6,327 matches
-
dominante, de la scrierile cărturarilor Școlii Ardelene și desăvârșit prin contribuțiile istoriografiei romantice, a fost alcătuit din traversele originii, continuității, unității, independenței și spiritualității. Evenimentele politice din ultima parte a secolului al XIX-lea, în special triada alcătuită din i) instaurarea monarhiei (1866); ii) victoria în războiul de neatârnare (1878) și iii) proclamarea regalității (1881), s-au repercutat și asupra memoriei naționale. Pe lângă axele centrale ale originii, continuității, unității, independenței și spiritualității, care au asigurat structura de rezistență în bazele căreia s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui Carol ca domn al României, nu dedică decât un paragraf de trei rânduri "M. S. Carol I, înrudit cu toțĭ împĕrațiĭ pămêntului, și cu drept de moștenire în veciĭ vecilor", în care se pune speranța păstrării tăriei românești. Instituirea monarhiei, văzută ca garanție a unei statalități robuste, este luată ca fiind cofrajul instituțional în care tăria de suflet românească va fi prezervată. Monarhia, ipostaziată în figura lui Carol, va asigura "Virtus Romana Redivivus" (Melidon, 1876, p. 84). Doar spre sfârșitul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și cu drept de moștenire în veciĭ vecilor", în care se pune speranța păstrării tăriei românești. Instituirea monarhiei, văzută ca garanție a unei statalități robuste, este luată ca fiind cofrajul instituțional în care tăria de suflet românească va fi prezervată. Monarhia, ipostaziată în figura lui Carol, va asigura "Virtus Romana Redivivus" (Melidon, 1876, p. 84). Doar spre sfârșitul anilor '80, în manualele lui Tocilescu (1889, 1896), Carol devine punctul nodal al istoriei românești, iar regalitatea o componentă intrinsecă a națiunii. Proclamarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
regalității, Unirea din 1859 și reformele întreprinse de Cuza sunt revăzute ca un preludiu pentru epoca lui Carol. Conceptualizată anterior ca împlinire a istoriei naționale, unirea din 1859 este acum intepretată drept o unire personală, vremelnică și nesigură, definitivată prin monarhia lui Carol. Pe măsură ce personalitatea lui Carol acaparează scena istoriei românești, redefinită în ancadramentul politic al regalității, figura lui Cuza este relegată în culisele devenirii statului-națiune. Odată cu restructurarea memoriei și identității naționale în termeni monarhici, în care ideea de regalitate dobândește
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
importante evenimente politice care s-au succedat în societatea românească. Introducând votul universal, egal, direct și secret, și decretând libertăți civile pentru toți locuitorii țării, Constituția "unificării" din 1923 instituia democrația formală fără fond în politica românească în cadrul regimului de monarhie constituțională ereditară. Forma occidentală a democrației interbelice românești era însă contrazisă de fondul oriental al practicii politice, caracterizate de sistematicitatea violenței și fraudelor electorale și de ubicuitatea corupției și venalității clasei politice. În loc să antreneze adevărate ritualuri ale democrației, alegerile electorale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fost fraudate alegerile din 1946, urmate de eliminarea sistematică a opoziției politice. Monopolul puterii a fost asigurat în 30 decembrie 1947, când Petru Groza, alături de Gheorghe Gheorghiu-Dej l-au somat pe rege să abdice, care a semnat actul prin care monarhia era abolită, iar România devenea republică populară. 3.3.2. Sistemul educațional Interpretarea convențională a istoriografiei românești, sulfurată de "duhul național", înfățișează Unirea din 1918 ca triumful suprem al românismului. Această viziune celebrativă eclipsează însă tensiunile interne, rezistențele regionale și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
addendum al memoriei naționale românești. Legea actualizării politice a memoriei colective, care a acționat în sensul completării memoriei naționale cu ideile regalității și dinastiei, poate fi văzută din nou la lucru după momentul 30 decembrie 1947 când Partidul reușește abolirea monarhiei, transformând statul din Regatul României în Republica Populară Română. Prin înlăturarea monarhiei, a fost dărâmată în țara noastră una din cele mai puternice citadele reacționare. Era necesară înlăturarea unei forme de stat moștenite din timpurile întunecate ale Evului Mediu, urâtă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a acționat în sensul completării memoriei naționale cu ideile regalității și dinastiei, poate fi văzută din nou la lucru după momentul 30 decembrie 1947 când Partidul reușește abolirea monarhiei, transformând statul din Regatul României în Republica Populară Română. Prin înlăturarea monarhiei, a fost dărâmată în țara noastră una din cele mai puternice citadele reacționare. Era necesară înlăturarea unei forme de stat moștenite din timpurile întunecate ale Evului Mediu, urâtă de popor, formă de stat care constituia o mare piedică în drumul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
intern, independența îmbracă semantica luptei sociale pentru idealul egalitar, o luptă care va fi condusă, începând cu secolul XX, de Partidul Comunist Român. Componenta monarhică a memoriei naționale, adăugată în secolul naționalist ca urmare a evoluțiilor politice în direcția constituirii monarhiei dinastice, a primit o lovitură de grație. Ideea monarhică este abolită din memoria istorică românească la fel cum monarhia a fost abolită din organizarea politică statală. Motivele de soteriologie și martirologie, elaborate în perioadele de unificare și consolidare a memoriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de Partidul Comunist Român. Componenta monarhică a memoriei naționale, adăugată în secolul naționalist ca urmare a evoluțiilor politice în direcția constituirii monarhiei dinastice, a primit o lovitură de grație. Ideea monarhică este abolită din memoria istorică românească la fel cum monarhia a fost abolită din organizarea politică statală. Motivele de soteriologie și martirologie, elaborate în perioadele de unificare și consolidare a memoriei naționale, continuă să pigmenteze memoria românească, doar că sunt evacuate de ideea națională și injectate în schimb cu ideea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o recalibrare a imaginii trecutului care să reflecte noile postulate ideologice predominante. Reorganizarea memoriei poate lua două valențe, o formă moderată a reconstrucției trecutului în conștiința colectivă (reformă mnemonică), sau o formă radicală de restructurare a memoriei (revoluție mnemonică). Abolirea monarhiei și instaurarea regimului de "democrație populară" a antrenat, fără dubiu, o revoluție mnemonică, provocând o ruptură majoră în structura memoriei colective organizată în veacul naționalist al existenței istorice românești (1848-1947) sub forma unei memorii a națiunii. Campania declanșată de noua
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționalist al existenței istorice românești (1848-1947) sub forma unei memorii a națiunii. Campania declanșată de noua istoriografie sub conducerea lui M. Roller a atentat asupra memoriei naționale, transformând-o într-o memorie socialistă. Schimbarea de regim produsă în 1947 (de la monarhie la democrație populară) s-a repercutat cvasi-instantaneu asupra reorganizării radicale a trecutului românesc de pe baze naționale pe temelii socialiste antinaționale. Chiar dacă, datorită efemerității sale, poate fi catalogată ca o revoluție mnemonică abortivă, reorganizarea radicală a trecutului românesc petrecută în epoca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al românilor este încă o dată frânt în urma celui de-al Doilea Război Mondial când sovietizarea are însemnătatea unei noi retrageri din Europa. Grila europenistă este atât de acaparatoare, încât obligă la ciudate contorsiuni interpretative, cum este spre exemplu ideea că "Monarhia autoritară a lui Carol al II-lea a fost o ultimă, disperată încercare de a păstra țara noastră în Europa" (p. 4). Binaritatea, chiar maniheismul "înăuntrul Europei" "în afara Europei" este aplicat peste cazul României cu atâta ferocitate încât dictatura carlistă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
secolele IV-XIII), Ioan Marian Țiplic Cremațiunea și religia creștină, Calinic I. Popp Șerboianu Cuțitul și otrava. Asasinatul politic în Europa (1400 1800), Georges Minois Drumul României spre independență, Frederick Kellogg Electoratul din România în anii democrației parlamentare, Sorin Radu Europa monarhiei stărilor, Gheorghe Bichicean Istoria civilizației britanice (vol. 1-5), Adrian Nicolescu Istoria evreilor din România (1866-1938), Gabriel Asandului Istoria mijloacelor de comunicare, Gabriel Thoveron Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa, Guy Hermet Istoria radioteleviziunii, Pierre Albert, André-Jean Tudesq Istoria tinerilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dintre urmările acestui eveniment a fost intrarea României în sfera de influență sovietică. Din punct de vedere al regimului politic, România a parcurs următoarele etape: regim democratic până în anul 1938 când Carol al II-lea a instituit un regim monarhic; monarhia autoritară a lui Carol al II-lea (1938-1940); dictatura militară a lui Ion Antonescu (1940-1944); regimul comunist (1944-1989); regim democratic după 1989; Etapele regimului comunist în România sunt: începuturile regimului comunist (1944-1947);la 30 decembrie 1947, regele Mihai I a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
special foste colonii): subdezvoltarea economică; explozia demografică; instabilitate politică (lovituri de stat, războaie civile, regimuri dictatoriale); conflicte interetnice și interreligioase; războaie între state; fanatism religios; analfabetismul; Commonwealth („binele comun”) = formă de organizare politică-economică a mai multor state care recunosc suveranitatea monarhiei britanice; această asociație cuprinde, alături de Marea Britanie, 30 de state independente care au făcut pate din imperiul colonial englez, la care se adaugă circa 50 de teritorii administrate de Marea Britanie sau de vreun alt stat membru al Communwealth-ului. c) Europa și
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
conducere, dar cu păstrarea suveranității statelor membre. Exemple de state confederative: S.U.A între anii 1776 1787; Austro-Ungaria între anii 1867 1918; Comunitatea Statelor Independente constituită în anul 1991; Serbia și Muntenegru; b) Forme de guvernământ Principalele forme de guvernământ sunt: monarhia constituțională; republica; De-a lungul istoriei, monarhia a cunoscut mai multe tipuri în evoluția sa: monarhia despotică din Orientul Antic; monarhia absolută din Evul Mediu; monarhia autoritară și constituțională în epoca modernă și contemporană; În evoluția sa, republica a cunoscut
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Exemple de state confederative: S.U.A între anii 1776 1787; Austro-Ungaria între anii 1867 1918; Comunitatea Statelor Independente constituită în anul 1991; Serbia și Muntenegru; b) Forme de guvernământ Principalele forme de guvernământ sunt: monarhia constituțională; republica; De-a lungul istoriei, monarhia a cunoscut mai multe tipuri în evoluția sa: monarhia despotică din Orientul Antic; monarhia absolută din Evul Mediu; monarhia autoritară și constituțională în epoca modernă și contemporană; În evoluția sa, republica a cunoscut următoarele tipuri: republica sclavagistă antică (orașele-state grecești
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1776 1787; Austro-Ungaria între anii 1867 1918; Comunitatea Statelor Independente constituită în anul 1991; Serbia și Muntenegru; b) Forme de guvernământ Principalele forme de guvernământ sunt: monarhia constituțională; republica; De-a lungul istoriei, monarhia a cunoscut mai multe tipuri în evoluția sa: monarhia despotică din Orientul Antic; monarhia absolută din Evul Mediu; monarhia autoritară și constituțională în epoca modernă și contemporană; În evoluția sa, republica a cunoscut următoarele tipuri: republica sclavagistă antică (orașele-state grecești, Roma); republica aristocratică medievală (Veneția, Florența, Genova); republica modernă
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1867 1918; Comunitatea Statelor Independente constituită în anul 1991; Serbia și Muntenegru; b) Forme de guvernământ Principalele forme de guvernământ sunt: monarhia constituțională; republica; De-a lungul istoriei, monarhia a cunoscut mai multe tipuri în evoluția sa: monarhia despotică din Orientul Antic; monarhia absolută din Evul Mediu; monarhia autoritară și constituțională în epoca modernă și contemporană; În evoluția sa, republica a cunoscut următoarele tipuri: republica sclavagistă antică (orașele-state grecești, Roma); republica aristocratică medievală (Veneția, Florența, Genova); republica modernă; Deosebirea principală dintre aceste forme
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
constituită în anul 1991; Serbia și Muntenegru; b) Forme de guvernământ Principalele forme de guvernământ sunt: monarhia constituțională; republica; De-a lungul istoriei, monarhia a cunoscut mai multe tipuri în evoluția sa: monarhia despotică din Orientul Antic; monarhia absolută din Evul Mediu; monarhia autoritară și constituțională în epoca modernă și contemporană; În evoluția sa, republica a cunoscut următoarele tipuri: republica sclavagistă antică (orașele-state grecești, Roma); republica aristocratică medievală (Veneția, Florența, Genova); republica modernă; Deosebirea principală dintre aceste forme de guvernământ constă în faptul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în epoca modernă și contemporană; În evoluția sa, republica a cunoscut următoarele tipuri: republica sclavagistă antică (orașele-state grecești, Roma); republica aristocratică medievală (Veneția, Florența, Genova); republica modernă; Deosebirea principală dintre aceste forme de guvernământ constă în faptul că în cazul monarhiei funcția supremă în stat se transmite ereditar iar în cazul republicii se ocupă prin voința alegătorilor pentru o perioadă limitată de timp. Secolul al XX-lea a determinat o ascensiune a republicii în detrimentul monarhiei. În prima jumătate a secolului al
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
constă în faptul că în cazul monarhiei funcția supremă în stat se transmite ereditar iar în cazul republicii se ocupă prin voința alegătorilor pentru o perioadă limitată de timp. Secolul al XX-lea a determinat o ascensiune a republicii în detrimentul monarhiei. În prima jumătate a secolului al XX-lea, monarhia era cea mai des întâlnită formă de stat. Numărul statelor republicane a început să crească după Primul Război Mondial. De exemplu, România a fost monarhie până la 30 decembrie 1947 când s-
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în stat se transmite ereditar iar în cazul republicii se ocupă prin voința alegătorilor pentru o perioadă limitată de timp. Secolul al XX-lea a determinat o ascensiune a republicii în detrimentul monarhiei. În prima jumătate a secolului al XX-lea, monarhia era cea mai des întâlnită formă de stat. Numărul statelor republicane a început să crească după Primul Război Mondial. De exemplu, România a fost monarhie până la 30 decembrie 1947 când s-a instalat regimul comunist iar România a fost proclamată
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
determinat o ascensiune a republicii în detrimentul monarhiei. În prima jumătate a secolului al XX-lea, monarhia era cea mai des întâlnită formă de stat. Numărul statelor republicane a început să crească după Primul Război Mondial. De exemplu, România a fost monarhie până la 30 decembrie 1947 când s-a instalat regimul comunist iar România a fost proclamată Republica Populară Română. Democrația nu se asociază obligatoriu cu una din formele de stat. c) Sisteme de guvernământ Sistemul de guvernământ reprezintă modul în care
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]