6,387 matches
-
În 1927, Germania de Vest era o democrație fără democrați. Cetățenii ei trecuseră cu o ușurință șocantă de la Hitler la societatea de consum; ei se vindecaseră de amintirile vinovate devenind prosperi. Grass și alții ca el au văzut În trecerea nemților de la politică la acumularea privată o dezicere de responsabilitățile civice trecute și prezente. Față de aforismul lui Bertold Brecht Erst kommt das Fressen, dann kommt die Moral („Mâncarea vine prima, apoi moralitatea”) ei au susținut cu tărie dezacordul exprimat de primarul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Economică Europenă, aceasta avea deja o configurație bine definită, iar noile intrate nu erau În măsură să o influențeze, așa cum nădăjduiseră cândva liderii britanici. CEE era un condominiu franco-german În care Bonnul sponsoriza Comunitatea, iar Parisul Îi dicta politica. Dorința nemților de a face parte din Comunitatea Europeană a fost plătită scump, Însă Adenauer și succesorii săi au suportat acest preț decenii la rând fără să se plângă, preferând alianța franceză surprizei britanice. Între timp, francezii „europenizaseră” subvențiile și compensațiile lor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
avut soarta altor societăți afectate de criză de la marginea Europei, meritul le revine În mare măsură social-democraților. După primul război mondial, partidele socialiste scandinave au abandonat În linii mari dogma radicală și ambițiile revoluționare pe care le Împărtășiseră cu socialiștii nemți și cu alte mișcări socialiste din Internaționala a II-a; În cursul anilor ’30, ei au tins spre un compromis istoric Între capital și forța de muncă. La Saltsjöbaden, În 1938, reprezentanții patronatului și sindicatelor suedeze au semnat un pact
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
devenit, din distracție populară, operă de artă. Nu se poate spune că renașterea cinematografiei europene s-a produs la cererea publicului: dacă ar fi fost după spectatori, francezii ar fi rămas cu dramele istorice „de calitate” de la Începutul anilor ’50, nemții cu romanticele filme Heimat turnate În Pădurea Neagră, iar englezii cu un amestec de filme de război și comedii din ce În ce mai aluzive și mai ușoare. și, oricum, publicul larg prefera În continuare filmele americane de succes. Culmea este că și ideile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
intelectuali și universitari altminteri pacifiști 10. Una dintre sursele simpatiei locale era o nostalgie crescândă pentru trecutul pierdut al Germaniei În cercurile literare și artistice. Exista sentimentul că Germania fusese de două ori dezmoștenită: de naziști, care Îi privaseră pe nemți de un trecut respectabil, „utilizabil”, și de Republica Federală, ai cărei șefi americani impuseseră țării o imagine de sine falsă. În cuvintele regizorului de film Hans-Jürgen Syberberg, nația fusese „dezmoștenită și deposedată spiritual... trăim Într-o țară fără patrie, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la fel de Încântată să-și ofere serviciile). Legătura dintre organizațiile palestiniene și grupurile teroriste europene era deja indiscutabilă: Ensslin, Baader și Meinhof s-au „antrenat” toți la un moment dat cu gherilele palestiniene, alături de basci, italieni, irlandezi republicani și alții. Dar nemții erau cei mai zeloși: când patru teroriști (doi germani și doi arabi) au deturnat un avion al companiei Air France În iunie 1976 spre Entebbe (Uganda), germanii au fost cei care au ținut să-i identifice și să-i separe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
părți ale faliei ideologice: ele Începuseră cu oroarea romanticilor față de stricăciunile industrialismului timpuriu. În zorii secolului XX, stânga și dreapta aveau amândouă cluburi de ciclism, restaurante vegetariene, cercetași și Wandervogel, arondate visului socialist, respectiv naționalist de eliberare și reîntoarcere. Nostalgia nemților pentru peisajele specific germane, pentru munții și râurile din Harz și Pfalz, pentru Heimat; visul naționalist francez de armonie rurală dintr-o France profonde, nepătată de urbanizare și cosmopolitism; reveria engleză a unei armonii trecute și viitoare, Ierusalimul pierdut al
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu trece În tabăra estică. Prima reacție a președintelui francez Georges Pompidou În fața Tratatului de la Moscova a fost o deschidere Încurajatoare către Marea Britanie - a cărei prezență În Comunitatea Europeană prezenta acum avantajul unei contraponderi la o Germanie mai puțin flexibilă. Nemții i-au liniștit pe francezi cu promisiunea că vor ancora și mai ferm Republica Federală În instituțiile occidentale (așa cum, două decenii mai târziu, după unificarea țării, angajamentul Germaniei față de o monedă europeană unică i-a Îmbunat pe succesorii lui Pompidou
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În memoria multor greci Înspăimântați, stânga radicală a rămas asociată cu represiunea și atrocitățile. După ce comuniștii au renunțat la luptă, În octombrie 1949, a fost rândul stângii să suporte persecuții sistematice. Partizanii din timpul războiului (inclusiv mulți care luptaseră Împotriva nemților În primii ani) au fost În deceniile următoare Împinși În exil. Cei rămași, Împreună cu copiii și nepoții lor, au fost excluși din sectorul public până târziu, În anii ’70. Comuniștii au fost deținuți ani de zile și tratați cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cred că dacă mai există astăzi o mare cauză, aceasta este apărarea intelectualilor”4. Jertfa de sine a intelectualilor În fața Istoriei a fost descrisă cândva de Isaiah Berlin drept „oribila soluție germană la povara dilemei morale”. Cuvinte cam aspre, fiindcă nemții nu erau nici pe departe singurii europeni care s-au Înjosit pe altarul necesității istorice, deși este adevărat că ideea Își are originea În filosofia romantică germană. De unde vidul apărut acum În gândirea politică europeană: dacă nu mai rămăsese nici o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
noile rachete nucleare și au aprobat amplasarea acestora pe teritoriile țărilor lor. Cel mai Încântat de alianța occidentală era François Mitterrand: Într-un discurs dramatic ținut În ianuarie 1983 În fața unui Bundestag oarecum perplex, președintele francez i-a lămurit pe nemți că e necesar să rămână fermi pe poziții și să adopte cele mai recente rachete americane 5. „Noul” Război Rece a readus În prim-plan un pericol disproporționat față de problemele aflate În dispută - sau de intențiile participanților. În Europa Occidentală
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sau Renania de Nord - Westfalia), landurile Germaniei moderne aveau un grad considerabil de autonomie financiară și administrativă exact În acele privințe care afectează direct viața cotidiană a cetățenilor: educația, cultura, mediul, turismul, posturile publice locale de radio și televiziune. Dacă nemții ar fi avut vreo aplecare către politica identitară pe bază teritorială - dar aici trecutul aparte al Germaniei juca, probabil, un rol inhibitor -, landurile reprezentau un surogat perfect satisfăcător. Separatismul național a atins concentrarea maximă nu În cea mai mare țară
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vadă Goodbye, Lenin, film În care ironia palpabilă față de neajunsurile, dogmele și absurditatea generală a vieții sub Erich Honecker era compensată conștient de o anumită simpatie pentru subiect și o atitudine mai mult decât ambivalentă față de dispariția lui subită. Dar nemții și cehii, ca atâția alții din Europa Centrală, aveau deja prea multă experiență În materie de noi Începuturi bruște și traumatice la scară națională. Nostalgia lor selectivă pentru puținul care putea fi recuperat din ruinele trecutului era logică; nu Întâmplător
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Ei pur și simplu nu făceau legătura Între Vichy și Auschwitz. Regimul de la Vichy trădase Franța. Colaboraționiștii se făcuseră vinovați de trădare și crime de război. Dar „crimele Împotriva umanității” nu făceau parte din lexiconul juridic francez. Ele erau treaba nemților. Această situație s-a menținut timp de 20 de ani. Când autorul cărții de față studia istoria Franței la sfârșitul anilor ’60 În Anglia, literatura de specialitate despre Franța În al doilea război mondial (atâta câtă era) ignora cu desăvârșire
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
prea puțin abordată, a istoriei germane recente. De ce, Întrebau ei, n-ar trebui să vorbim, după toți acești ani, despre incendierea orașelor Germaniei sau chiar despre adevărul incomod că viața În Germania hitleristă nu era câtuși de puțin neplăcută (pentru nemți), cel puțin până spre sfârșitul războiului? Pentru că trebuie să vorbim despre ce le-a făcut Germania evreilor? Dar am vorbit despre asta decenii de-a rândul; a devenit o rutină, un obicei. Republica Federală este una dintre cele mai declarat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de bogați?» Ca să mulțumească lui Dumnezeu, Ștefan cu toți oștenii biruitori postiră trei zile cu pâine și apă, așa cum se legaseră în zilele de năvălire. Urmară apoi zile de veselie . (Istoria Românilor de Floru, pag. 181-182) ȚĂRÂNA de la SUCEAVA, CETATEA NEAMȚULUI, HOTIN și SOROCA S-a adus apoi țărână de la aceste patru cetăți și puncte de glorie ale românilor și s-a vărsat pe fața albă a mesei, deasupra țărânei celeilalte. După ce s-a citit și aici scrisoarea din partea legionarului Budei
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
valabilă în sine și prin sine este, prin toate condițiile ei, obiective și subiective, o "recreare", iar nu o transpunere literară dintr-o limba în altă limbă. Marile traduceri câri contează în diversele literaturi sunt "echivalente poetice", nu simple "traduceri". Nemții au pentru acest fel de traduceri termenul de "Nachdichtung" sau chiar de "Umdichtung". Traducerea mea este o "Nachdichtung".1011 Dans ce fragment se concentre toute la vision traductive de Blaga : la traduction réussie du poème se veut " recréation ", " équivalent poétique
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Urechia, autor de poezie patriotică și erotică, precum și al „romanului național” Coliba Măriucăi, și G.-R. Melidon, tot atât de neinteresant în ipostaza de versificator ca și în aceea de autor al însemnărilor de călătorie în Moldova de Sus și la Cetatea Neamțului. Cu însemnări de călătorie, scrise cu emoție discretă și cu darul de a însufleți aridele amănunte istorice, este prezent Gh. Sion, iar un G. Hâncu este autorul unei serii de scrieri în proză intitulate pretențios Serile romane sau Cinci nuvele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
vezi și la Böcklin. Din faptul că Loghi zugrăvește castele vechi, cu chiparoși încovoiați de furtună, sau balade trăite în aceeași atmosferă, în același decor ca și la Böcklin, nu se poate trage concluzia că Böcklin calcă pe urmele maestrului neamț. Credem că e permis orișicui să guste subiectele medievale, baladele sau orice alte motive nereale, fie că ele se întâlnesc prin legende străvechi și la alte popoare, fie că sunt plăsmuite de mintea artistului, un temperament, o fire vizionară. Atât
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o fire vizionară. [...] Din faptul că Loghi zugrăvește castele vechi, cu chiparoși încovoiați de furtună, sau balade trăite în aceiași atmosferă, în acelaș decor ca și la Böecklin (sic), nu se poate trage concluzia că Loghi calcă pe urmele maestrului neamț"429. Un alt reper pentru pictura lui Loghi ar fi, în accepția criticului, și Lucien Simon, pictor afiliat mișcării naturaliste și intimiste de la sfârșitul secolului, apropiere care nu-și găsește justificarea, cu atât mai mult cu cât pictorul francez folosește
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
experiențelor care intră în vederea romancierului (Bucureștiul văzut în diverse secvențe și contexte temporale, interioarele, Constanța de dinaintea intrării României în primul război modial, Germania tulbure a anilor ’20, casa părinților, mediile politice, aristocratice, burgheze, familiale, studențești, adolescentine, perioada de ocupație a nemților, cele câteva tulburări erotice ale naratorului), cât din intensitatea surprinderii lor pe pelicula unui ieri real și veridic. Cartea reconstituie, în formatul mimat al unor amintiri desfășurate după o cronologie foarte personală (compusă, prin derogarea de la logica sensului unic al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
Melidon ajung în cărțile de citire și manualele de istorie destinate școlii primare: "În țara noastră locuiesc ca la 5 milioane de români. [...] Dar în afară de români, în România liberă trăiesc și mulți străini precum jidani, unguri, greci, lipoveni, ruși, bulgari, nemți. Însă România este numai a Românilor și numai ei singuri au drept a o străpâni; pentru că străbunii noștri au vărsat pâraie de sânge spre a o apăra, timp de mai mult de 1700 ani contra multor cumpliți dușmani care vroiau
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din urmă situații. Pe 31 mai 1626, Miron Barnovschi întoarce slugilor sale „Dumitrașcu, Toader, Candachia [...], fii ai lui Pătrașco logofăt, satul Mânjești și Bălțătești, cu vecini” (subl. n.). Pe 24 iulie 1632, Pătrașco Bașotă logofăt împarte satul Războienii din ținutul Neamțului la doi frați: „giumătate de sat și cu vecini” Lupului postelnic, iar cealaltă „giumătate de sat și cu 9 vecini” fratelui său, Ionașcu. Exemplele din categoria acestora sunt destul de numeroase, dar nu am găsit nimic asemănător pentru satele umbrăreștene. De
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satului și a moșiei. Egumenul, pe data de 23 decembrie 1710, înmânează jalbă către domnul Dimitrie Cantemir și se plânge de abuz din partea dregătorului. Chemat și cercetat, Ivan căpitanul recunoaște prin înscrisul ce-l dă „la mâna părinților de la mănăstirea Neamțului [...] că eu le strâcu moșia Piscului și mi-am făcut casă cu de-a sila și nu voi să le dau ce este venitul mănăstirii și țin în tăria mea”. Pe considerentul că este „trebuitor țării”, domnul nu dispune scoaterea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Herea '3, Deac '63 Duminică Voința Sibiu - Petrolul Ploiești 1-1 Au marcat: Zăgrean '6 / Hamza '20 CFR Cluj - Concordia Chiajna 2-4 Au marcat: Vranjes '15, Ronny '49 / Iordache '7, Krumov '32, Rocha '38, Dos Santos '43 Dinamo București - Ceahlăul Piatră Neamț 3-2 Au marcat: Alexe '50, '53, Dănciulescu '62 / Bădescu '90, Golubovici '90+3 Luni, 23 aprilie Gaz Metan Mediaș - Pandurii Târgu Jiu, ora 19.00 - Dolce Sport FC Brașov - Universitatea Cluj, ora 19.00 - Digi Sport FCM Târgu Mureș - Sportul
Rezultatele din Liga I şi clasamentul competiţiei () [Corola-journal/Journalistic/76112_a_77437]