9,085 matches
-
anul trecut, la Paris. „Prețul libertății, acolo, este foarte scump; aici are alt preț, altă culoare, dar costă, poate, până la urmă, la fel de scump. Nu te mai uiți În spate, să vezi cine este În urma ta, dar te uiți În ochii patronului sau ai oricui te poate da afară. Frica rămâne, este de altă natură. Sentimentul că ești străin nu dispare. Iar acolo, acolo, ne-am simțit, de asemeni, străini. O ruptură, cum vezi, continuă, o sfâșiere definitivă.” „Your works seems very
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lui era la cei morți și și-a dat seama înaintea multora, că, cu Ion Moța s-adus și norocul Legiunii. 8 Noiembrie 1929 La 8 Noiembrie cuiburile legionare de pe tot cuprinsul țării s-au adunat la Iași. Se serba patronul legiunii în al doilea an de la întemeierea Mișcării. Cu acest prilej s-a luat primul contact cu pionierii Legiunii din întreaga țară. în seara zilei de 7 Noiembrie am plecat din București vreo 60-70 băieți. Au fost unii care au
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cauzei, Horia Cosmovici, somitate în materie, redactează într-un secret absolut, textul la București. Manuscrisul este predat de Viorel Trifa, viitorul episcop al românilor din America, la București, profesorului Nicolae Petrașcu împreună cu o scrisoare către Titus Trifa, vărul său și patronul tipografiei „Oastea Domnului” Sibiu, cu recomandarea și rugămintea de a fi tipărit. În continuare dăm un extras din declarația lui Titus Trifa din 23 VIII 1938, pag. 322, vol. 1, din Ds. F. P 4446: „în ziua de 4 August
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de șah. Cei care fuseseră cooptați rând pe rând în grupul de acțiune după discuțiile purtate cu Comandantul, au fost la început Ilie Rotea și Ilie Smultea prin ședințele ținute la așa zisa bojdeucă (o cameră de locuit primită de la patronii tipografiei din Tempelhof, de către Ponta și amenajată pentru a fi locuită, tot de el). După ei au urmat Ion Boian și Nicolae Petrașcu apoi Octavian Roșu, Traian Borobaru, Alexandru Popovici, Niculae Șeitan, Eugen Theodorescu, Niculaie Crăcea, Petre Ponta, Ion Popa
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pentru osteneală”. (pagina 69 din „Sfârșitul unei domnii sângeroase”) Țăranul a făgăduit că îi va spune, cum ajunge în sat, lui Coșcofag, rugămintea domnilor din România. Îl așteptau la hangiu dar Coșcofag nu apare. Cu mari stăruințe îl roagă pe patronul hanului să-și trimită fiul să-l caute pe Coșcofag. Dar așteaptă în zadar până seara, că nici Coșcofag nu apare și nici feciorul hangiului n-a putut să se ducă până în Jamul Mic să-l caute. A doua zi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
indispensabili funcționării întreprinderilor comerciale importante și instituțiunilor financiare. d. - Cei decorați de război cu medaliile și ordinele: Virtutea Militară, Bărbăție și Credință cu Spade, Steaua și Coroana României cu Spade și Panglica de Virtutea Militară și „Ferdinand” cu spade. e. - Patronii sau conducătorii de întreprinderi sau magazine evreești (câte unul de fiecare întreprindere sau magazin). f. - Descendenții celor căzuți în război, pe câmpul de luptă. Pentru realizarea propunerilor de mai sus, în cazul când ele se aprobă, se ane xează Instrucțiunile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și Agricultură); - La Armată, în echipe de meseriași; - La întreprinderile militarizate și care au comenzi pentru armată, în general meseriașii. b)Evreii scutiți prin comisiuni speciale și cei utilizați pentru lucru al căror număr este de 9.365, care sunt patroni în întreprinderile în cari au activat până în prezent. c) Evreii disponibili, în număr de 11.933, majoritatea intelectuali, sunt folosiți prin rotație (după 60 zile de muncă), la conducerea echipelor de lucru. d) Un număr de 15.399 evrei cu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și instituțiilor financiare (aprobați de Marele Cartier General). 4. - Decorații de război cu medaliile și ordinele: Virtutea Militară, Bărbăție și Credință cu Spade, Steaua României, Coroana României cu Spade și panglică de Vir tutea Militară și Ferdinand cu Spade. 5. - Patronii sau conducătorii de întreprinderi sau magazine evreiești (câte unul de fiecare întreprindere sau magazin) 6. - Descendenții veteranilor care au avut grade de armată în războiul din 1877 (ofițeri și subofițeri) și celor căzuți în război, pe câmpul de luptă. - Supușii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
folos obștesc, în tabere în condițiunile legii, iar cei ce vor fi găsiți exercitând o meserie sau o profesiune fără să posede această dovadă, vor fi internați în lagăr și supuși celui mai sever regim. Aceeași sancțiune se va aplica patronilor care vor ține în serviciul lor sau utiliza evrei contravenienți la dispozițiunile prezentei deciziuni, precum și acei care având posibilitatea sau să înlocuiască pe evrei cu etnici români, refuză să facă aceasta. Art. XIII - Evrei, în înțelesul prezentei deciziuni, sunt cei
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
interesul superior al economiei naționale a Țării, pe bază de contracte. Pentru aceste repartizări se va cere avizul Ministerului Lucrărilor Publice și al Comunicațiilor, Subsecretariatului de Stat al Înzestrării Armatei și al Oficiului Central de Românizare. 3. De asemenea, foștii patroni sau proprietari de întreprinderi comerciale și industriale, menținuți în serviciu după românizarea întreprinderilor respective, pot fi scutiți de munca manuală și repartizați pentru muncă, întreprinderilor, pe termene limitate și cu avizul Oficiului Central de Românizare. 4. Evreii rechiziționați în întreprinderile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
stat sau întreprinderi. Deasemenea, se anulează și scutirile de muncă obligatorie pentru evreii repartizați la instituțiile și întreprinderile care au încetat de a mai funcționa sau când acestea renunță la serviciile lor. Pierd dreptul la scutire și evreii din serviciul patronilor când aceștia încetează activitatea comercială sau industrială, sau când renunță la utilizarea evreilor. c) Instituțiile, întreprinderile și patronii care au obținut evrei în cadrul muncii obligatorii, au obligațiunea să asigure controlul și întrebuințarea lor pe locurile pentru care au fost ceruți
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
care au încetat de a mai funcționa sau când acestea renunță la serviciile lor. Pierd dreptul la scutire și evreii din serviciul patronilor când aceștia încetează activitatea comercială sau industrială, sau când renunță la utilizarea evreilor. c) Instituțiile, întreprinderile și patronii care au obținut evrei în cadrul muncii obligatorii, au obligațiunea să asigure controlul și întrebuințarea lor pe locurile pentru care au fost ceruți, precum și maximum de randament, la lucru. La orice instituție, atelier sau șantier de lucru, se va găsi afișat
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nu se identifică cu meseria sau profesiunea pe care au îmbrățișat-o sau în care au fost numiți, în timpul prevăzut și recunoscut ca necesar de Oficiul Central de Românizare, vor fi internați în lagăr. Deasemenea vor fi internați în lagăr, patronii care tolerează dublurile fictive în scopul menținerii evreilor, sabotând astfel procesul de românizare al muncii. f) Pentru abaterile de mică importanță (întârziere la apel, delăsare, atitudine nedisciplinată etc.) efectuate în cadrul detașamentelor de lucru, comandanții respectivi vor aplica evreilor pedeapsa corporală
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
face în comun acord de către cercul de recrutare și organele Oficiului Central de Românizare, astfel: a) - Când organele Oficiului Central de Românizare identifică cazuri de anulări de scutiri de muncă obligatorie, fie privitor la evreii la care însăși instituțiile și patronii renunță, fie privitor la evreii neîndreptățiți la aceste scutiri, vor face adrese direct către comandamentele teritoriale pentru anularea scutirii. Aceste adrese vor fi înaintate prin cercurile de recrutare respective. b) - Când cercul de recrutare identifică cazuri ca la punctul a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în baza dispozițiunilor de mai sus, vor fi raportate M. St. M., prin tabele nominale, odată cu raportul lunar prevăzut în Instrucțiunile Generale Nr. 55.500 din 27 Iunie 1942 (Titlul F, Cap. II, paragraf 6). V. - Repartizări. 1. În serviciul patronilor sau particularilor nu se dau evrei, în principiu. Totuși, se pot acorda, excepțional, numai când Oficiul Central de Românizare va da avizul în acest sens. Farmaciștii și droghiștii se vor putea repartiza numai la instituții, spitale, labora toare, depozite de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
precizează infracțiunile de nesupunere și dezertare dela această muncă stabilind și sancțiunile, care merg, în timp de războiu, până la pedeapsa capitală. În scopul unei bune aplicări a acestei legi se dau instrucțiunile de mai jos: 1. - Instituțiunile militare sau civile, patronii, întreprinderile, precum și comandanții detașamentelor de evrei repartizați în cadrul muncii obligatorii, au îndatoririle următoare: - Să întocmească și să țină la curent registre nominale cu evidența la zi a prezenței evreilor, cu diferitele mutații, cât și cu lucrul efectuat, având în acelaș
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Codul Penal. 2. - Cercurile Teritoriale vor fi sesizate asupra comiterii infracțiunii de nesupunere sau dezertare: a) Din oficiu; b) De Comandanții Militari, pentru evreii infractori, făcând parte din detașamentele de muncă încadrate; c) De șefii instituțiunilor civile sau militare, de patroni și de conducătorii diferitelor între prinderi, pentru evreii care sunt repartizați în cadrul muncii obligatorii; d) De orice organ militar de control. În acest scop, înștiințările către Cercurile Teritoriale, se vor face prin adresă, însoțită de acte doveditoare: declarații, proces-verbal de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cultului mozaic și scutiți de munca obligatorie de către Comisia de revizuire). Acest efectiv rămas muncii obligatorii, în care intră evreii de toate profesiunile și meseriile, au fost repartizați la data de 1 Martie 1943, astfel: - 2445 la întreprinderi, ca foști patroni, specialiști și salariați la industriile care lucrează pentru armată sau de im portanță pentru economia națională. - 5602 folosiți de unitățile, formațiunile și stabilimentele armatei, pentru satisfacerea nevoilor de confecții, construcții reparații, etc. - 7720 evrei, repartizați autorităților civile din Capitală, din
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Nr. 28 din 3 Febr. 1943, evreilor cari vor lipsi dela munca obligatorie nemotivat, conform instrucțiunilor comunicate de Corp. II Terit. cu ordinul Nr. 609087 din 2 Martie 1943. Cu onoare vi se face cunoscut următoarele: Instituțiile militare sau civile, patroni, întreprinderile precum și comandanții deta șamentelor de evrei, repartizați în cadrul muncii obligatorii au îndatoririle următoare: Să întocmească și să țină la curent registrele nominale cu evidența la zi a prezenței evreilor, cu diferitele mutații cât și cu lucrul efectuat având în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nici o țară și sub nici un pontificat, chiar de foarte veche cultură, o masă de scrieri care pot sluji intelectul și talentul românesc cu o experiență a marginilor, a măsurii și a impalpabilelor, integrală.” Regelui Carol II i-a succedat ca patron regele Mihai I, „înaltul protector și îndrumător al Fundațiilor Regale”. Repere bibliografice: Fundația Culturală „Principele Carol”, Statutul și legea, București, [1925]; Fundația Culturală „Principele Carol”. 1922-1925, București, 1926; Fundațiunea „Regele Ferdinand I”, 1. Regulamentul general. 2. Regulamentul pentru acordarea de
FUNDAŢIILE REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287112_a_288441]
-
tovarăși, București, 1951; L. Kosmodemianskaia, Povestiri despre Zoia și Șura, București, 1951; E. Vorobiov, O dimineață cu vânt, București, 1951 (în colaborare cu Nina Melicenko); Leon Kruczkowski, Kordian și țăranul, București, 1952 (în colaborare cu Teodor Holban); Turek Svatopluk, Fără patron, București, 1955 (în colaborare cu Jean Grosu și V. Bănățeanu); V. Kaverin, Doi căpitani, București, 1956 (în colaborare cu Lidia Zamfirescu); A. Verșinin, Cei ce merg împotriva curentului, București, 1956 (în colaborare cu E. Antonescu); Aleksandr Fadeev, Înfrângere, București, 1957
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
În limbaj de rețea, Între CJ Argeș și T4, respectiv P4, există, pe lângă legături de schimb, și legături tari1. De fapt, este vorba, pe de o parte, despre o legătură tare de rudenie Între I.M. (președintele CJ Argeș) și C.M. (patron T4), iar, pe de altă parte, o legătură tare de prietenie Între N.O. (patron P4) și C.N. (senator PSD, membru al PSD Argeș). Deci, În urma licitației Între firmele care au stabilit relații de schimb cu CJ Argeș și PSD
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
schimb, și legături tari1. De fapt, este vorba, pe de o parte, despre o legătură tare de rudenie Între I.M. (președintele CJ Argeș) și C.M. (patron T4), iar, pe de altă parte, o legătură tare de prietenie Între N.O. (patron P4) și C.N. (senator PSD, membru al PSD Argeș). Deci, În urma licitației Între firmele care au stabilit relații de schimb cu CJ Argeș și PSD (majoritar În CJ Argeș), există legături tari. Din punct de vedere teoretic, legăturile tari au
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
revistei „Astra”, de unde se retrage în 1990. A inițiat și condus seria nouă a revistei „Brașovul literar și artistic” (1979-1981, 1986), iar mai târziu, în regim privat, revista „Coresi” (1990-1993) și Editura Arania (1991). Este ales președinte (1994) al Societății Patronilor de Edituri din România, între 1996 și 1999 îndeplinind funcția de președinte de onoare al aceleiași societăți. După începuturile publicistice de la Târgoviște, debutează cu versuri în revista „Tânărul scriitor” (1953). Colaborează la „Luceafărul de ziuă” (Brașov), „Viața românească”, „Contemporanul”, apoi
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
poate fi un bun exemplu în acest sens. Dacă ne uităm la indivizii între 18 și 60 de ani, doar 22,9% dintre cei care trăiesc în sărăcie persistentă nu au trăit niciodată excluziunea de la piața muncii (au fost angajați, patroni sau studenți/pensionari în toți cei trei ani). Pe de altă parte, doar 9,1% dintre nonsăraci în cei trei ani au fost excluși pe întreaga perioadă. Informația longitudinală marchează o distincție mai clară între grupuri decât cea rezultată doar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]