7,857 matches
-
ghe Mârzescu, Ion Docan, D. Giani, general Haralambie, Petre Grădișteanu, Petre Cernătescu, Gr. Cozadin, Pană Buescu și Gheorghe Paladi. Acest comitet are însărcinarea de a se pune în legătură cu comitetul partidului liberal-conservator, spre a stabili o înțelegere. Sub titulatura „Partidul liberal-național“, liberalii din opoziție de sub șefia lui Dumitru Brătianu țin o întrunire publică în sala hotelul Manu, astăzi hotelul High-Life în fața Ateneului. Cu acest prilej, Mihail Kogălniceanu a rostit un mare discurs în care a spus vorbele citate de atâtea ori: „De
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
nota agresivă crește din ceas în ceas. Dumitru Brătianu a spus, adresându-se către conservatorii cu care s-a coalizat: „Dumneavoastră, domnilor, nu sunteți loviți decât în drepturile d-voas tră de cetățeni, pe când noi suntem loviți în onoarea noastră de liberali“. [încheierea la bucurești a tratatului de pace turco-sârbo-bulgar] După o lună de la întrunire, conferința delegaților turco-sârbo-bulgari își încheie lucrările: ca toate conferințele, și aceasta a dat rezultate care n-au mulțumit pe deplin pe nici unul din deliberanți. Totuși, în cele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
A. Rosetti a murit după ce l-a părăsit, fratele său Dumitru l-a părăsit. și aproa pe toată vechea gardă liberală a dispărut sau a întors armele în contra lui. Atunci se gândește că trebuie readuși înapoi cât mai mulți dintre liberalii care-l combat. Generalul Haralambie este ales la Colegiul I senatorial din Dolj, cu toleranța guvernului, Dimitrie Giani se retrage din coaliție, Românul și directorul său, Vintilă Rosetti, acuză coaliția pentru că la alegerile parțiale ce se făcuse de curând s-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cu toleranța guvernului, Dimitrie Giani se retrage din coaliție, Românul și directorul său, Vintilă Rosetti, acuză coaliția pentru că la alegerile parțiale ce se făcuse de curând s-a abținut de la luptă. În sfârșit, Ion Brătianu izbutește să disloce pe câțiva liberali din jurul lui Dumitru Brătianu și a coaliției, dar curentul opoziționist crește. și Mihail Kogălniceanu începe să devie suspect opoziției. Mihail Kogălniceanu anunțase o interpelare guvernului în chestiunea expulzării românilor ardeleni, dar Kogălniceanu nu o dezvoltă. Amânările se succed sub felurite
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
el, Fleva, voia la Primărie să facă administrație. Fleva va fi în curând unul dintre cei mai violenți opozanți, iar glasul său va răsuna cu aceeași vehemență cu care a răsunat în contra regimului lui Lascăr Catargiu. Fleva nu putea ierta liberalilor că l-au silit să plece de la primărie. Opoziția urmează agitațiunea, iar în fiecare duminică, fruntașii ei - Dumitru Brătianu în cap - merg din oraș în oraș și vorbesc în întruniri publice. Guvernul se enervează și procedează cu violență. Într-una
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
opinia publică“ era lumea de agenți electorali și alți politicieni cari, în mare majoritate, profitau de toate prilejurile spre a răsturna guvernul, spre a-i lua locul la binefacerile bugetare. Opoziția - precum au văzut cititorii - era reprezentată mai mult de către liberalii disidenți. Dacă grosul forțelor electorale îl constituia masa electorală conservatoare, în schimb șefii partidului conservator, vechii conservatori, cari au guvernat țara până la 1876, stăteau în umbră. șeful opoziției, în acțiune, era Dumitru Brătianu, iar la toate întrunirile publice oratorii erau
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
vechii conservatori, cari au guvernat țara până la 1876, stăteau în umbră. șeful opoziției, în acțiune, era Dumitru Brătianu, iar la toate întrunirile publice oratorii erau: Dimitrie Giani, G.D. Paladi, Petre Grădișteanu, iar din partea partidului liberal conservator G.D. Vernescu, tot un liberal disident. Singurul conservator care apărea la tribuna întrunirilor publice era Alexandru Lahovary, un conservator mai tânăr. Atât de compromis era numele „conservator“, că însuși partidul nu mai purta acest nume, ci, făcând fuziunea cu partidul vernescan, a fost silit să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Bineînțeles, aceasta era numai o tactică, era o abdicare și o umilință impusă de necesitate: opinia publică trebuia adormită. și, în adevăr, când a venit ziua căderii lui Ion Brătianu, conservatorii au ridicat capul și s-au scuturat de toți liberalii disidenți, fie vernescani, fie rosettiști sau brătieniști. Semnalul redeșteptării și al emancipării partidului conservator de tutela liberală l-a dat Epoca, adică Nicolae Filipescu. La întrunirea de la Băile Eforiei, dintre vechii conservatori a vorbit numai Alexandru Lahovary, care a adus
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
rău țării. Glonțul n-a lovit pe primul ministru, ci s-a dus să se turtească pe catarama de la centura pe care-o purta C.F. Robescu. [devastarea ziarului epoca] A doua zi, forțele partidului guvernamental au fost puse în mișcare. Liberalii au atribuit atentatul violențelor de limbagiu a ziarelor din opoziție, deci împotriva ziarelor trebuia să se reverse furia. În dimineața zilei după atentat, o bandă compusă din vreo 40-50 indivizi, printre cari erau câțiva mici comercianți, câțiva mici funcționari și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
R. Sărat, fost deputat liberal disident, partizan al lui Dumitru Brătianu. O luptă crâncenă începe în jurul acestui proces. Guvernul întrebuințează mijloace disperate ca să poată obține condamnarea măcar a unui singur om politic din tabăra opoziției. Suntem în epoca în care liberalii de la guvern nu mai sunt numiți liberali, ci colectiviști. Porecla le-a venit de la un discurs pe care Eugeniu Stătescu l-a rostit la Târgoviște. La o întrunire publică a partidului liberal, Eugeniu Stătescu a spus: „Domnilor, noi, ca partid
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
al lui Dumitru Brătianu. O luptă crâncenă începe în jurul acestui proces. Guvernul întrebuințează mijloace disperate ca să poată obține condamnarea măcar a unui singur om politic din tabăra opoziției. Suntem în epoca în care liberalii de la guvern nu mai sunt numiți liberali, ci colectiviști. Porecla le-a venit de la un discurs pe care Eugeniu Stătescu l-a rostit la Târgoviște. La o întrunire publică a partidului liberal, Eugeniu Stătescu a spus: „Domnilor, noi, ca partid, suntem o colectivitate care lucrează pentru binele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Vămii, iar Ion Brătianu îi răspunde. Cu acest prilej, Ion Brătianu face o destăinuire istorică. Fiindcă Maiorescu făcuse comparație între acest atentat și atacul germanilor la sala Slătineanu la 11 martie 1871, Ion Brătianu spune că la sala Slătineanu nu liberalii au trimis pe studenți, ci Cezar Bolliac, Vasile Boerescu, general Tell și alții. Rosetti și cu mine - urmează Brătianu - am dezbrăcat lucrătorii de la Românul ca să nu se ducă la manifestație, fiindcă opera era a conservatorilor cari voiau să răstoarne guvernul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
revistă intitulată Zeflemelele. De la Cer cuvântul și Ai cuvântul, aceasta era întâia revistă ce se juca în București. Violențele din presă trec acum în Parlament. Nicolae Fleva este eroul opoziției la Cameră, toate interpelările și cuvântările lui provoacă furtuni spăimântătoare. Liberalii sunt furioși contra lui și-l acoperă de invective. Din cauza acestor violențe, un duel cu pistolul se face între Mihail Ferikide, ministru de Externe și Nicolae Fleva. Fleva este rănit la mâna dreaptă. Ferikide era unul dintre cei mai dibaci
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
întors repede cazaca și a trecut în tabăra lui Brătianu. Fiindcă Tache Ionescu nu avea drept ideal ca să se facă apostolul unor idei, ci spre a-și face cât mai repede o carieră politică. Pe vremea de care mă ocup, liberalii - adică Brătianu - aveau în programul lor să atragă în partid pe toți tinerii de valoare care se distingeau la studii și aveau talent. La Paris aveau un fel de agenție de recrutare. Când un student se afirma ca o inteligență
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
se putea supune constrângerii și privațiunilor. Numai această spaimă, care i-a fost în toată viața marea lui slăbiciune, l-a îndemnat să comită faptul care, din punctul de vedere al carierei lui politice, era egal cu o sinucidere. Dar liberalii au făcut tot ce au putut ca să-l silească să plece. Căci, după cum a spus-o G.D. Paladi în redacția Luptei, opoziția se pregătea să exploateze detențiunea lui Panu la Văcărești și să organizeze neîncetate manifestațiuni. Cercurile guvernamentale știau că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și de răsturnare; în capul acestei mașini extraordinare sta Nicolae Fleva și alături de el, mai în umbră - fiindcă era numai un debutant - sta Nicolae Filipescu. De acum luptele politice se întețesc, până ce Camera fu dizolvată. Deodată cu intrarea celor 4 liberali disidenți în comitetul „opoziției unite“ și după cererea lui Fleva, comitetul central executiv al opoziției este redus la 7 membri. Din acest comitet fac parte: generalul Florescu, Alexandru Lahovary, Constantin Boerescu, Petre Grădișteanu, Nicolae Fleva, G.D. Paladi și Pache Protopopescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
chirurgicală, și pe doctorul Nicolae Kalen deru, profesor de clinică medicală. În același an, o altă lege numea pe doctorul Victor Babeș profesor de patologie experimentală și cap al Institutului de Bacteriologie. Doctorii bucureșteni, profesori la Facultatea de Medicină, cei mai mulți liberali, se revoltară. În fruntea celor cari protestau, cel mai violent, cel mai furtunos, era doctorul Gr. Romniceanu. În Parlament, doctorii liberali au făcut proiectelor de lege o îndârjită opoziție, dar fără nici un succes. De altfel, întreaga opinie publică aproba măsura
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lui Ion Brătianu, care n-a mai venit la putere. Acum, în curând, după căderea lui Ion Brătianu în luna martie, lupta va începe între coalizații victorioși. Fiindcă acești coalizați erau de atâtea nuanțe, cei mai populari dintre ei erau liberalii disidenți și democrații, însă grosul organizat îl aveau conservatorii. și se va vedea că victoria din urmă a rămas a conservatorilor, fiindcă aceasta era și dorința regelui Carol. [marele scandal cu furniturile militare; afacerea fraților maican] În toiul campaniei electorale
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Dar Panu arătase, în toiul celei mai crâncene lupte, partea lui slabă: greșală neiertată, care i-a fost fatală. Afară de asta, Panu, pentru calcule ușor de înțeles, atacase în ultimul timp pe Dumitru Brătianu și pe Gheorghe Vernescu, adică pe liberalii din opoziție, și lăudase neîncetat pe conservatori. Dar între radicalul Panu și conservatori erea aproape o prăpastie din punctul de vedere al ideilor, pe când de liberali erea cu mult mai aproape. Panu cunoștea situația țării și își da seama că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
înțeles, atacase în ultimul timp pe Dumitru Brătianu și pe Gheorghe Vernescu, adică pe liberalii din opoziție, și lăudase neîncetat pe conservatori. Dar între radicalul Panu și conservatori erea aproape o prăpastie din punctul de vedere al ideilor, pe când de liberali erea cu mult mai aproape. Panu cunoștea situația țării și își da seama că viitorul guvern îl vor da nu liberalii, ci conservatorii; credința, neîntemeiată pe nici o realitate, că va putea fi ministru într-un cabinet conservator, l-a împins
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
conservatori. Dar între radicalul Panu și conservatori erea aproape o prăpastie din punctul de vedere al ideilor, pe când de liberali erea cu mult mai aproape. Panu cunoștea situația țării și își da seama că viitorul guvern îl vor da nu liberalii, ci conservatorii; credința, neîntemeiată pe nici o realitate, că va putea fi ministru într-un cabinet conservator, l-a împins să adopte o tactică atât de greșită. Marele ziarist și capul atât de științific se dezvăluise ca un foarte inferior tactician
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
gata să se așeze alături de d-sa pe banca ministerială, dar, în același timp însă, toți au pus condițiuni care nu puteau fi primite. Față de acestea, și-a declinat mandatul. Printre condiții erea una care nu putea fi primită de liberali și la care opoziția nu putea să renunțe: dizolvarea Camerelor. Toate combinațiile de colaborare cu opoziția căzând, Ion Brătianu este din nou însărcinat cu formarea cabinetului. În ședința Camerei de la 27 februarie, Mihail Ferikide se urcă la tribună și citește
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mai largă. Cel dintâi a vorbit Nicolae Fleva, care atacă cu violență noul cabinet. Ion Brătianu a răspuns amintind că prințul Dimitrie Ghica a voit să facă un guvern de conciliațiune, iar dânsul (Ion Brătianu) a voit să atragă pe liberalii disidenți în partid. Toate încercările și silințele au dat greș. Lascăr Catargiu rostește o cuvântare în care impută Regelui că n-a voit să satisfacă nici una din cererile opoziției. „Pe noi, spune Catargiu, ne-a trimis aci deznădejdea țării!“ Petre
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de la națiune. Au mai vorbit în această ședință N. Blaremberg și miniștrii M. Ferikide și Tache Giani. Acesta din urmă a spus că a venit să realizeze ideile lui Rosetti. Pe când se petreceau aceste evenimente, vine știrea morții împăratului Germaniei. Liberalii de la guvern, deși situația în țară erea foarte încordată, încurajă pe Rege ca să se ducă la Berlin. Cu chipul acesta, guvernul obținea un timp de repaos înăuntrul căruia să poată manevra pentru dezbinarea opoziției. și Regele plecă la Berlin. Dar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Dar Regele înțelegea să treacă puterea nu vechilor conservatori, nici măcar partidului liberal-conservator, ci unui guvern mai neutral. Mai întâi nu voia un guvern al opoziției celei violente, fiindcă se temea de actele de răzbunare împotriva lui Ion Brătianu și a liberalilor, al doilea, nu-l voia din cauza politicii din afară. Cum am spus, dacă ar fi izbucnit războiul austro-rus, Regele dorea să aibă un guvern care să ducă România acolo unde ar fi voit Berlinul. În ședința de la 16 martie s-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]