9,947 matches
-
plecat de unul singur de la baza de fotbal, refăcând pe jos drumul spre stația de tramvai, ca să rătăcesc apoi, preț de vreo două ore, prin centru, sub un soare nemilos, care abia spre 7 seara începu să dea semne de oboseală. Din tot ce am trăit azi, mai rețin o secvență care m-a bulversat: arăboaica înaltă, cu fața acoperită de feregea, și copilul din brațele ei, înfofolit din cap până-n picioare, răsărind deodată la un colț de stradă. Ce căuta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
fizic, unele de altele, în schimb, când cobori la scara realității, distanțele și traseele pe care le ai de acoperit sunt imense, incomensurabile, sfidează orice determinare, ridiculizează orice potențial fizic. Și eu simt deja cum mi se instalează în corp oboseala, deși mai am atâtea de văzut. VITALIE CIOBANU: Căutăm pavilionul României urcați într-un autocar, altfel ne-ar fi luat vreo două ore de mers pe jos. Dar ajunși „la fața locului”, ne întâmpină mai întâi pavilionul Emiratelor Arabe Unite, împresurat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ziua. Nopțile albe - iată un fenomen care poate acoperi alte „incomodități” din orașul lui Petru... La hotel, până pe la miezul nopții, sunt sunat în cameră, propunându-mi-se „servicii sexuale de neuitat”. Nu scapi prea simplu de ofertele deocheate, pretextând oboseala sau vreo migrenă rebelă. Plasatoarea de fete revine cu detalii sau cu scuze în cazul în care, întâmplător și, firește, involuntar, nu ți-a ghicit gusturile în materie de amor. E o piață diversificată, policromă, cea a sexului contra cost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
locurile pentru toți dacă ne instalăm câte două persoane în compartiment, așa cum am fost obișnuiți. Discutăm sejurul de la Moscova, impresii, detalii care ne-au scăpat unora dintre noi. Când, în sfârșit, renunțăm la vorbă și încercăm să adormim, răpuși de oboseală, ne trezește o bătaie insistentă, nervoasă, în ușă. După destule ezitări, îi deschidem. O fată din stafful german își dă seama, mirată, că a încurcat adresa. Wow, I’m sorry, I’m sorry!... Aud pentru prima dată un torent de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pe fundal roșu. Odată cu venirea la putere a „șefului de colhoz”, limba localnicilor a început să piardă din nou teren, laolaltă cu libertățile cetățenești. „Și oamenii acceptă acest lucru, nu țin la naționalitatea lor?”... Femeia clipește cu un fel de oboseală: „Suntem prea aproape de ruși, și geografic, și etnic“. Acest gen de resemnare îmi toarnă un frig metalic în oase. VASILE GÂRNEȚ: Am renunțat să merg la Vyazynka. Vreau să mă odihnesc, să mai citesc. Dar, ghinion, nu-mi pot recupera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
s-a permis, în ultima clipă, să traverseze frontiera cu noi, în baza unei fotocopii a pașaportului, dar a trebuit să coboare în prima localitate poloneză pentru o verificare mai minuțioasă. Avea să ni se alăture la Varșovia. VASILE GÂRNEȚ: Oboseala călătoriei și o anume repetivitate a evenimentelor îmi sabotează rău cheful de jurnal. Pe „ai noștri” - scriitorii din Trenul Literaturii - îi cunosc destul de bine, surprizele din partea lor vin tot mai greu, iar locurile vizitate, lungul pelerinaj prin câmpia slavă m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
revistei Esprit, ne gândeam să propunem un număr întreg de poezie românească centrată în jurul artei sale. Am dat aceste câteva exemple printre altele ca să arăt „schimbarea” ce se petrecuse în „omul social” Nichita sau, mai bine zis, pentru a sublinia „oboseala” de destin pe care o trăia deja un individ care mă impresionase în tinerețea noastră printr-o ambiție și o vigoare în a-și lansa opera care o întrecea cu mult pe a mea. Ca și în „luciditatea socială”, deoarece
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
asupra viitorului sufletului ar fi împiedicat fixarea atenției asupra detaliilor fizice devenite de prisos: zgomotele străzii, gustul pâinii, forma patului, tălpile din piele ale sandalelor, goliciunea piciorului... Nicio aluzie la starea vremii, la ora din zi ori din noapte, la oboseala picioarelor, la distanțele parcurse. Fuga în Egipt? Nici Marcu, nici Ioan nu suflă niciun cuvânt despre așa ceva. Pe jos? Călare pe măgăruș sau pe cămilă? Cu ce bagaje? Câte zile a durat? Prin ce oaze a trecut? Ce mâncau? Cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și a coloanelor antedatate ale sinagogii din Capernaum, ei vor rămâne pentru totdeauna cu dezamăgirea provocată de contrastul dintre măreția Evenimentului și măreția spectacolului. Faptul cel mai frecvent în călătoriile organizate, în care persoane de vârsta a treia sleite de oboseală consumă într-o săptămână, și încă în pas alergător, mai multe locuri decât pot digera, este mai degrabă un prea-plin de semnificații într-un timp prea scurt, și având ca primă suficiente bătături la picioare și destule dureri de spate
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
din câmpiile Catalaunice, Cromwell, Wellington și Napoleon I; Cooper, Voltaire, Michelangelo, Calvin, Mélanchthon; Thiers; Gladstone. Au fost mari numai: Volta, Petrarca, Mirabeau, Bismarck, cei doi Dumas, Schopenhauer, Lamartine, Flaubert, Turghenief, Kropotkin, Tennyson. Ségur scrie despre Voltaire: Slăbiciunea-i îmi amintea oboselile lui. Corpul lui așa de subțire și curbat, nu era decât un înveliș ușor, aproape transparent, prin care parcă i se vedea sufletul și geniul. Mulți au fost sterili. Flaubert scria d-nei George Sand: Cu toate că muza e dificilă și rebelă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
forțele sale, peste 50.000 de călăreți și, după cum spunea secretarul Serenissimei, Giovanni Dario, acesta era „gata să îndeplinească orice poruncă a sultanului”. După cucerirea Chiliei, ei au fost trimiși ca avangardă spre Cetatea Albă și, cu toate că erau frânți de oboseală, tătarii au traversat într-o noapte și o zi o regiune pustie, fără să mănânce și fără să bea „pentru că erau viguroși și nu simțeau nici foame și nici sete”. Acestor forțe aveau să li se adauge și 20.000
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
afecta nivelul magic al existenței fetei, fiindcă „inițierea comportă și o «tundere a părului»”, dar marchează schimbarea de statut, dat fiind faptul că tăierea părului la fecioare are, cum s-a remarcat, o finalitate explicit maritală. Simpla întrebare despre cauza oboselii manifestate de cal duce la un tir de amenințări a căror finalitate o constituie cadrul nupțial: „Taci, fată, nu mânia,/ Că dacă m’-ii mănia,/ Murgu’n pinteni strânge-l-oiu,/ Sus, la tine, sări-oiu,/ Cosița tăia-ți-oiu,/ Sus în turnuri pune-oiu,/ Să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mă învârt peste tot, neliniștit, îngrijorat să găsesc un responsabil. Cu ajutorul unei domnișoare din Italia reușesc în sfârșit să-i telefonez preotului responsabil cu hanul și să-l rog să-mi găsească și mie un loc căci sunt frânt de oboseală. Ajunge în scurt timp și-mi găsește un loc, un pat într-un dormitor la etaj. Ce bucurie imensă am simțit când mi-am lăsat jos rucsacul de pe umeri și m-am întins în pat! Greu de descris. Se poate
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
la ora 5 eram deja în picioare. Realizez că toți dorm respirând ușor, spre diferență de aseară când sforăiturile se auzeau de zor iar doamna din patul de alături ofta din greu prin somn și se tot mișca probabil din cauza oboselii. în dormitor se simte un miros puternic de analgezice și creme, cu care mai toți își freacă picioarele. Eu m-am încăpățânat să nu mă ung și constat că se poate și așa. Picioarele se simt mult mai bine cu
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
sunt condus în dormitorul de la etajul al doilea. După nu mult timp intră o persoană ce am mai întâlnit-o acum câteva zile, o tânără cam de 18 ani, plinuță, singură și mi se pare mie cam tristă. Deși de oboseală se leagănă ca un pinguin a reușit să parcurgă și ea cei 30 de km de la ultimul albergue. Se așează liniștită pe un pat, în colț, și începe să-și oblojească picioarele. O admir pentru curajul și statornicia ei. Mă
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
care aflu de moartea părintelui Alexandru Suceu. Dumnezeu să-l odihnească în pace, căci mult a mai suferit! Pe drum mă întâlnesc cu alți pelerini, cu care în șir indian intrăm în Najera. Localitatea nu-i prea mare, dar din cauza oboselii mi se pare enormă. Scoica însă și săgeata galbenă ne conduc la hanurile pentru pelerini. Mă bucur ca și evreii când au intrat în țara promisă iar bucuria - crește și mai mult când văd la intrarea în han două cazane
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
de săgeata galbenă și de scoică. Cât de ușor este să scrii despre mersul tău peste dealuri si prin câmpii, trecând prin diferite sate frumoase, și cât de greu este să înaintezi, fizic, purtându-ți mereu bagajul, luptându-te cu oboseala care înaintează în trup cu fiecare clipă ce trece, învăluit în căldura soarelui, simțindu-ți rucsacul cum parcă devine mai greu cu trecerea orelor, privind spre următoarea localitate care ți se pare mai îndepărtată decât scrie în ghid. Buzele ți
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
am procurat cu mai multe zile înainte. Relieful este sărăcacios, cum am spus deja, iar deasupra lanurilor de grâu se ridică dealuri golașe cu un pământ albicios, calcaros. Din când în când depășesc câte un pelerin și observi ușor că oboseala începe să-și spună cuvântul pentru toți; față de primele ore ale dimineții acum mersul tuturor devine mai greoi, puțin nesigur și mai legănat. Este un anume ritm al mersului pe camino, atât în funcție de orele zilei, cât și de zona
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
din viteză, mă agăț de gard cu rucsacul și cad cu fața în jos, lovindu-mă pe frunte, nas și toată fața de caldarâm. Din fericire, pălăria cu boruri largi îmi protejează cât de cât fruntea și ochii. Anesteziat de oboseala drumului nu prea simt durerea, ci doar o hemoragie puternică din nas mă umple de sânge. încerc să realizez ce s-a întâmplat pipăindu-mă: ochii îmi sunt întregi, dinții la fel. Nu realizez că pipăindu- mă este ca și cum m-
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
cartilajul de sub el se mișcă, s-a rupt. Imi zic că de acum pot să ma apuc de un alt sport, boxul. în drum spre Boadilla del Camino Carrión de los Condes, 1 august Aseară am adormit greu, târziu. Probabil, oboseala exagerată și căzătura sunt cauzele. însă somnul mi-a fost apoi adânc și m-am trezit odihnit. La 6.30 eram deja pe drum. încă nu răsărise soarele și era atât de plăcut să merg prin răcoarea dimineții ascultând cântecul
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
formează un mic turn babel, prin diferența limbilor, diferența de vârstă și interesele ce-i poartă pe acest drum. Pe mulți îi voi vedea în curând prin magazine, dar mai ales la mesele de la baruri, răcorindu-se după căldura și oboseala zilei. în bucătărie îl reîntâlnesc pe un spaniol ieșit la pensie, scund și mereu în mișcare, ce-mi spune că fiii lui nu sunt - botezați și că astăzi biserica din țara lui este lipsită de importanță pentru cei mai mulți oameni. Toți
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Alții sau culcat deja în sacii lor de dormit. Lângă mine o tânără citește dintr-o carte așezată pe hol sprijinindu-se de perete. Este cazul să mă retrag în pat, mulțumit de drumul parcurs, de lecția de sete și oboseală trăită, și îngândurat în același timp de tot ce a spus spaniolul la masa din bucătărie. La liturghia la care am participat în seara aceasta la o biserică - din apropiere, cele câteva persoane în vârstă prezente par să confirme indirect
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
i-am lăsat să-și continuie 139 dezbaterea. Un alt pelerin, tot ieri, era revoltat pe toți japonezii ce vin aici, se urcă în autobuz și apoi coboară la câțiva km de hanuri, ocupând cu nerușinare locurile pelerinilor frânți de oboseală, care sunt apoi constrânși să doarmă sub cerul liber. Acest interes pur turistic sau sportiv, pur recreativ îl remarc și eu și se amplifică cu cât mă apropii mai mult de Santiago. Am simțit o bucurie enormă astăzi când am
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Fapt surprinzător, dar cumva explicabil: afară plouă, iar barurile, restaurantele sunt la distanță. Camino, în apropiere de Santiago Arca, Santiago de Compostela, 15-16 august Una din tentațiile ce le simt acum în fața dificultăților, în cazul meu durerea de picioare și oboseala, este aceea de a găsi „soluții”, adică de a urca într-un autobuz sau taxi și a mai scurta distanțele, pentru a-mi cruța picioarele, care parcă cedează, și chiar mă cuprinde teama că vor ceda, acum, spre sfârșit. Pragmatic
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Guanella. Nu-i chiar pe drumul pelerinilor, dar activitatea lor aici este demnă de toată lauda. în localitate nu am mai găsit loc la hanuri, fiind târziu, așa că a trebuit să merg la o pensiune, numită Platas. Eram frânt de oboseală, atât cea fizică, cât și cea interioară, rezultatul luptei dintre ideal și pragmatic. Detaliile acestei lupte nu se pot și nici nu încerc să le descriu. A doua zi, 16 august, m-am înarmat cu mult curaj și optimism pentru
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]