7,031 matches
-
mai timpurie descriere a amalgamării aurului a fost făcută de către Abu Rayhan al-Biruni, cercetător persan al secolului al XI-lea, autor al unor texte alocate mineralogiei, pietrelor prețioase și metalelor. Conform acestuia, aurul era procesat din minereu prin zdrobire, apoi minereul era spălat și se adăuga mercurul. Aurul era de asemenea recuperat din Sindh, depozitând mercur în mici adâncituri săpate în albia râului. Sedimentele aurifere erau spălate peste bălțile mercurice, formându-se amalgamul aurului cu mercur. În ambele cazuri, amalgamul era
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
în sedimentele oceanice (98,75%) și în apele oceanice (1.24%), iar restul este conținut în sol. Sursele naturale de mercur permit pătrunderea acestuia în biosferă ca și gaz, atunci când exista activitate vulcanică terestră și oceanică, în soluții sau în minereuri. Procesele naturale prin care mercurul este emis în atmosferă mai pot cuprinde volatilizarea mercurului în mediile marine și acvatice și volatilizarea provenită din vegetație. Ciclul global al mercurului implică degajarea acestuia din scoarța terestră, transportul aerian al vaporilor de mercur
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
adulților, iar în cazul copiilor este de 1 microgram/zi. Solurile utilizate în agricultură pot conține 0,2 ppm de mercur, pătrunzând în alimente precum morcovii, cartofii și ciupercile, acestea din urmă conținând până la 1 ppm sau mai mult. Principalul minereu de mercur, cinabrul, a fost extras în mod continuu încă din anul 415 î.Hr.; istoric, existau cinci areale miniere pentru extragerea mercurului: districtul Almeden din Spania, districtul Idrija din Slovenia, districtul Monte Amiata în Italia, precum și locații variate din Peru
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
istoric, existau cinci areale miniere pentru extragerea mercurului: districtul Almeden din Spania, districtul Idrija din Slovenia, districtul Monte Amiata în Italia, precum și locații variate din Peru, Statele Unite și regiuni din Rusia, Ungaria, Mexic și Austria. Utilizate în producția de mercur, minereurile de cinabru sunt încălzite în furnale, iar mercurul părăsește furnalul sub forma vaporilor, împreună cu SO rezultat. Vaporii mercurului sunt condensați în tuburi răcite cu apă și emailate cu ceramică, iar apoi sunt colectați în recipiente din fier, umplute cu apă
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
Din dragoste pentru locuitorii satului, oameni hărnici și credincioși, Dumnezeu a făcut să iasă la suprafață zăcăminte de huila, la Pregheda, la Fântână lu’ Dănuț și la Corhanul Rudarii. La "Cracu’ lu’ Otiman" și la "Priod" s-a confirmat existența minereurilor ce conțin 38% fier și 17%-20% mangan. La Marinizvor și la Curmulice se gaseste azbest crizolit, oblenda și micru, folosite la fabricarea tuburilor de bitum. La Curmulice și la Priod se mai găsește și mozaic alb și roșu. Importante
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
fragmentate de afluenți ai Cernei și Motrului. Treptele majore de relief ale comunei sunt : -zona de munte - 30 % -zona de deal - 70 % Teritoriul comunei Topleț oferă cantități mari de piatră de construcție și feldspat. Pe valea râului Iardasita se află minereu de fier, zăcământ alcătuit din magnetita și cuarț, prins între granițe și cuarțite. Prin amplasarea în partea de sud-vest a țarii comună Topleț se găsește în zona de influență a climatului submediteranean , datorită pătrunderii maselor de aer cald și umed
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]
-
pietruit, practicabil în general pentru orice tip de autovehicul până la locul denumit Dâmbul cu Fier unde se află amplasată cabana “Căpriorul”. Din vârful Padeș, la poalele căruia sălășluiesc așa numitele galerii de coastă (vechile mine), locuri de extracție, altădată a minereului de fier, se deschide o frumoasă panoramă de unde, pe timp de vară, când cerul e senin, se poate contempla verdele închis al înălțimilor montane coborând în trepte line spre câmpie. Întinsa câmpie bănățeană se distinge limpede, marcată de șerpuirea molcomă
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
106-274 d.C.), zona era populată (s-au gasit monezi romane din timpul împăraților Antoninus Pius si Maximinus Thrax). Localitatea medievală este menționată pentru prima dată în 1257 cu numele de "Toroczcko" (Trascău) și devine în curând cunoscută datorită zăcămintelor de minereu de fier din zonă. Exploatarea fierului și meșteșugul fierăritului au dus la o dezvoltare continuă pe parcursul a mai multor secole: în 1493 localitatea a primit rangul de târg (oppidum), iar în 1666, pe fondul dezvoltării extracției de minereu și a
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
zăcămintelor de minereu de fier din zonă. Exploatarea fierului și meșteșugul fierăritului au dus la o dezvoltare continuă pe parcursul a mai multor secole: în 1493 localitatea a primit rangul de târg (oppidum), iar în 1666, pe fondul dezvoltării extracției de minereu și a meșteșugului fierăritului, Rimetea devine oraș. Dacă în secolul al XV-lea exista o singură fierărie în care se produceau unelte agricole, două secole mai târziu (în cea de-a doua jumătate a secolului al XVII și în prima
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
oraș. Dacă în secolul al XV-lea exista o singură fierărie în care se produceau unelte agricole, două secole mai târziu (în cea de-a doua jumătate a secolului al XVII și în prima jumătate a secolului al XVIII), exploatarea minereului și prelucrarea fierului ajungeau la apogeu. În anul 1716, datorită celor 16 cuptoare de topit minereu și celor 16 ciocane hidraulice, Rimetea era unul dintre principalele centre de prelucrare a fierului din Transilvania iar uneltele agricole produse aici erau cele
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
agricole, două secole mai târziu (în cea de-a doua jumătate a secolului al XVII și în prima jumătate a secolului al XVIII), exploatarea minereului și prelucrarea fierului ajungeau la apogeu. În anul 1716, datorită celor 16 cuptoare de topit minereu și celor 16 ciocane hidraulice, Rimetea era unul dintre principalele centre de prelucrare a fierului din Transilvania iar uneltele agricole produse aici erau cele mai renumite din principat și din estul regatului Ungariei, fiind vândute de negustori în piețe importante
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
regatului Ungariei, fiind vândute de negustori în piețe importante, precum Brașov, Bistrița, Arad și Debrețin. Concurența topitoriilor din Hunedoara și Reșița (care s-au dezvoltat foarte mult în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea) și scăderea rezervelor de minereu (care au fost epuizate în secolul al XIX-lea) au determinat decaderea totala a fierăritului în Rimetea și alunecarea localității în ruralitate. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 124), localitatea apare sub numele de „Thorotzko”. De-a lungul
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 124), localitatea apare sub numele de „Thorotzko”. De-a lungul văii de la nord de localitate (vale care se varsă în Arieș la Buru), apar pe Harta Iosefină cca 15 șteampuri de prelucrare a minereurilor de fier extrase din zonă, notate (în limba germană) ca “"Eisen Hamer Schmeltz Stamph Mühlen"”. O perioadă scurtă tot aici s-a prelucrat și aur în monezi. Totodată Rimetea era unul dintre centrele culturale ale Ardealului. În a doua jumătate
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
50 de tăblițe cerate. Multe din descoperirile arheologice pot fi văzute în "Muzeul Mineritului" din Roșia Montană. Din istoria mineritului se mai poate aminti că pe valea Roșiei erau șteampuri care funcționau asemănător morilor de apă, fiind folosite pentru măcinarea minereului, în perioada anului când pe valea Roșiei debitul apei era insuficient pentru șteampuri, se deschidea stăvilarul unui lac (tău) artificial. Roșia Montană a cunoscut și trăit toate evenimentele istoriei românilor: În anul 1784 casele exploratorilor au fost distruse de către revoluționarii
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
că ar fi fost scăpată acolo de un uriaș ce o transporta pe brațe peste Munții Apuseni cu mii de ani în urmă. Accesul se poate face din centrul comunei, pe un fost drum industrial. Pentru separarea aurului de restul minereului s-au construit mori de apă numite „șteampuri”. Debitul pârâielor ce treceau pe lângă exploatările miniere era prea scăzut, încât pentru punerea în funcțiune a șteampurilor s-au construit mai multe lacuri artificiale numite „lacuri pentru șteampuri” sau „tăuri”. Majoritatea lor
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
aur. Una din fostele galerii din apropierea Tăului Mare a primit numele "Cotroanța". Numele de Roșia Montană a devenit arhi-cunoscut după ce o companie româno-canadiană, Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) a obținut licența de concesiune pentru exploatare nr. 47/ 1999, pentru exploatarea minereurilor de aur și argint din perimetrul Roșia Montană, licență obținută prin transfer de la Minvest SA Deva și nu prin licitație. Licența este valabilă doar pentru exploatarea veche, care a fost închisă în 2006. De altfel autorizația de mediu, emisă pentru
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
exploatare ale companiei, existând posibilitatea legală de recuperare a „investiției” de la statul român. Dacă Proiectul de minerit Roșia Montană va fi aprobat atunci noua localitate va fi prima afectată de operațiile tehnologice generatoare de zgomot („pușcare” și concasare), praf (transport minereu dislocat și concasarea acestuia), elemente toxice (cianuri, steril), etc. De asemenea, deshumarea morților și „strămutarea” acestora, a cimitirelor și bisericilor va afecta latura morală și spirituală a locuitorilor, acesta fiind și motivul pentru care Biserica se opune cu înverșunare acestei
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
au exprimat opoziția categorică față de proiectul minier. De altfel, din punct de vedere tehnologic nici nu putem vorbi de un „proiect minier” ci mai degrabă asistăm la un proiect industrial - apropiat industriei materialelor de construcții - întrucât operația de extragere a minereului aurifer nu se face prin metode clasice de către mineri ci direct, la suprafață, prin dislocarea (așa numita operație de „pușcare”) muntelui, urmată de transportul și concasarea minereului aurifer și separarea aurului - prin cianurare - în recipiente speciale. Fluxul tehnologic menționat mai
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
un proiect industrial - apropiat industriei materialelor de construcții - întrucât operația de extragere a minereului aurifer nu se face prin metode clasice de către mineri ci direct, la suprafață, prin dislocarea (așa numita operație de „pușcare”) muntelui, urmată de transportul și concasarea minereului aurifer și separarea aurului - prin cianurare - în recipiente speciale. Fluxul tehnologic menționat mai sus a obligat și obligă compania canadiană să cumpere cât mai multe proprietăți și să asigure „facilități” celor interesați să părăsească zona pentru a nu întâmpina opoziția
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
local, și o puternică opoziție, care prezintă o analiză sistemică a efectelor exploatării aurului prin cianurare, apreciindu-se că lichidarea integrală a resurselor aurifere într-un termen atât de scurt nu constituie o alternativă viabilă de dezvoltare, optând pentru extragerea minereului aurifer prin metode clasice și conservarea patrimoniul cultural și natural al zonei. De altfel sunt nedumeriți ce se va întâmpla cu zona Roșia Montană și locuitorii acesteia după extragerea și lichidarea întregului minereu de aur, argint și alte metale prețioase
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
alternativă viabilă de dezvoltare, optând pentru extragerea minereului aurifer prin metode clasice și conservarea patrimoniul cultural și natural al zonei. De altfel sunt nedumeriți ce se va întâmpla cu zona Roșia Montană și locuitorii acesteia după extragerea și lichidarea întregului minereu de aur, argint și alte metale prețioase din zonă. Pe de altă parte, 21 organizații, instituții, sindicate și 11 primari, și-au afirmat sprijinul sentimental pentru proiectul Roșia Montană printr-o scrisoare deschisă, trimisă pe 18 ianuarie 2010 Președintelui României
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
documentele Cancelariei Regale Maghiare, viile în special, au activat în mod deosebit dezvoltarea satului Păuliș, continuat spre est cu Barațca fapt care s-a prelungit până la ocupația otomană. În anul 1393 nobili de Maroth obțin privilegiul de a exploata orice minereu (în speță aur și argint) de pe moșia lor Păuliș. Astfel în afara culturilor de vița de vie, zona începe să fie cunoscută prin minele de metale neferoase. O perioadă tulbure în istoria comunei Păuliș începe odată cu ocuparea Banatului de către turci, acțiune
Sâmbăteni, Arad () [Corola-website/Science/300302_a_301631]
-
însă semne că unii ar reveni în satul părinților și al moșilor. De remarcat că majoritatea bărbaților din sat sunt calificați în școli profesionale în meserii pe care nu le mai practică. Acum, că minele și uzina de flotare a minereului s-au închis, muncitorii de acolo au fost disponibilizați, au primit ajutoare de la stat, cei mai mulți dintre ei s-au pensionat. De-a lungul timpului, satul, având la bază familia, s-a dezvoltat pe cei doi versanți ai văii, înspre fundul
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
Rusia, localizat pe partea estică (Siberiană) a extremitații sudice a Munților Ural, pe malurile Râului Ural. Populație: 408.401 (recensământul din 2010); 418.545 (recensământul din 2002); 440.321 (recensământul din 1989). A fost numit după Muntele Magnitnaya care are minereu de fier aproape pur, o anomalie geologică. Este al doilea cel mai mare oraș din Rusia care să nu fie centru administrativ a unui subiect federal ale Rusiei sau a unei subdiviziuni administrative. Unul dintre cele mai mari combinate siderurgice
Magnitogorsk () [Corola-website/Science/301508_a_302837]
-
în 1743 ca parte a liniei Orenburg de forturi. A rămas nesemnificativ până în 1929. Dezvoltarea rapidă a orașului Magnitogorsk s-a datorat planurilor cincinale ale lui Iosif Stalin din anii 1930. A fost mândria dezvoltării Uniunii Sovietice. Rezervele uriașe de minereu de fier din zonă au făcut orașul locația ideală pentru construirea unui combinat siderurgic capabil să concureze cu rivalii din Occident. Totuși, o bună parte a forței de muncă, majoritatea foști țărani, aveau puține aptitudini industriale și puțină experiență în
Magnitogorsk () [Corola-website/Science/301508_a_302837]