8,110 matches
-
nici vechiul, ci preia elemente din ambele. Modernitatea, scrie H. Meschonnic [p.9,18,20], este propriul său mit: mitul rupturii și deformarea să: noul; modernitatea este o luptă, un conflict, valorizat prin creativitate. Noutatea a devenit elementul esențial" al modernității, consemnează și H.-R.Patapievici, "a fi modern înseamnă a fi mereu identic cu ultimul moment al timpului, a fi cel mai avansat, cel mai nou, cel mai recent" [p.455, 114]10. Chiar dacă dezbaterile despre invențio al poetului țin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ființă la "novum", conform formulei reușite a lui Vattimo, doar tradiția modernă începe cu recunoașterea noului ca valoare fundamentală, cum constată Antoine Compagnon [p.9, 178]11. Analizând fenomenele literare complexe în filiația lor, cercetătorul Sergiu Pavlicencu pune în legătură modernitatea cu "un anumit tip de condiție umană, existențiala, inclusiv socială" [2002, p.88]. Modernitatea este o opoziție tradițională între vechi și nou (în formă de ruptură sau continuitate), care deosebește modul lor de a gândi, de a vedea, de a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
recunoașterea noului ca valoare fundamentală, cum constată Antoine Compagnon [p.9, 178]11. Analizând fenomenele literare complexe în filiația lor, cercetătorul Sergiu Pavlicencu pune în legătură modernitatea cu "un anumit tip de condiție umană, existențiala, inclusiv socială" [2002, p.88]. Modernitatea este o opoziție tradițională între vechi și nou (în formă de ruptură sau continuitate), care deosebește modul lor de a gândi, de a vedea, de a simți și de a înțelege [Meschonnic, p.9,1013; Nouss, p.9]. Modernitatea este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
88]. Modernitatea este o opoziție tradițională între vechi și nou (în formă de ruptură sau continuitate), care deosebește modul lor de a gândi, de a vedea, de a simți și de a înțelege [Meschonnic, p.9,1013; Nouss, p.9]. Modernitatea este un mod de a fi în lume, un modus vivendi. Pentru omul modern este caracteristică asumarea unui nou fel de a fi într-o lume schimbată. Noul, actualul, devine principala categorie estetică când este vorba de a da formă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Pentru omul modern este caracteristică asumarea unui nou fel de a fi într-o lume schimbată. Noul, actualul, devine principala categorie estetică când este vorba de a da formă eroismului vieții moderne, adică sentimentului de existență în marele oraș. Analiza modernității realizată de Baudelaire are ca obiect acea experiență discontinua a timpului, spațiului și cauzalității care se datoreaza noilor moduri de percepție aduse de lumea capitalista. D.Frisby a consemnat valoarea exemplara a acestei analize: "Obiectul de studiu este astfel determinat
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
este astfel determinat nu doar de o perspectivă particulară asupra vieții moderne, ci și de noul mod de experimentare a noii realități sociale" [p.60]. Baudelaire detașează modernul de temporal pentru a face din el o "manieră". Această interpretare a modernității ca mod de gândire sau de acțiune se sustrage definiției sale cronologice 12. Mai aproape de tradiția baudelairiană apare definiția lui Henri Meschonnic, care combină într-o oarecare măsură și modernitățile despre care vorbește Matei Călinescu, înțelegând modernitatea că spirit al
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pentru a face din el o "manieră". Această interpretare a modernității ca mod de gândire sau de acțiune se sustrage definiției sale cronologice 12. Mai aproape de tradiția baudelairiană apare definiția lui Henri Meschonnic, care combină într-o oarecare măsură și modernitățile despre care vorbește Matei Călinescu, înțelegând modernitatea că spirit al timpului, ca valoare, ca ansamblu de valori [p.24]13. Baudelaire inventează un sens nou al modernității prin raportarea la viață, la viață modernă. H.Meschonnic subliniază [p.115] că
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Această interpretare a modernității ca mod de gândire sau de acțiune se sustrage definiției sale cronologice 12. Mai aproape de tradiția baudelairiană apare definiția lui Henri Meschonnic, care combină într-o oarecare măsură și modernitățile despre care vorbește Matei Călinescu, înțelegând modernitatea că spirit al timpului, ca valoare, ca ansamblu de valori [p.24]13. Baudelaire inventează un sens nou al modernității prin raportarea la viață, la viață modernă. H.Meschonnic subliniază [p.115] că în Pictorul vieții moderne de Baudelaire modernă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
baudelairiană apare definiția lui Henri Meschonnic, care combină într-o oarecare măsură și modernitățile despre care vorbește Matei Călinescu, înțelegând modernitatea că spirit al timpului, ca valoare, ca ansamblu de valori [p.24]13. Baudelaire inventează un sens nou al modernității prin raportarea la viață, la viață modernă. H.Meschonnic subliniază [p.115] că în Pictorul vieții moderne de Baudelaire modernă este viața. Nu pictorul. Nici artă. Pictorul trebuie să se înscrie în timpul sau. Și pentru Balzac, Zola și frații Goncourt
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
dovedesc că nu trebuie decât să căscam ochii pentru a ne cunoaște eroismul.(...) Există deci o frumusețe și un eroism modern (...) Viața Parisului este bogată în subiecte poetice și minunate" [ibidem, p.65, subl.n.]. Constatăm astfel că pentru Baudelaire modernitatea este un subiect legat de oraș. Conținuturile modernității energia și activitatea febrila urbană a diferitelor instituții și spații produc spectacolul senzațiilor noi. În baza materialului cotidian, noneroic, apare oa nouăa poeticăa urbană, cu un nou potențial. Din punct de vedere
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pentru a ne cunoaște eroismul.(...) Există deci o frumusețe și un eroism modern (...) Viața Parisului este bogată în subiecte poetice și minunate" [ibidem, p.65, subl.n.]. Constatăm astfel că pentru Baudelaire modernitatea este un subiect legat de oraș. Conținuturile modernității energia și activitatea febrila urbană a diferitelor instituții și spații produc spectacolul senzațiilor noi. În baza materialului cotidian, noneroic, apare oa nouăa poeticăa urbană, cu un nou potențial. Din punct de vedere al filozofiei istoriei, odată cu trecerea la modernitate, s-
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Conținuturile modernității energia și activitatea febrila urbană a diferitelor instituții și spații produc spectacolul senzațiilor noi. În baza materialului cotidian, noneroic, apare oa nouăa poeticăa urbană, cu un nou potențial. Din punct de vedere al filozofiei istoriei, odată cu trecerea la modernitate, s-a trecut de la spațiu la timp, de la substanțialitate la fluiditate, de la seria tradiție, pământ, cetate, castel, nobilime, absolutism monarhic, renta funciară, proprietate imobiliară la seria mare, monarhie parlamentară, oraș, burghezie, comerț, bani, proprietate mobilă [v.Patapievici, p.154]. Orașul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
sensuri și de valori grație unui schimb continuu. Individul, societatea și istoria, poli corelativi, formează în ciclurile lui Balzac și Zola un sistem determinist. La fel ca Baudelaire și Flaubert, Zola își propune să studieze epoca și să scrie despre modernitate. Însă dacă pentru Flaubert modernitatea este un ocean de vulgaritate, ce absoarbe omul, pentru Zola specificul sau îl constituie progresul, care este pentru om în același timp binefăcător și fatal. Mecanismul centralizator al modernității franceze duce la bun sfârșit promovarea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
unui schimb continuu. Individul, societatea și istoria, poli corelativi, formează în ciclurile lui Balzac și Zola un sistem determinist. La fel ca Baudelaire și Flaubert, Zola își propune să studieze epoca și să scrie despre modernitate. Însă dacă pentru Flaubert modernitatea este un ocean de vulgaritate, ce absoarbe omul, pentru Zola specificul sau îl constituie progresul, care este pentru om în același timp binefăcător și fatal. Mecanismul centralizator al modernității franceze duce la bun sfârșit promovarea individului. Procesele sociale de ansamblu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
studieze epoca și să scrie despre modernitate. Însă dacă pentru Flaubert modernitatea este un ocean de vulgaritate, ce absoarbe omul, pentru Zola specificul sau îl constituie progresul, care este pentru om în același timp binefăcător și fatal. Mecanismul centralizator al modernității franceze duce la bun sfârșit promovarea individului. Procesele sociale de ansamblu sunt ilustrate prin destinele individuale ale personajelor reprezentative. Realităților noi le corespund tipuri noi. "Homo modernus" este definit de relația specială cu noutatea 14. Individul trăiește elanul emancipării, parcurgând
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
politice etc. Femeia parcurge și ea drumul sinuoasei sale afirmări. Locul și rolul femeii în societate, puterea și formele de acțiune, diversitatea reprezentărilor pe parcursul timpului (zeița, madona, vrăjitoare, demon) s-au schimbat. Printre fenomenele sociale, morale și estetice care definesc modernitatea, Parisul și Pariziana sunt elemente revelatorii subtile ale fetelor modernității (prin cultul violent al inovației și al formei). Franța este matricea modelelor politice și culturale moderne. Parisul, orașul prin excelență, mai mult decât oricare alt loc, este capitala modernității, definită
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Locul și rolul femeii în societate, puterea și formele de acțiune, diversitatea reprezentărilor pe parcursul timpului (zeița, madona, vrăjitoare, demon) s-au schimbat. Printre fenomenele sociale, morale și estetice care definesc modernitatea, Parisul și Pariziana sunt elemente revelatorii subtile ale fetelor modernității (prin cultul violent al inovației și al formei). Franța este matricea modelelor politice și culturale moderne. Parisul, orașul prin excelență, mai mult decât oricare alt loc, este capitala modernității, definită că o exaltare a rupturii cu morală tradițională, cu tradiția
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
definesc modernitatea, Parisul și Pariziana sunt elemente revelatorii subtile ale fetelor modernității (prin cultul violent al inovației și al formei). Franța este matricea modelelor politice și culturale moderne. Parisul, orașul prin excelență, mai mult decât oricare alt loc, este capitala modernității, definită că o exaltare a rupturii cu morală tradițională, cu tradiția socială și estetică. Acest oraș a devenit pe termen lung terenul unor interogații privind problemele profunde ale modernității. Parisul a fost prima capitala care a devenit obiect al propriului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
orașul prin excelență, mai mult decât oricare alt loc, este capitala modernității, definită că o exaltare a rupturii cu morală tradițională, cu tradiția socială și estetică. Acest oraș a devenit pe termen lung terenul unor interogații privind problemele profunde ale modernității. Parisul a fost prima capitala care a devenit obiect al propriului său discurs. Secolul al XIX-lea oferă o imagine a capitalei franceze, oraș în afara oricărei comparații, notează Christophe Charle [p.8], centru al tuturor pasiunilor, nebuniilor, bogățiilor, puterilor. "Paris
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
francezilor își găsește explicația, în maniera proprie lor de a vedea lucrurile într-un mod nou, non nova, șed nove, cum spune proverbul latin 16. Dincolo de perturbările politice și sociale provocate de Revoluție și care au marcat conștiiința reflexiva a modernității, este de remarcat apariția romanelor care au tematizat efectele interacțiunii timpului cu individul uman, "procesele sociale fiind relevante prin destinele personajelor" [Tiutiuca, p.235, subn.n.]. Este de subliniat în această ordine de idei capacitatea românului "de a contopi problemele
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
1789. În ciuda dezbaterilor permanente, femeia ca individ social se înscrie între tutela tatălui și cea a soțului. Multiplele tulburări sociale nu modifică această stare întemeiata pe religie și tradiție. Începând cu dezvoltarea vieții de curte, trecând prin Renaștere, Revoluție și modernitate, destinul femeii preocupă și neliniștește opinia publică. Codul civil al lui Napoleon frânează emanciparea femeii pe parcursul secolului al XIX-lea, având o delimitare strictă între caracterul privat al feminității și cel public al masculinității. În acest context, Femeia Nouă, cu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
eroic, pe eșafod, pe baricade, în cluburi, în presă, în exil sau în saloane, desfășoară o considerabilă energie în vederea emancipării sale. Soluționarea problemei de gen constituie o condiție de ruptură cu mentalitatea tradițională și de avansare a societății în direcția modernității. Principiul excluderii femeilor este relativizat de individualități cu spirit de independență și originalitate, cum este Pariziana. Indivizi emancipați în mai mare măsură decât alte categorii ale societății franceze, Parizienele fac parte din categoria femeilor care oferă un raspuns original și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
masculine, cum ar fi Puterea, Libertatea și Creația, pun problema unei democrații pe care femeia începe să o cucerească. Pariziana este în căutarea și aflarea soluției, care trebuie însă mereu inventată. Femeia pariziana este o formă originală de manifestare a modernității, o alegorie a modernității. Femininul francez schițează unele scenografii originale ale modernității. 1.1. Femeia pariziana în imaginarul colectiv și individual Epoca modernă a fost decisivă pentru identitatea Parisului și a Parizienei sub toate aspectele. Pe parcursul secolului al XIX-lea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Puterea, Libertatea și Creația, pun problema unei democrații pe care femeia începe să o cucerească. Pariziana este în căutarea și aflarea soluției, care trebuie însă mereu inventată. Femeia pariziana este o formă originală de manifestare a modernității, o alegorie a modernității. Femininul francez schițează unele scenografii originale ale modernității. 1.1. Femeia pariziana în imaginarul colectiv și individual Epoca modernă a fost decisivă pentru identitatea Parisului și a Parizienei sub toate aspectele. Pe parcursul secolului al XIX-lea Franța s-a schimbat
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pe care femeia începe să o cucerească. Pariziana este în căutarea și aflarea soluției, care trebuie însă mereu inventată. Femeia pariziana este o formă originală de manifestare a modernității, o alegorie a modernității. Femininul francez schițează unele scenografii originale ale modernității. 1.1. Femeia pariziana în imaginarul colectiv și individual Epoca modernă a fost decisivă pentru identitatea Parisului și a Parizienei sub toate aspectele. Pe parcursul secolului al XIX-lea Franța s-a schimbat radical. Pe fundal revoluționar, Imperiul al Doilea (1852-1870
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]