6,703 matches
-
nu se poate formulă o concluzie valid] despre ceea ce e bine doar pe baza premiselor derivate din aceste dorințe. Premisa „orice își doresc oamenii e bine” trebuie adugat] la acest raționament. Altfel, principiul utilit]ții nu are nici un fundament. Doar intuiția, s-a mai argumentat, poate suplini premisa lips]. De altfel, au susținut intuiționiștii, nu tot ceea ce oamenii își doresc este și bine. Dup] cum afirmase Reid, exist] câteva principii care cer dreptate, adev]r, precum și bun]voinț] și care, uneori
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate cunoaște cerințele moralei. În lucrarea The Method of Ethics (1874), Harry Sidgwick a încercat s] arate c] perspectiva intuiționist] asupra fundamentelor moralei se poate sprijini în acest aspect pe teoria utilitarist]. El a afirmat c] utilitarismul are nevoie de intuiție că fundament al s]u; dar f]r] metodă utilitarist], intuiționimul nu ar putea rezolva nicicum disputele morale. El a argumentat în detaliu viziunea conform c]reia utilitarismul red] cel mai bine bazele teoretice ale convingerilor legate de simțul comun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
similar] asupra obiectivit]ții și multiplicit]ții a fost susținut] în Anglia de c]tre G.E. Moore care a ar]țâț în Principia Ethica (1903) c] o cunoaștere a valorilor nu poate fi derivat] din cunoașterea faptelor, ci numai din intuiția aspectelor pozitive ale unor st]ri precum frumusețea, pl]cerea, prietenia și cunoașterea. El a sustinut c] acțiunile drepte sunt cele care aduc cel mai mare bine, ap]rând astfel o versiune a utilitarismului care o dep]șea pe cea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
legate de consecințele lor viitoare și nici de o încercare de calculare a valorii lor. Se poate ins] afirmă c] sunt acțiuni greșite acelea care încalc] orice norm] deontologic]. Este sugestiv] lista pe care o propune Nagel (1986, p. 176): Intuiția etic] obișnuit] recunoaște mai multe considerente care limiteaz] comportamentul individului în raport cu ceilalți. Exist] o serie de obligații speciale create prin angajamente și acorduri; constrângeri legate de minciun] și tr]dare; interdicții privind inc]lcarea drepturilor individului, dreptul de a nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] ea cauzeaz] mai mult r]u decât bine. Dar apare urm]toarea întrebare: ce anume face ca o acțiune s] fie considerat] greșit]? De ce sunt aduse în discuție tocmai aceste acțiuni și nu altele? Deseori, deontologii fac apel la intuiția moral] obișnuit], c]reia îi imprim] o nuanț] tradiționalist]. Acțiunile care figureaz] pe lista lui Nagel sunt și au fost mult] vreme considerate ca fiind greșite, având la bâz] înv]ț]turile iudeo-creștine. Deontologii mai afirm] faptul c] normele domeniului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
face mai mult bine prin această. Consecințialiștii, care sunt de p]rere c] asemenea acțiuni pot fi uneori justificate, dovedesc astfel o neînțelegere corespunz]toare a ceea ce este r]u sau greșit. Ins] nici una dintre aceste abord]ri (apelul la intuiția moral], cu sau f]r] referire la înv]ț]turile teoreticienilor renumiți; apelul la principiul fundamental care reprezint] sursă tuturor interdicțiilor deontologice specifice; ipoteza potrivit c]reia raționamentele normative sunt elaborate în funcție de ceea ce este greșit sau corect) nu este satisf
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale). În primul rând, cum putem s] cunoaștem adev]rul despre orice principiu moral? Unii filosofi susțin c] adev]rul despre aceste principii îl cunoaștem direct (la un moment dat se spunea c] totul se datoreaz] unui anume tip de intuiție moral]). De exemplu, s-a afirmat c] principiul: „Toți oamenii trebuie s] fie tratați egal” este de la sine înțeles, în sensul c] trebuie privit f]r] a avea idei preconcepute, astfel încât adev]rul va ieși la iveal]. Ross nu crede
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asupra propriet]ții, creștini prin idealizarea carit]ții, compasiunii și a egalit]ții valorilor etice și, nu în ultimul rând, urmași ai lui Kant și Mill prin afirmarea libert]ții personale. Așadar nu ar trebui s] ne surprind] conflictul dintre intuiții în filosofia etic] și prin urmare nici confuzia oamenilor. În locul acestui amalgam, MacIntyre readuce în actualitate o abordare neo-aristotelic] a onestit]ții umane, bazat] pe ansamblul calit]ților, care ofer] o anumit] concepție referitoare la sensul vieții. Obișnuită întrebare privind
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pas] ar avea motive s] contribuie la reducerea s]r]ciei extreme, al]turi de celelalte lucruri despre care îi pas]. Dar de ce s] ne pese? În timp ce, în încercarea de a oferi un r]spuns, mulți vor pune accentul pe intuiția moral] conform c]reia avem datoria de a dovedi compasiune fâț] de ceilalți, exist] o multitudine de modalit]ți în care aceast] intuiție poate fi susținut] și interpretat]. Unii ar vedea-o drept datorie specific] de reducere a s]r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] ne pese? În timp ce, în încercarea de a oferi un r]spuns, mulți vor pune accentul pe intuiția moral] conform c]reia avem datoria de a dovedi compasiune fâț] de ceilalți, exist] o multitudine de modalit]ți în care aceast] intuiție poate fi susținut] și interpretat]. Unii ar vedea-o drept datorie specific] de reducere a s]r]ciei, alții drept o aplicare important] a datoriei generale de a promova binele în care aspectul de reducere a r]ului joac] un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rât c] voi suferi o mare tragedie dac] nu voi avea o hain] de blan]. Cel mai probabil nu vom fi niciodat] obligați s] alegem între propriul copil și câinele familiei. Cu ajutorul ipotezelor ne putem clarifica și rafina principiile și intuițiile morale, dar alegerile pe care le putem face și suferința a miliarde de animale sunt reale. Orice criterii de selecție am stabili, nu exist] argumente acceptabile pentru a trata animalele altfel decât în calitatea lor de ființe demne de considerație
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin acțiunea să de moartea victimei. (Pentru o comparație, vezi argumentele lui Philip Pettit în sprijinul promov]rii, măi degrab] decât a onor]rii valorilor, în capitolul 19, „Consecințialismul”.) Un susțin]tor al cerinței discrimin]rii ar putea afirmă c] intuițiile nostre morale favorizeaz] mai degrab] abordarea axat] pe agent decât cea axat] pe victim]. S] analiz]m urm]torul exemplu din domeniul eticii și al r]zboiului. Se face de obicei distincția între terorism, care este inacceptabil, și acte legitime
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
considerat a fi o persoan] care are o anumit] perspectiv] asupra felului în care reușim s] ne d]m seama care acțiuni sunt corecte și care sunt greșite. În acest sens, intuiționiștii pretind c] înțelegem principiile morale de bâz] prin intuiție și acest lucru poate fi crezut f]r] a ne gândi c] exist] mai multe principii de acest fel. Pentru a oferi un exemplu remarcabil, Henry Sidgwick era utilitarist, dar consideră c] principiile morale pe care le-a adoptat erau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucru poate fi crezut f]r] a ne gândi c] exist] mai multe principii de acest fel. Pentru a oferi un exemplu remarcabil, Henry Sidgwick era utilitarist, dar consideră c] principiile morale pe care le-a adoptat erau înțelese prin intuiție. El susținea c] acestea erau evidente prin ele însele, înțelegând prin această c] cineva trebuia doar s] le cânt]reasc], pentru a recunoaște c] erau adev]rate. Lucrarea lui W.D. Ross și H.A. Prichard din anii 1930 a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sensul nou. (Prin acest aspect, s-a asem]nat cu poziția p]rintelui intuiționismului modern, Richard Price care a scris cu 200 de ani înainte.) Ei susțineau c] exist] foarte multe principii morale adev]rate pe care le cunoaștem prin intuiție (despre care ei susțineau c] sunt evidente prin ele însele). Argumentele lui Ross în favoarea pluralismului s]u sunt discutate în capitolul 18, „Etică îndatoririlor prima facie”, si nu le voi repeta aici. Acum m] preocup] mai mult pretenția potrivit c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt evidente prin ele însele). Argumentele lui Ross în favoarea pluralismului s]u sunt discutate în capitolul 18, „Etică îndatoririlor prima facie”, si nu le voi repeta aici. Acum m] preocup] mai mult pretenția potrivit c]reia principiile sunt cunoscute prin intuiție. Aici trebuie distinse dou] sugestii: prima este aceea c] principiile morale sunt aspecte care pot fi adev]rate și cunoscute, iar a doua este aceea c] ele sunt cunoscute într-un mod special și nefamiliar, probabil printr-o capacitate deosebit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trebuie distinse dou] sugestii: prima este aceea c] principiile morale sunt aspecte care pot fi adev]rate și cunoscute, iar a doua este aceea c] ele sunt cunoscute într-un mod special și nefamiliar, probabil printr-o capacitate deosebit] numit] intuiție moral]. Aceste lucruri sunt discutabile. Mulți gânditori (adesea denumiți noncognitiviști) susțin c] atitudinile morale nu sunt adev]rate sau false, din moment ce nimic nu le poate face corecte sau greșite. O atitudine moral] este o expresie a poziției morale a individului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintre aceste fapte are un caracter suficient de ferm pentru a merită denumirea de cunoaștere. Aceast] a doua pretenție este și mai discutabil]. Dac] aceste fapte morale exist], cum ajungem noi s] le cunoaștem? Pretenția c] ele sunt cunoscute prin intuiție pare s] sugereze c] avem o capacitate moral] care scoate la iveal] adev]rul moral cam în același mod în care ochii ne dezv]luie adev]ruri despre ceea ce ne înconjoar]. Dac] am gândi așa, ar exista o tendinț] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
diferite de ale noastre. Dar pentru c] nu exist] nici o explicație pentru modul în care funcționeaz] aceast] capacitate, ideea este misterioas]: nu-i de mirare c] era ceva normal că filosofii s] se plâng] de faptul c] a discuta despre intuiția moral] era doar o încercare de a-ți impune autoritatea asupra opiniei morale a unei persoane care nu dorește s] fie de acord cu ceilalți. Am s] încep cu noțiunea unui simt moral sau capacitate moral], denumit] intuiție. Înainte de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
discuta despre intuiția moral] era doar o încercare de a-ți impune autoritatea asupra opiniei morale a unei persoane care nu dorește s] fie de acord cu ceilalți. Am s] încep cu noțiunea unui simt moral sau capacitate moral], denumit] intuiție. Înainte de a-i critică pe intuiționiști trebuie s] clarific]m p]rerile lor. În primul rând, ce anume susținea Ross c] putem cunoaște prin intuiție? Așa cum am explicat în eseul la care m-am referit mai sus, Ross susținea faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acord cu ceilalți. Am s] încep cu noțiunea unui simt moral sau capacitate moral], denumit] intuiție. Înainte de a-i critică pe intuiționiști trebuie s] clarific]m p]rerile lor. În primul rând, ce anume susținea Ross c] putem cunoaște prin intuiție? Așa cum am explicat în eseul la care m-am referit mai sus, Ross susținea faptul potrivit c]ruia cunoașterea moral] apare prima dat] atunci cand observ]m o tr]s]tur] a situației în care ne afl]m și care este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iveal] rolul lor că îndrum]tori generali ai comportamentului nostru. Aceasta nu înseamn] c] putem descoperi dac] un principiu este adev]rât doar gândindu-ne la el. În ce fel presupune aceast] expunere faptul c] avem o capacitate misterioas] pentru intuiție moral]? (Ross folosea foarte rar cuvântul „intuiție”, aproape deloc.) Capacitatea amintit] poate fi plasat] în dou] poziții în aceast] expunere. Cel de-al doilea este trecerea de la ceea ce consider]m relevant aici pentru acțiunea noastr], la gândul c] aceeași tr
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ai comportamentului nostru. Aceasta nu înseamn] c] putem descoperi dac] un principiu este adev]rât doar gândindu-ne la el. În ce fel presupune aceast] expunere faptul c] avem o capacitate misterioas] pentru intuiție moral]? (Ross folosea foarte rar cuvântul „intuiție”, aproape deloc.) Capacitatea amintit] poate fi plasat] în dou] poziții în aceast] expunere. Cel de-al doilea este trecerea de la ceea ce consider]m relevant aici pentru acțiunea noastr], la gândul c] aceeași tr]s]tur] este la fel de relevant] în oricare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
relevant] în oricare alt] situație. Ross crede c] aceast] extindere este similar] cu cea pe care o facem în momentul în care, luând în considerare un anumit argument, înțelegem c] orice argument de acel fel este valid. (Observație: noțiunea de intuiție apare la Ross datorit] faptului c] acest fel de relatie logic] a fost numit „inducție intuitiv]”.) Multora li s-ar p]rea inofensiv acest tip de generalizare; ar fi dificil s] suger]m c] avem nevoie de o capacitate special
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de relatie logic] a fost numit „inducție intuitiv]”.) Multora li s-ar p]rea inofensiv acest tip de generalizare; ar fi dificil s] suger]m c] avem nevoie de o capacitate special] pentru a o realiza. Astfel, se presupune c] intuiția corect] trebuie s] apar] în stadiul incipient, în momentul în care remarc]m o tr]s]tur] a situației, care s] indice ceea ce ar trebui s] facem. Ideea este c] nu ne putem plânge în condițiile în care noi decidem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]