă am așezat, pe șevalete, cîteva din personajele vivante cu care, din cînd în cînd, am simțit nevoia să întrerup seriile grave, apăsătoare (Strigătul, Desculții lumii). Personaje aflate acum în distinse case ieșene. Și împrumutate mie, acum, pentru expoziție. În sfîrșit, la întoarcerea din exod, vă invit la exploziile șampaniei. Rivalizînd cu cele de curînd stinse sub același carrillon. Nu uitați: diseară, pe la șase fix! 30 noiembrie Exegeză lunecată. Totul s-a petrecut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Budai-Deleanu a trecut și el pe-acolo pare aproape sănătos. Cum în urmuzienele Pîlnia și Stamate sau Algazy și Grummer nu vom căuta niciodată cristale ale logicii în gura personajelor, cu atît mai puțin le vom găsi în cele ale ieșeanului care, de altfel, fără jenă, și le plasează în, poftim, celebrul stabiliment de după pasarelă. Nu este de căutat, tot așa, o intrigă în canonică tăietură sofocliană, ci, de-andoaselea, o revărsare continuă de "replici", de pe urma cărora rămînem doar cu acoperita constatare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
candidul lor raționament, atunci naivitatea ne-ar menține în mentalul pe care chiar ei, și-ai lor, ni l-au administrat, cu atîta perfidie, jumătate de secol. Nu mai e cazul. 22 martie A murit Zaim. Și cu el, boema ieșeană. Cea din era Păstorel, dar și înfruntînd sinistra prohibiție comunistă moștenitoarea ei, întreținînd pînă mai ieri inconfundabilul parfum. Și care, găsind în fabulosul Miki Zaim ultimul ei mohican, fascina încă pe cei care știu ce fuseseră dintotdeauna Iașii. Perpetuîndu-le încă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lungilor mese cu de toate ale bunului pămînt. (Cel pe care, prin pregătirea lui, avusese, o viață, grijă să-l ude.) Odăile fabulosului Miki erau pline-ochi cu nu mai puțin fabuloasa lui colecție de tablouri, semnate de vîrfuri ale picturii ieșene, mai toate pășind, în vreme, cinstitul prag și bucurîndu-se de ospitalitatea șeicului cu mustăcioară Clark Gable. Sub sclipirile calde ale dauritelor rame, lumea ad hoc a lui Miki îi includea deopotrivă fără fandosite discriminări pe literați, matematicieni, actori, sportivi, agronomi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
binomului e, și ea, posibilă.) Oricît ar epata O. cu abilitatea lui bănească, statutu-i îi este prescris în absolutul valorii anonimatului. Că pictura lui place, e cu totul altă chestiune. Dar, la urma urmei, cui place? Sînt sigur că tablourile ieșeanului în imitarea unui Stahi (inimitabil!) cu exactități și prețiozități de-a dreptul uimitoare, au găsit imediat amatori bucureșteni înstăriți, destinîndu-și-le, evident, recentelor lor vile mai mult sau mai puțin riscate arhitectural. Cum, așijderi, oricît ar mai produce alt asemenea industrios
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
absolut toate chestiunile ce-i bîntuie simptomatic pe români. Acordîndu-i deptul, în sfîrșit, și lui Liiceanu să rîdă de-adevăratelea. La cine s-o fi gîndind, oare, confundatul Pavarotti? De revenit la cele vesele. Și la litoul de pe ușa Humanitasului ieșean. De cîte ori sînt implicat într-o... acțiune care mă privește, gîndul fuge, histrion, la bătuta butadă cu a fi prea serios e neserios. Lansîndu-mi proaspătul album chiar la librăria Humanitas, nu-mi pot desprinde nici o clipă, hipnotic, ochii de pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
preferă arta, fie ea și alternativă, fără să cîștige nici un ban. Asemenea personajului lui Victor Hugo, după ce "m-am luptat pentru o idee", preț de cîteva fraze, mă întreb de ce nu v-ați rezolvat bărbătește răfuielile personale cu tînărul lider ieșean printr-o polemică deschisă, pe teme de artă, fără să mai ironizați niște tineri pe care nu-i cunoașteți și în realizările cărora nu v-ați băgat "nasul berjerac"; și să zgîriați cu pixul o limuzină nouă? Gabriela ȘERBAN" (care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
parte-mi, știind prea bine că orice domnișoară de rasă pune în idei și pasiune.) V-aș reproșa însă din capul locului (cerîndu-mi imediat cavalerești scuze) tonul ușor umil vizavi (cum se zice) de cea mai nouă generație de... creatori ieșeni, făcîndu-vă, de fapt, avocata/ avocatul unor exemplare teribil de îndrăznețe în a-și impune și a-și apăra singure demersul. De altfel, am îndoieli că vreunul din cei pe care-i apărați acaparați total de pasiunea lucrului lor plastic și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Dumitrescu, al criticului Pavel Șușară vă vor convinge mai mult decît mine în ce privește producțiile "la zi" ale congenerilor dumneavoastră. Și-mi mai reproșați, printre altele, că, laș cum aș fi, nu vreau să dau piept deschis cu antreprenorii ultimului val ieșean. Simplu, am mai spus-o: nu-mi place să mă amestec în Gîlcevile din Chioggia locală. N-am timp. Discut doar principii. Atît. A, îngăduiți-mi să vă imit stratagema și să semnez, la rîndu-mi, Gelsomina Periferic". P.S. Stupefiat, aflu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
departe, un Dinamo Stockholm? O Steaua Copenhaga? Rîsul lumii. De ajuns, în fine, la recentul show dinamovist din Copou. Să-l luăm în nuanțele lui trandafirii. De n-ar fi de-a dreptul albastre. Așadar, meci crîncen între biata echipă ieșeană și bluegalonata ei adversară. La oficială, un șir lung de fotolii ca la nici un alt meci rezervat babanului staff oaspe. Cu cîteva momente înaintea fluierului de început, comandoul dinamovist își ocupă, înfoiat, locurile: niște robotizați Becali, unu și unu, ca
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spurcîndu-i, în dialect, pe invadatori, naivii cheflii au parte de un fulgerător spectacol ca-n Fîșia Gaza: din microbuze se năpustesc pe ei killeri în negru și-i bumbăcesc scurt, profesional, eficient. Se lasă liniștea. Și cu ea, înserarea. Peste ieșeni planase, 90 de minute, fantoma pe care, credulii de ei, o crezuseră moartă. Farmecul discret (și nu prea) al Secu... 13 septembrie Polul Che Guevara. De ce Che Guevara și nu I.C. Frimu? Asta numai Pinocchio cu ochelari al tineretului pesedist
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
octombrie Pictorul cu papion la braț cu desculții lumii? Ce glumă! Dau, în atelier, peste frumoasa revistă Atelier din Chișinău. Din 2000. Refac, emoțional, primul impact cu numărul ce-mi era dedicat. Evident, gestul elegant al basarabenilor pentru fratele lor ieșean într-ale picturii, dar... Interviul ce mi se lua era ilustrat, hélas, cu silueta-mi ostentativ elegantă: costum, papion. Iar titlul paginii, vag proletcultist, ce-i drept: Val Gheorghiu la braț cu desculții lumii. De tot hazul, nu? Ce avea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
apa pentru ciocolată. După care, cu paharul de șampanie doar sorbit, încheie în cîte-o bagatelă șoltică: Du-te la cireșe, pentru țară mori! Fără Gaittany ăsta am arăta mai triști. N-oi fi, la rîndu-mi, insul decorativ al aceleiași scene ieșene? 8 noiembrie Plasîndu-mă, întîmplător, în spatele unui computerman ce navighează crawl, pe valurile unui site cu artă, deși nu mă număr printre ahtiații procedurii, rămîn, mai și schimbînd chiar păreri cu navigatorul, lăsîndu-mă contaminat de apetitul lui, bucurîndu-mă probabil, pentru prima
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
începea să-și dezvolte sobra intervenție publică. Numai tusea lui cronică îi întrerupea dezmățul hilar. Și tare nu cred că nu dibuise, el, pișicherul, sub ștaiful magistrului, bruma de... autoșagă. Cum, la fel, nu aș risca în cazul celuilalt academcian ieșean, Alexandru Zub, fost coleg de promoție universitară și autorul unei doct măgulitoare prefețe la albumul meu Uși celebre, Uși umile. Vrînd să-i atrag atenția că ochelarii săi văzuți într-o recentă emisiune televizată par prea... vetuști. Cînd mă conduce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dar Liiceanu? Ei bine, amîndoi în egală măsură Liiceanu jucînd rolul sobrului, Pleșu pe al glumețului lansînd cartea postumă a dispărutului filozof Alexandru Dragomir, prietenul lui Noica, mentorul celor doi, ofereau, acum un an, un show magnific în aula Universității ieșene. Uitatul filozof fiind doar pretextul rîsului debordant al sălii. Ce-ar fi spus gravul Noica? Nu cred să nu fi rîs și el. 2006 Pol de stînga? Pall-Mall! 17 ianuarie Prin anii '90, vocea încă necunoscutei Cher îmi inducea un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
detașare dar și cu generoasă curiozitate manevrele frapante ale nou-veniților. Justificate în chiar infatuata lor provocare, nu însă și mai puțin supuse circumstanțelor, nu neapărat meschine. De luat în calcul sumar și comod calcul doar și sarabanda expozițiilor de la Cupola ieșeană, dominată, cu precădere, de tineri. Apropo, numai și menționarea acestei (era să spun locații) e ea însăși de o desuetudine greu de mascat. De vreme ce alte... locații, administrate vivant de incitantele soluții alternative ale Perifericului, de pildă, merită, și ele, cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe cei din romantica pleiadă Craiu la masa evaluării prezentului, ne imaginăm cam cu ce pișicheră schimă ar privi ei isprăvile junilor atleți. Nu alta, probabil în aceeași obligatorie simetrie ca a înnoitorilor de-acum. Ritos amnezici, aceștia, cu etapele ieșene ce i-au precedat. Cu atît mai ritos, cu cît absolut recomandabil actanții ultimului val convoacă la provocatoarele festine și nume străine. În încercarea, temerară de altfel, de a estompa un trecut ce li se pare nepermis de desuet. Și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]