6,963 matches
-
f) în timpul perioadei specificate, solicitantul: nu da (i) primește 80 % din totalul livrărilor sale pentru perioada stabilită în forma produselor comunitare produse comparativ cu importurile de produse procurate în teritoriul vamal al Comunității nu da 7001 (ii) caută să se păzească împotriva problemelor reale de aprovizionare acolo unde cuantumul este mai puțin decât 80 % din livrări nu da 7002 (iii) a încercat să procure mărfurile în vederea prelucrării în Comunitate dar nu a găsit un producător comunitar nu da 7003 (iv) construiește
jrc2353as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87506_a_88293]
-
au această clasificare. Acestea sunt păstrate în dulapuri de securitate de bună calitate care pot fi deschise doar de persoanele care sunt autorizate să aibă acces la informațiile pe care le conțin. Zonele în care sunt amplasate aceste dulapuri se păzesc în permanență și se instituie un sistem de verificare pentru a asigura că este permis doar accesul persoanelor autorizate. Informațiile de nivelul SECRET UE sunt transmise prin curier diplomatic, prin servicii poștale securizate sau telecomunicații securizate. Un document SECRET UE
jrc5057as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90225_a_91012]
-
registratura cu 30 de scrisori de protest individuale, în care anunțăm că vom da în judecată atât primăria de sector, cât și primăria generală pentru încălcarea legilor care garantează dreptul la locuință socială. în fața primăriei, suntem întâmpinați de poliția care ”păzește obiectivul” și ne obstrucționează intrarea, cerându-ne să ne încolonăm frumos. Suntem 30 de oameni care înghețăm acum în fața primăriei, unde doi polițiști destul de dezorientați ne spun că s-a decis să intrăm pe rând, tocmai ca să nu blocăm accesul
”Înainte eram puțini, acum suntem mai mulți și o să fim și mai mulți!” () [Corola-website/Science/295648_a_296977]
-
bunicul meu, care a fost miner. Gândiți-vă că acolo erau oameni veniți din foarte multe medii, din toate zonele și de toate etniile. Celălalt caz este al unui tânăr din Petrila, care era paznic la mină la momentul respectiv. Păzea fierul de acolo, fier care pentru mulți oameni reprezintă sursă din care își câștigă pâinea. Oamenii fură acest fier, după care îl vând mai departe. Afli din povestea lui care este programul unui paznic, afli perspectiva unui tânăr asupra Văii
„Am înțeles care e miza mea ca actor. Nu e vorba doar despre mine, e și despre celălalt” () [Corola-website/Science/295718_a_297047]
-
orașului creativ” este „orașul revanșist” (Neil Smith). Acesta desemnează structura complexă de represiune a oricărei rezistente la gentrificare[9]. Orașul revanșist își arată colții prin acțiuni abuzive și violente ale forțelor de ordine dar și prin, de exemplu, înmulțirea locațiilor păzite de firme private de securitate, ce asigură siguranță gentrificatorilor în fața unor localnici potențial furioși[10]</a>. Însă mai important aici este felul specific al relației dintre artă și gentrificare. Relația trebuie văzută mai ales în termeni de interpelare, cooptare și
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
fii în siguranță oriunde te-ai duce” - stabilește clar poziția festivalului. „Șutii” sau hoții reprezintă simbolic populația zonei: una săracă, dominată de criminalitate. Clasa de mijloc, în frunte cu avangardă să „creativă”, denumită simplu „cetățenii”, va învăța cum să iși păzească posesiile o dată ce se aventurează în zonă. Evenimentul nu este altceva decât o expresie prospectiva a orașului revanșist, semnalul dat localnicilor find clar: avem poliția alături. Această complicitate este indicată și de frază ce descrie accesul la evenimente: „intrarea e gratuită
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
unde v-ați dus? </b> M.I. Am căutat prin parcuri, e un parc la Moșilor în spate, suntem mai obișnuiți cu zona aia. Acolo am stat vară. Toamnă am venit aici în zona Armeneasca, proprietarul știe. Stăm la demisol și păzim casă și avem grijă de ea. A.S.: Câți stați aici? </b> D.M.: Suntem patru familii, noua adulți și cinci copiii de la patru ani în jos. A.S.: Cum ați găsit vila asta? </b> M.I: Am căutat și am găsit-o
Păzirea ruinelor - un articol în două episoade despre gentrificare și anti-squatting () [Corola-website/Science/295768_a_297097]
-
casă. După revoluție ce-au făcut primarii? Le-au dat repede pe șpagă și le-au rămas lor (n.r. celor care locuiau acolo) ghetourile din Ferentari, Zăbrăuți... M.C.: Mulțumim pentru interviu. </b> 27.02.2014 Familia Iakab are o sarcină: păzește o ruină. Este o ocupație fără remunerație, fără contract, doar cu o recompensă. Aceeași funcție o au și tinerii de la Carol 53. Și unii, și alții sunt concurenți pe piața muncii. La Carol 53, familiei Iakab i se reproșează că
Păzirea ruinelor - un articol în două episoade despre gentrificare și anti-squatting () [Corola-website/Science/295768_a_297097]
-
făcut: șefu de post ni-o dat arme și ni-o instruit cum să le încărcăm. Și noi încărcăm armele. Niște arme. De zece patroane. Și trebuia să le încărcăm. Și să fie totdeauna încărcate. Da ceilalți stăteau la ferești. Păzeau. Să nu iasă evreii. Ferestrele erau bătute cu scândura, dar totuși stăteau. De-a noștri... de la noi din sat stăteau. Tot încărcam arme, multe arme încărcam și puneam așa deoparte. Noi încărcam și la un moment dat, noi nici n-
Istoria ascunsă by Mihaela Michailov () [Corola-website/Science/295614_a_296943]
-
de pâine, dă o bucățică de pâine să mănânc! Și mama ne punea și mămăligă și ce ave, și noi ne duceam și aruncam peste gard la copiii ceia, și fugeam și ne ascundeam, că ne băteau. Erau jandarmii care păzeau și ne băteau. Nu ne lăsau să ne apropiem. Și acei care mureau în lagăr, îi lua cu căruța și îi ducea la cimitir; acolo o făcut o groapă mare și acolo pe tăți îi punea în groapă și îi
Istoria ascunsă by Mihaela Michailov () [Corola-website/Science/295614_a_296943]
-
nimic. Nu putem să ne lăsăm tractorul acolo, Odată isprăvim. După un timp, bătăi la ușă) MAMA: Poftim. COCIȘ: Bună-seara să deie Dumnezeu. MAMA: Bună-seara, Mihai, tu nu te-ai dus la pod? COCIȘ: De-acolo vin. Ce-i acolo!... Păzească Dumnezu! Săracul Cadar Roșca. MAMA: Șezi. Cum s-a putut rupe? COCIȘ: Se spune că feciorii din satul vecin, că ăia au fost... din răzbunare. MAMA: Din pricina fetei lui Szekely Carol? COCIȘ: Așa zic oamenii... MAMA: Ei și Cadar Ioșca
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
făcut: șefu de post ni-o dat arme și ni-o instruit cum să le încărcăm. Și noi încărcăm armele. Niște arme. De zece patroane. Și trebuia să le încărcăm. Și să fie totdeauna încărcate. Da ceilalți stăteau la ferești. Păzeau. Să nu iasă evreii. Ferestrele erau bătute cu scândura, dar totuși stăteau. De-a noștri... de la noi din sat stăteau. Tot încărcam arme, multe arme încărcam și puneam așa deoparte. Noi încărcam și la un moment dat, noi nici n-
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
de pâine, dă o bucățică de pâine să mănânc! Și mama ne punea și mămăligă și ce ave, și noi ne duceam și aruncam peste gard la copiii ceia, și fugeam și ne ascundeam, că ne băteau. Erau jandarmii care păzeau și ne băteau. Nu ne lăsau să ne apropiem. Și acei care mureau în lagăr, îi lua cu căruța și îi ducea la cimitir; acolo o făcut o groapă mare și acolo pe tăți îi punea în groapă și îi
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
Apoi am ajuns la Nistru, ne-au trecut cu niste poduri plutitoare. Ne numărau că pe niște vite, orice fel de act era luat, iar când ajungeam la numărul 200 spuneau stop și te puneau în mișcare, într-un convoi păzit de altă trupa de jandarmi. Grupul nostru de 200 a avut un noroc foarte mare. A fost preluat de un șef de jandarmi, ne-a pus în mișcare, dar când vedea că cineva rămâne în urmă, ne punea să-l
„Holocaustul este referitor la evrei, dar există pericolul peste tot – pentru toată lumea.” () [Corola-website/Science/295840_a_297169]
-
când rămâneam singură la baracă mi-era frică, alteori nu, pentru că știam că mai sunt și alți oameni pe stradă în aceeași situație. Noi ne ajutam între noi, făceam seara foc și ne strângeam toți în jurul focului, și să ne păzim, și să ne încălzim, că ne-am gândit și noi să nu treacă cineva sau să plătească pe cineva să arunce cu o sticlă de benzină și apoi să zică că a fost probabil un boschetar și să se spele
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
focul măturase orașul Lugdunum, și Seneca scrisese: A fost doar o singură noapte între cel mai mare oraș și nimic. Lugdunum și-a revenit și astăzi se numește Lyon. Și nici Pompei nu a dispărut: intact sub cenușă, a fost păzit chiar de vulcanul care l-a ucis. Traducerea din limba spaniolă: Elena Irimia
24 AUGUST. ZIUA ZEULUI ROMAN AL FOCULUI (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295974_a_297303]
-
stâni Mai inteligenți și de bună credință decât toată tagma ofițerilor români. 5 X 2006 Ceea ce ne lipsește Printre ciobanii de pe Istrița trăiesc ceva tehnicieni de garnizoană Trimiși cu schimbul de }ara însăși cu fumuri de mare cucoană Să-i păzească mașinile cu ghiulele teleghidate Când coșciugele zburătoare ale Migurilor Lenzer ară cu aburi peste sate De la apus la răsărit aruncate de catapultele romane de la Bobocul După calcule în bobi și măiestrii cu ghiocul. Acest spațiu aerian până mai ieri aparținea
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
mai repede decît crezuse (trădată mai repede decît s-ar fi crezut gîndi surprins și cu părere de rău Scribul) Ciocîrlia, melcul și copilul bătrîn copil, adesea, se culca pe dealul doclinului cum morții satului din cimitirul din curtea bisericii păzea ciocîrlia în zborul ei halucinant spre cer cîntînd totodată într-un fel nemaiauzit pînă atunci mult mai tîrziu l-a înțeles și i-a înțeles chemarea o privea și-o asculta pînă o pierdea din vedere îl trezeau din visare
Poezii by Octavian Doclin () [Corola-website/Imaginative/3120_a_4445]
-
încercînd să-și reamintească imaginea coarnelor melcului din copilărie închise de mult în cochilia pietrificată Hambarul cu amintiri adesea din hambarul cu amintiri îi apare imaginea arcului cioplit de bunicul său din lemn de corn în pădure atunci cînd își păzea vitele duse la păscut care măsura puterile minții tînărului de-atunci a secerii ascuțite cu care tăia bărbat fiind de la rădăcină tulpina grîului copt a înțelepciunii acum firul cu plumb al vîrstei a înțepenit într-o cumpănă pentru un timp
Poezii by Octavian Doclin () [Corola-website/Imaginative/3120_a_4445]
-
brațe un nor din care plouă cu vise, madone și mărăcini. Aoria Văzul înconjoară zidurile, trece dincolo în lenta unduire a zilei. Auzi-l cum vântură spuma cuvintelor, cum judecă pricini străine, cum prigonește mărturiile nepricepuților. Unii dobândesc har, alții păzesc judecățile drepte și moștenirile unor proscriși. Nimeni nu e la locul lui și nici hotarul nu trece dincolo de marginea sufletului. Doar în câmpul meu, lumina albă bate lumina albă își scot una alteia ochii până ce curge în jur lumina
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-website/Imaginative/8599_a_9924]
-
Simona Dima Pasîrea miriștilor Toate să le trăiești ca fiind odihnă și doar iubirea să îți fie muncă. Așezat în toate tărâmurile, dai semnalul de pace și trecere, tu, care păzești noaptea podurile, tu, pasăre a miriștilor, interpretând răsăritul. Comuniune Lucrul e singur și doarme, tandru l-am scos dintre văluri și i-am văzut rădăcinile cum se legau de alte lucruri din jur, tăcut, mătase de aur pâlpâind în rețele
Poezie by Simona Dima () [Corola-website/Imaginative/8777_a_10102]
-
Baldovinesti-Pod Brailita-Trecere BÂC. Dar și aceasta s-a desființat. Transportul pe apă este foarte întâlnit în Brăila, si este unul dintre cele mai vechi căi de a transporta mărfuri și persoane de-a lungul cursului Dunării. Gară fluviala din Brăila păzește Dunărea încă din 1904, iar până în 1995 s-a aflat în centrul activității portuare brăilene, în momentul de față clădirea fiind proprietate privată. Momentan Portul Brăila nu mai transporta persoane, doar marfă. În perioada modernă (după 1829), orașul s-a
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
ei se vor fi numit poporul bisericii Lichiei sau lichireșteni, de unde a venit și denumirea de Lichirești a satului. Denumirea de "Călărași" are două cauze posibile: prima ar fi că punctul de trecere din Imperiul Otoman în Țara Românească era păzit de o căpitănie de călăreți, iar alta ar fi preluare prin extensie a denumirii satului Călărașii Vechi, deoarece din acel sat și din oraș erau recrutați pentru armată cei mai buni călăreți. Lichireștiul este menționat pentru prima dată într-o
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
2 ianuarie 1529 este asasinat de către boierii Neagoe și Drăgan, domnitorul Radu de la Afumați. Cetățuia, care este un fel de simbol al orașului, este un mic fort construit prin secolul al XIV-lea sau secolul al XV-lea pentru a păzi reședința olteană a domnilor, scaun obișnuit al Banilor și a noii episcopii. Numeroase documente arată că prin oraș au trecut Doamna Chiajna, Constantin Brâncoveanu, Pătrașcu cel Bun, Radu cel Frumos, Radu Paisie. Ocuparea Olteniei de către austrieci în perioada 1718-1739, implicit
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
De Bunăvestire, în ajun, gospodării curată grădinile și aprind focul pe inserat pentru a îndepărta duhurile rele. De Florii, se merge la biserică cu matisoare care apoi se sfințesc și se aduc în casă. Se pun la icoana, pentru a păzi casă de cumpene. După post și rugăciune, de Paste, borșenii merg cu pasca la sfințit, iar de dimineață până la prânz copiii până la 12 ani umblă în tez, primind ouă roșii în trăistuța. Dacă se întâmplă să se strecoare copii mai
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]