8,025 matches
-
pentru a fi mai aproape de natură și de Creatorul ei este foarte des întâlnit în basme. Și întocmai ca în basme, pustnicul se gospodărește complet singur, își petrece vremea fie citind psaltirea, fie meșterind diverse lucruri din coajă de tei (linguri, farfurii, căni, cutii cu capace mari și mici), iar din când în când primește vizita vreunui monah tânăr, dornic de a cere un sfat sau a asculta o istorisire plină de înțelesuri. Pustnicul Onufrie nu aparține însă nici pe departe
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
amintim din introducerea Autobiografiei, scrierea s-a dorit și un manual de supraviețuire al novicelui aflat pe calea desăvârșirii. Ultimele informații pe care ni le dă textul despre personajul principal sunt mai întâi că, între timp învățase ca rucodelie, cioplitul lingurilor, iar după trecerea iernii, s-a hotărât pentru o nouă plecare odată cu sosirea timpului frumos. „După ce am petrecut și iarna în acest schit, când a venit vara, cu binecuvântarea părintelui întâi-stătător, am plecat ...”<footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
grădină de legume și cultură de porumb. O figură pitorească este monahul Proterie, originar chiar din ținutul Poltavei și conațional al personajului-narator, care după ce dusese în lume o existență de meșter aurar, se îndeletnicea și în monahism cu cioplirea unor linguri deosebit de frumoase, pe care le dăruia oricui trecea pragul schitului. Deși duse până la detaliul ultim identificator, toate aceste portrete par totuși să se dispună concentric în jurul unui tip anume de personalitate, reprezentând pe călugărul schimnic, din regiunea Vrancea-Buzău, la mijloc
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Bălți, într-o căruță cu un cal, cu soția mea Sofia și copilul meu de 2 ani și 6 luni. Am ajuns seara târziu în orașul Târgu Frumos, unde autoritățile locale ne-au dat o masă caldă, două furculițe, o lingură cu o farfurie înscrisă M.M.S.O.S., pe care o avem și acum. Am plecat apoi în coloană și am ajuns în comuna Turcinești, jud. Gorj, unde era ajuns și fratele meu cu familia. Am stat acolo până în 1947 și
REFUGIUL MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Gârbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1686]
-
lumânare, rachiu și colivă (din grâu sau arpacaș). Cei mai înstăriți făceau praznic acasă, cu ciorbă (de oaie sau vițel), sarmale și mălai. Recent se făceau și plăcinte, salate, antreuri. Se servea în străchini de lut și se mânca cu linguri de lemn. De sufletul celui mort se dădeau și se dau și acum, direct din mână, câte două pahare de rachiu și două de vin. În caz că cei morți erau necăsătoriți erau înmormântați ca miri, moartea fiind cununia lor. Trei zile
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
până terminam fructele. Lăsam așa de seara până dimineața (să facă mult suc). A doua zi puneam vasul la foc și când gemul era pe jumătate fiert, adăugam lămâia (cubulețe). Mama urmărea gemul până se lega. Încerca mereu cu o lingură de lemn pe o farfurie, punând câteva picături. Dacă se închega (se făcea bob), atunci gemul era gata. (Între timp se spuma mereu și eu aveam grijă, să mă îndulcesc, frigându-mi limba, care se albăstrea și ea). Mai pregăteam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Mihail. Starețul lui, bătrânul Mihail, a fost foarte evlavios și tradiționalist. Semăna putem spune cu stareții cei de demult. Trăia foarte aspru și prea puținele lucruri necesare Întreținerii sale și le economisea din simplul lui lucru de mână, căci făcea linguri. Când cineva Îi dădea vreo binecuvântare o primea, dar dădea și el o binecuvântare asemenea, În afară de rugăciunea ce o făcea mereu pentru acela. Odată a trimis pe ucenicul său, Părintele Trifon, frate Începător pe atunci, la o mănăstire ca să dea
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
rugăciunea ce o făcea mereu pentru acela. Odată a trimis pe ucenicul său, Părintele Trifon, frate Începător pe atunci, la o mănăstire ca să dea lucrul lor de mână, după care să treacă pe la grădinarul mănăstirii, căruia să Îi dea o lingură și să-i ceară o varză. Grădinarul, Însă, deoarece era foarte mânios - se vede că avea ceva pe inimă - Îi aruncă un cotor de varză cu două foi netrebnice și Își continuă treaba. Părintele Trifon l-a luat fără să
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
încă devreme, ș-am coborât să căuăm ceva de mâncat. La una dintre casele împrăștiate în jurul mănăstirii, niște localnici ne-au oferit lapte. Un copil, după ce am îndulcit laptele, ferm, refuză să-i dea fratelui mai mic miere de albine, lingura fiind înfruptată, adică muiată în lapte. Reveniți în curtea mănăstirii, printre flori și arbuști ornamentali înalți, căutam intrarea. Probabil, părintele Ciprian (călugărul dinainte), ne aștepta dornic să mai schimbe câteva vorbe cu cineva care nu era din tagma lui vremelnică
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
clădirile se transformau în moloz, sfârtecând și înghițind oamenii sub dărâmături, trâmbe uriașe de praf și fum se ridicau spre cer, întunecând orizontul. Era iadul de pe pământ. Nu știai dacă în secunda următoare vei fi transformat în terci sau o lingură de cenușă. Privirile neputincioase și îngrozite ale oamenilor se îndreptau spre înălțimi. Cerul este tronul lui Dumnezeu iar pământul așternutul picioarelor Lui. (Fapte 7:49) Dar tocmai din cer venea moartea, tocmai din spațiul asupra căruia El are autoritate absolută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și nu la medicina alopată, clasică. Am adunat frunzele de pe mai multe tulpini de știr. Le-am spălat și apoi le-am tocat mărunt-mărunt, până ce a rezultat un fel de terci, de pastă verde. Peste această tocătură am adăugat o lingură de țărână și una de nisip. Doza trebuia respectată cu maximum de strictețe, la mijloc fiind vorba despre "viața" unui om. Cele trei element component au fost apoi bine amestecate, rezultând o compoziție omogenă de o culoare anevoie definibilă. Căutând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
să precizăm că elementele de veselă ale lui Haiduc erau reduse numeric, ele constituindu-se din două piese mari și late: o crăticioară smălțuită pentru apă și un ceaunel de tuci fisurat pentru hrana grosieră. În rest, alte accesorii precum: lingura, furculița ori cuțitul le considera niște caraghioslâcuri de care nici nu voia să audă, fiind cu totul sub demnitatea lui. Prefera să simtă direct aroma resturilor alimentare din ceaunelul său de tuci, precum arabii își savurează pilaful, după care, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de convulsii din ce în ce mai slabe. Am crezut că va muri în aceeași noapte. După ce s-a înserat, m-am dus la locul lui de suferință sub prispă și i-am pus lângă bot un coltuc de mămăliguță, deasupra căreia turnasem o lingură de ulei de floarea-soarelui. De atunci, în fiecare seară, urmăream ca mama să nu fie în bucătărie, iar frații mei fie că se jucau ori erau în dormitor, luam o bucată de mămăligă cu ulei și o duceam acolo, sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Niculești-Jianu, comună care era foarte aproape de noi și dispunea de o asemenea unitate spitalicească. Angajarea mamei la acest spital a fost pentru noi o adevărată binefacere. În "gospodăria" noastră nu dispuneam decât de un cuțit de bucătărie. Atât. Nu tu linguri, furculițe, farfurii și toate cele necesare în care să pregătești mâncare și să o servești în mod civilizat. Nimic. Puținul pe care-l mai aveam rămăsese în comuna Gelu, în dimineața deportării noastre. Se spune că președintele Americii este omul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
i-a retezat mâinile. Sângele lui s-a Înfrățit atunci cu boabele secerate. Nenorocirea aceasta i-a stimulat pasiunea pentru agricultură. Acum poartă două proteze de lemn, prevăzute la vârf cu două borte În care Înșurubează cu dinții creionul, tocul, lingura, furculița. Are și o ghiară cu care poate răsfoi caietele și cărțile. Câteodată scapă creionul care se rostogolește pe jos. De aceea se așează În prima bancă, pentru a-l găsi mai repede. Îl ajut să-l Înșurubeze. Doamna face
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
scăpat de Pitești, întrucât nu era student), iar Mihai Livinschi descrie unele dintre schingiuirile la care a fost supus de către Murărescu: îl lega cu mâinile la spate, îi punea ochelari confecționați din cârpă, îi astupa urechile, îi punea câte o lingură sau două de sare în mâncare și nu-i dădea apă să bea, punându-l să facă gimnastică. A mai încercat să folosească tot ca metodă, legând de țeava dela calorifer o cratiță spartă în care pusese apă, iar deținutul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în timp ce agresorii îi strigau în batjocură: '« Ia-o, părinte, pe glasul al patrulea sau al cincilea.» Eu cântam popește, iar ceilalți torturați constituiau corul-corul blasfemiei-pe patru voci'. După slujba de sfințire a murdăriei din hârdău, i s-a dat o lingură cu care trebuia să servească pe toată lumea zicând: ' Se împărtășește robul lui Dumnezeu cu trupul și sângele lui Hristos și se va curăța'. Mai mult decât atât, i s-a introdus o coadă de mătură în rect până a început
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pe patru voci. În acest timp, Țurcanu și ajutoarele lui se distrau pe socoteala noastră. După ce am terminat slujba de sfințire a murdăriei din hîrdău m-a pus de am luat o gamelă cu materii fecale, mi-a dat o lingură cu care să le dau la fiecare zicînd: "Se împărtășește robul lui Dumnezeu cu trupul și sîngele lui Hristos și se va curăți", apoi pe fiecare trebuia să-l șterg la gură". Banu Rădulescu demontează, în fascicolul din Antologie, Răstigniții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lui, și nu cariera de inginer, așa cum i-o plănuiseră părinții. Seara, când toți erau acasă și Cristi se juca în camera lui de-a orchestra, creând în mintea sa fragedă viori, contrabasuri și cine știe ce instrumente, unele nici măcar inventate, din linguri, mături și polonice, dacă taică-su intra și-l surprindea făcând pe dirijorul, mișcând hotărât și calculat din brațe un creion în stânga și-n dreapta, țeapăn și cu bărbia ridicată, cu o mutră serioasă, micuțul Cristian îi spunea despre invitațiile
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
să cadă. Fusese devastată, nu mai avea nici măcar tocurile ușilor sau ferestrelor, tot lemnul fusese luat de trupele nemțești, bulgărești și turcești pentru foc, atunci când au ocupat orașul, înainte de Crăciunul lui 1916. Toate obiectele luate, nici măcar o farfurie sau o lingură cu care să poți mânca, doar parchetul putred și plin de pământ în care mai erau impregnate urme de bocanci ale soldaților străini. Pereții erau crăpați, plini de igrasie, ninsese probabil direct în camere. Păianjeni, urechelnițe și tot felul de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
de ani. Dacă dragostea asta era împărtășită, cine putea ști. Călciurescu venise la masă, cu tot arestul. Căpitanul observase; se aplecase puțin pe după spatele vecinilor și privise la ofițer. Apoi, liniștit, își scosese supă și se pusese să soarbă. O lingură, două, trei... Era în fața mea. Deodată se lasă cu pieptul pe farfurie. Am crezut că vrea să ție farfuria ce s-a răsturnat. Apoi bag de seamă că partea de jos i-a căzut și ochii se rostogolesc în orbite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cafegiu. Nu câștigă dar se chiamă că are un comerț și-i om onorabil. Istoriile cu Bulgarii dela Bazargic. Locuiesc în case mari, n-aveau la venirea Românilor, nici mobilă, nici veselă și tacâmuri. Mâncau cu mâna sau cu aceiași lingură. Se mirau că li se fac vizite notabililor: ce-i asta, bre? Soția unui morar care a făcut vreo douăzeci de milioane e cam suferindă și se duce, cu automobil propriu, la dispensarul comunal ca să fie cercetată de doctor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
plâng pe orfan, puțini îi dau să mânânce. Am crescut o cioară, după ce s-a făcut mare a vrut să-mi scoată un ochiu! Păzește-te de cel căruia i-ai făcut un bine. După ce s-a săturat, prostul zvârle lingura. Numai pomul cu roadă e bătut cu pietre. Găina vecinului pare gâscă. Dacă ai prea multe parale, împrietinește-te cu crâșmarul. Oricât de mare turma, un casap îi ajunge. Dușmanul tău e furnică; tu socoate-l leu. Apa se alină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1949] [BUFTEA PESCUIT]* 13 noemvrie. La Podul Fălcoianu s-au prins trei știuci 5kg 4 kg 3,50 kg într-o jumătate de ceas. Prima Paul a doua eu a treia Titel.4 Cu fir Nylon foarte subțire și cu linguri Hardy cele mai mici. Ziua a fost extraordinar de frumoasă. Știuca n-a început a vâna decât după ora 4. Eminescu. Identitate a poeziilor lui E. din "Convorbiri" și ideologia Convorbiriștilor. Redacția deci alegea și-și permitea și să denatureze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
va fi iarnă timpurie și cumplită. "Au plecat brusc rândunelele". Însă rândunelele nu plecaseră. Prostul își face singur spaimă. 2 ouă fierte, o dată pe spt. de două ori pe spt. brânză și smântână sălăți diverse la toate mese cu o lingură de smântână o dată pe spt. biftec sau mușchi la grătar în fiecare zi o dată pasere rasol sau pește cu aspic. de 2 ori pe spt. scrob cu albuș de ou. de 4 ori pe săptămână papanaș de brânză de vacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]