7,257 matches
-
busola. Am lăsat, fără să vreau, multe lucruri neamănunțite îndeajuns. De pildă, partea a II-a a volumului, Geografie, un inventar al locurilor însemnate pentru rezistența României, aceea din munți, ori din exil, ori din închisori, și pentru toate capitulările Occidentului. Un jurnal de revoluții și resemnări. Apoi, Neo-iobăgia ideologică, cu ,medalioane" despre Maica Rusia, schițate cu mînă de sovietolog avizat și, mai ales, de om care pricepe că tot ce ni se-ntîmplă se-ntîmplă, de obicei, pentru că... Pentru că li se-ntîmplă lor
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
integrarea europeană, ,ideie izbăvitoare", încă în 1957, cînd rostește un cuvînt la Radio Paris, cu prilejul morții prietenului său, Grigore Gafencu. Acesta, relevă latinistul, era considerat, nu doar de celelalte grupuri naționale ale exilului, ci și de ,capetele gînditoare din Occident", drept unul din cei mai însemnați ,europeni". Spiritul internațional și conștiința europeană i-au inspirat strălucitului politician cele două lucrări de căpetenie ale sale, cu răsunet continental, Preliminaires de la Guerre ŕ l'Est și Les derniers jours de l'Europe
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
Pînă la urmă, adversarii renunță la înfruntare din cauza motivației inconsistente. , Motivul șprovocării la duelț - consemnează Negruzzi - a fost o învălmășeală în timpul dansului".4 ,Duelul era la ordinea zilei", scrie Vasile Alecsandri în 1862, observând că tinerii boieri români reveniți din occident ,se băteau șîn duelț pentru motivuri de nimic". La începutul anului 1865, junimiștii P.P. Carp și I. Negruzzi, ambii reveniți la Iași de la studii în Germania, amenință cu provocarea la duel pe oricine contestă achitarea lui Maiorescu în procesul de
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
oridecâte ori avea ocazia, îmi dăruia cele mai alese tutunuri de pipă... Reproduc - și, dacă mă repet, cumva, iertare - versurile, care pătrund astfel în istoria literaturii: Răspuns lui Constantin Țoiu cu privire la sorturile de tutun pe care le-am adus din Occident Unicul soi ce l-am adus e ,Clan". Cum până azi eu n-am avut nici clan, nici gașcă, pe puntea cu ,free duty", năpristan, am luat vreo zece și le-am pus în tașcă. Sper să-mi ajute ca să
Celuloza, ca document by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11408_a_12733]
-
adoptarea unui astfel de comportament. Cei în cauză se situează, în felul acesta sub protecția organizațiilor internaționale pentru respectarea drepturilor omului, numele lor intră în atenția presei occidentale, șansele de a obține pașapoarte și de a-și face situații în Occident cresc. Fiecare nou caz de contestare a regimului ( Ion Puiu, Dorin Tudoran, părintele Calciu-Dumitreasa) este înregistrat cu entuziasm și transmis corespondentului său pentru a face subiectul unor campanii de presă. Plecările definitive din țară ale lui Dorin Tudoran și părintelui
Singurătatea disidentului de cursă lungă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13656_a_14981]
-
ani, cei 25 de ani de cînd trăiește în exil, la Cambridge, suferința, primejdia, celebriatea nu l-au schimbat în nici o privință pe Vladimir Bukovski. De aceea, unii vor fi găsind poate repetitive ideile lui: Războiul rece, pe care nu Occidentul l-a cîștigat; Uniunea Europeană, expresie a victoriei socialismului moderat european, împotriva liberalismului; corectitudinea politică - un alt avatar al gîndirii unice, amenințare la adresa libertății, libertatea fiind singurul lucru de pe lumea asta pentru care merită să trăiești și să mori. Într-o
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]
-
Au încercat, dar eu am fost foarte încăpățînat și pornit împotriva lor. Abia după a doua arestare, mama a început să mă susțină și să fie de acord cu activitățile mele. Î. A doua arestare, adică cea de după apariția în Occident a cărții dvs. O nouă boală mintală în URSS, publicată la Catacombes, în 1971, care conținea documente referitoare la represiunea psihiatrică în URSS? Erați deja urmăriți, supravhegeați? Cum ați reușit să adunați și să expediați acele documente? R. Nu, nu
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]
-
de schimbare. Mărturia dramaturgului bulgar, Konstantin Iliev, director artistic la Teatrul Național din Sofia: "Să ne imaginăm că pe timpul lui Socrate și Euripide, o ipotetică Uniune Europeană ar fi repartizat fonduri pentru organizarea unei multitudini de festivaluri ca să încurajeze integrarea Occidentului barbar în civilizația orientală... Oameni de teatru ipotetici din pădurile Alpilor sau de pe malurile Rinului ar opta probabil pentru următorul comportament: i-ar prezenta primului selecționer venit de la Atena ceea ce ei consideră că ar fi valoros, iar apoi confruntați cu
Tur de orizont by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13693_a_15018]
-
până la pulverizare a valorilor, pledoaria pentru un absolutism axiologic este, cred, necesară". Pentru critica nouă, vechile modele nu mai sînt însă operante. "De altfel, cred că nici nu se mai poate vorbi despre o nouă critică. După moartea curentelor din Occident înglobate sub denumiri precum «new criticism» sau «nouvelle critique», epoca nu a mai fost și nu mai este a criticii. Cred că e nevoie de o nouă gândire despre cultură, de o reevaluare a statutului culturii în societatea ce se
Cercul poeților dispăruți by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13676_a_15001]
-
decît literatura. Prin subiect și problematică să povestirea Întîlnirea este revoluționară pentru epoca în care a fost redactată și publicată. Scrisă la sugestia lui Mihai Botez, Întîlnirea evocă, din perspective diferite, revenirea în țară, în calitate de invitat, a unui refugiat în Occident devenit între timp savant de recunoaștere internațională. Deși subiectul este bine încifrat în formula unei proze poetice, apariția acestui text, în perioada în care paranoia regimului Ceaușescu atinsese cotele maxime, rămîne un miracol. Românul Întîlnirea este rodul rescrierii povestirii din
Bricolaj cu sentimente by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13735_a_15060]
-
prieteni, agenți ai Securității mai mult sau mai putin camuflați. Fiecare are interese cît se poate de pragmatice în legătură cu el. Unii speră să obțină niscaiva avantaje materiale din redescoperirea rudei chivernisite, alții visează ( stimulați de instituții ale statului) burse în Occident sau penetrarea informativa, prin el, a unor cercuri științifice de elită. Cu oarecare naivitate, savantul este uimit de importanță care i se acordă ( nu este nici o secundă lăsat singur), iar atunci cînd îi dispar din buzunar cărțile de vizita și
Bricolaj cu sentimente by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13735_a_15060]
-
a acestuia". Iar cît privește faptul că Eliade n-a procedat asemenea lui Cioran prin a se disocia critic, în mod public, de episodul legionar din tinerețe, autorul înclină spre ipoteza mea și a d-nei Monica Lovinescu că, acolo, în Occident și, mai ales, la Chicago îi venea greu, dacă nu imposibil, să comenteze acel episod pe care îl voia uitat. "Să mai adaug, precizează dl Nemoianu, un post-scriptum: dacă Eliade nu simțea o reală vinovăție, un autentic regret, ar fi
Solidaritate confraternă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16594_a_17919]
-
ar fi greu de imaginat fără o genealogie eminesciană". Cred că dl Nemoianu exagerează, asemenea regretatului Ion Negoițescu, tot pe atunci, cînd îl consideră pe Eminescu gînditorul politic un protolegionar. Dar are dreptate perfectă în opinia că "posibilitatea rupturii de Occident... era proclamată tot mai sus și tare de scoborîtorii autohtoniști și tracizanți ai mitologiei eminesciene. Antiistorismul, pasivitatea și retragerea somnolentă își găseau printre ei aprigi defensori. La etajele inferioare, de Eminescu se putea reatașa un sentimentalism stagnant și diverse idolatrii
Solidaritate confraternă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16594_a_17919]
-
scriitori, de filosofi, de oameni de cultură care s-au găsit în închisori sau au plecat în exil. O listă cu numele lor ar fi prea lungă: jurnalele celor eliberați din închisori (după 1964!) sau ale celor refugiați în țările Occidentului liber o pot revela. Ne întrebăm, ca o ipoteză, ce-ar gîndi un laureat străin, doctor honoris causa de Universitate sau membru de onoare străin al Academiei Române, în fața zecilor, sutelor de volume de literatură, critică, filosofie etc. - pe care el
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
o literatură (și o cultură) transnațională, dincolo de limbă, dincolo de frontiere. Care nu mai poate permite să nu fie luată în considerare și studiată ca atare - în vederea unei unități specifice, regăsite. P.S. Domnul Virgil Ierunca a editat și a condus în Occident o serie de reviste literare care cu adevărat erau glasul libertății de creație. Aceste reviste (Luceafărul, Caiete de dor, Limite etc. mai sus citate.) pe care mulți nu le cunosc și pentru că nu au fost reeditate în țară constituie A
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
nu mai e universală, cum era ea însăși (vorbesc cultural, nu tehnic). Azi, cînd spun Europa, înțeleg că include și America și oarecum și Japonia, care a preluat modernitatea occidentală fără să devină țară occidentală, a instrumentat modernitatea à l'Occident. Or, în aceste țări cultura rămîne într-adevăr, nu în sensul ideologic, ci în sensul spontaneității ei creatoare autentice, cea care restituie ereditatea. Genetica culturii vine din timpuri imemoriale. În cultură nu se realizează o unanimitate și nu s-a
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
ceilalți - mai bine să rămânem singuri și săraci, decât să permitem lumii să ne judece. Acești români consideră că pot fi și cu Occidentul și împotriva lui, cum a fost Ceaușescu: și cu rușii, și împotriva lor, în exterior aliatul Occidentului, în interior cel mai sovietic dintre sovietici și între timp singurul profitor al situației. Lumea a observat această capacitate a românilor de a se dedubla în acțiuni (exemplul curent e antiamericanismul afirmat public, simultan cu dorința neschimbată de a intra
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
film aparent în cheie minoră, după cum indică și titlul: Micul voiaj de Buzás Mihály. La sfîrșitul anilor '60, un grup de elevi e desemnat să meargă într-o tabără în RDG, călătoria echivalînd cu o tentantă escapadă spre vest, spre occidentul nonconformist. De vria emancipării sînt cuprinși atît adolescenții imberbi, cît și profesorii adulterini, hazul relatării constînd din contrapunctarea cu imaginile alb-negru ale unui film autentic al excursiei de atunci, care a culminat cu includerea în serbarea școlară comună a hiturilor
Senzor by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16652_a_17977]
-
e o reacție din afară și, cum se știe, teoria comploturilor antiromânești e, în mare parte, creația unor universitari români metamorfozați în ideologi de partid. Paradoxul e că, la un moment dat, autorii teoriei comploturilor și cei ai deschiderii spre Occident pe căi necurate se pot întîlni, mizînd împreună pe ideea că statul nu înțelege cum stau lucrurile. Statul, adică o comisie al cărei rost e să vadă ce fac instituțiile de învățămînt superior, de orice fel. Or, se știe că
Negustoria universitară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16655_a_17980]
-
că soluțiile occidentale nu sînt întotdeauna cele mai nimerite pentru viața politică românească. Experiențele mai vechi sau mai recente au lăsat urme în felul în care românii interpretează realitatea, în mentalități, în comportament. De aceea, o formulă de succes în Occident poate fi privită aici ca o bizarerie, iar argumente electorale valabile acolo să nu aibă aici nici un fel de relevanță. Pentru a înțelege poporul român este necesară o bună însușire a istoriei, o citire temeinică (atenție însă, în registru critic
Istoria liberală a românilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13081_a_14406]
-
Nu mai știa cum să ne mulțumească. A doua zi, ne adusese, în schimbul peștilor fabuloși, două sifoane mari, împletite, ceva rar în țara socialismului biruitor... Sweet Sweat of Socialism... Dulcea transpirație a socialismului... - cum se cânta pe atunci ironic în Occident... Pe urmă, această ființă uzată, care trăise atâția ani de foamete acută, vrea să mă învețe pe mine, mai ales, care nu știam, rusește. De ex. când îi arăt, mutește, cheia camerii, ea râde fericită din cauza darului nostru princiar, exclamând
Pa ruski by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13090_a_14415]
-
occidentale au susținut Statele Unite din proprie inițiativă, căci lovitura lui Hrușciov era o amenințare la adresa întregii lumi civilizate. Susținerea de către Uniunea Sovietică a luptei împotriva imperiilor coloniale nu a fost un gest în favoarea coloniilor, ci o încercare de a slăbi Occidentul și de a-și stabili noi baze de acțiune în vederea dominației mondiale. Câteva fapte aveau să dejoace mișcările de șah ale sovieticilor: mai întâi conflictul cu China; apoi replica promptă dată de Occident prin desfășurarea rachetelor Cruise și Pershing II
Gândurile unui „incult politic“ by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13104_a_14429]
-
coloniilor, ci o încercare de a slăbi Occidentul și de a-și stabili noi baze de acțiune în vederea dominației mondiale. Câteva fapte aveau să dejoace mișcările de șah ale sovieticilor: mai întâi conflictul cu China; apoi replica promptă dată de Occident prin desfășurarea rachetelor Cruise și Pershing II ca răspuns la instalarea rachetelor sovietice cu rază medie de acțiune în centrul Europei; înglodarea mașinăriei de război a Kremlinului în Afganistan: ceea ce trebuia să fie o lovitură ofensivă, câștigarea unei poziții strategice
Gândurile unui „incult politic“ by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13104_a_14429]
-
să ocupe un loc bine definit în cadrul societății civile din țara noastră. 10. Ființa și conștiința noastră nu le putem forma și asigura decât prin noi și propriile noastre puteri. Ele nu pot fi oferite nici de răsărit, nici de occident. Se impune ca în Parlamentul țării să se exprime românii, tot atât de mulți ca cei din țară, care trăiesc în afara ei. Ei au dreptul la un Partid al Românilor de Pretutindeni (PRP). Ar trebui ca toți românii să se unească pentru
Societatea culturală „Ținutul Herța” București, România. In: Curierul „Ginta latină” by Emil Petru Rațiu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2232]
-
și pentru marea majoritate a celor de dincolo de zidurile Leagănului, ca un mesaj electoral. Mă Întreb, pentru cine? Sistemul totalitar nu avea nevoie de așa ceva. Cel care trebuia votat oricum obținea procent de 99,(99), Însă el, procentul, pentru urechile Occidentului, trebuia justificat, iar În acest caz, grija și dragostea mai marilor națiunii trebuia să fie de domeniul evidenței. În interiorul granițelor țării, nimeni nu avea dreptul să pună sub semnul Întrebării această chestiune, chiar dacă noi, neputincioșii, zăceam ore În șir, uzi
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]