6,814 matches
-
dreptului istoric și internațional, structura socială și etnică a Bucovinei, sate și orașe (monografii), personalități cultural științifice (monografii). Lipsa susținerii din partea filialei academice de la Iași a determinat ca domeniile enciclopediei să fie incluse, într-o primă fază, ca teme în periodicul Analele Bucovinei. Din 1996 s-a început publicarea lucrărilor de cultură și istorie a Bucovinei în colecția Enciclopedia Bucovinei în studii și monografii, cu peste 30 de lucrări de referință apărute până în 2010, abordând direcții de cercetare de la toponimie și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mai ales asupra relevării rolului și operei personalităților născute în acest spațiu, dar active ulterior în viața culturală sau politică din capitală. Apoi, intelectualilor care s-au manifestat pe plan local li s-au consacrat studii individuale în monografii sau periodice locale sau regionale cu impact adesea limitat la granițele provinciei. Recuperarea acestor personalități s-a realizat în mare măsură prin intermediul enciclopediilor sau dicționarelor ce listează alfabetic astfel de nume, fără o contextualizare adecvată, cu accent pe originarea în spațiul nord-moldovenesc
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Carol Schwartz), Segal/Marcu, Max Weinstein, Saidman sau Eminescu au merite remarcabile privind livrarea de carte. Tot în aceeași perioadă, 19 tipografii vor tipări lucrările autorilor locali, cea mai renumită fiind tipografia Saidman căreia i se datorează atât publicarea de periodice, cât și a monografiilor Șapte ani din viața unei școli normale și Botoșanii în 193222. Principala scenă de manifestare a energiilor creatoare locale, dar și de diseminare a culturii către mase, au reprezentat-o însă revistele literare. Junimea Moldovei de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
literare. Junimea Moldovei de Nord (1919-1921) și continuatoarea sa, Revista Moldovei (1921-1927), deveniseră adevărate instituții culturale promotoare ale valorilor provinciei. O analiză aprofundată a acestora se va întreprinde într-un capitol ulterior. Alături de cele două reviste au apărut și alte periodice, cu profil cultural sau socio-politic, unele cu o frecvență îndelungată, altele cu caracter efemer 23. Așadar, în atmosfera provincială a Botoșaniului, ambianța culturală interbelică se manifesta cu efervescență, antrenând intelectualitatea locală, în cadrul căreia cadrele didactice sunt actori principali, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
din Suceava"46. Remarcăm apoi implicarea publicului feminin într-o conferință organizată în 1926 sub egida Ligii Culturale de către Eliza Grigoriu pe tema Incapacității juridice a femeii măritate în România 47. Biblioteca centrală asigura lecturile necesare publicului cititor, dar și periodicele românești, bine ordonate prin grija profesorului Cornel Sorocean 48. Intelectualitatea locală se grupa în jurul publicațiilor Glasul Bucovinei, Junimea literară și Făt-Frumos, reviste la care nu colaborau doar publiciști din provincie, ci și din capitală. Impactul asupra publicului românesc se reflectă
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1933), I. Chiricuță, Eminescu, pedagog (Botoșani, 1927). Fără îndoială, contribuțiile teoreticienilor și ale cadrelor didactice la reformarea învățământului sunt bine reflectate și în cele două reviste de profil, Revista Generală a Învățământului și Revista de Pedagogie, la care se adaugă periodicele din provincii, precum Cuvântul Nostru, revistă a Asociației Învățătorilor din Dorohoi și Vatra Bașoteștilor, revistă a Institutului Anastasie Bașotă din Pomârla. Tabel 4. Profesori secundari în nordul Moldovei, an școlar 1924-1925 Liceu profesori Studii secundare Studii superioare Total Nicu Gane
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Bucovina, Leca Morariu colaborează în majoritatea publicațiilor cu articole pe teme socio-politice sau literare. Cadrele didactice completează adesea activitățile didactice cu publicistica. Profesorul de franceză de la Liceul Laurian, Ariton Iacobeanu, semnează articole la rubrica Contribuții culturale din cadrul ziarului Informatorul. Cele mai multe periodice dețin și o rubrică a ziaristelor destinată publicului feminin. În Craiu Nou, Natalia Pașa promovează sexul frumos ca motor al celor mai importante mișcări din istoria omenirii 99. În ziarul Știrea, la rubrica Însemnări, articolele pe teme culturale sunt semnate
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
scopul școlii este "de a forma din copii oameni compleți, caractere tari și nobile prin instrucțiune și educație", liceul constituind totodată "baza tuturor carierelor de funcționari"145. Corpul didactic s-a implicat astfel cu dedicație în instruirea tinerelor fete, organizând periodic și conferințe care să completeze cunoștințele dobândite la ore. Temele abordate reflectau diverse preocupări, de la datini populare românești, la subiecte științifice sau istorice." Ca în mai toate liceele, se organizau și aici șezători literare în scopuri educative, dar și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
sale, Sașa Pană inventaria săgețile acide: "dacă aveți 3 lei, cumpărați revista Unu, organul de luptă literară al dorohoienilor. Veți râde." (Noica, în Ultima oră, 1929); Prada gândului nota că Unu apare sub direcția unui doctor de la Mărcuța; chiar și periodicul dorohoian Moldova literară recomanda cititorilor "să tragă de lanț, după întrebuințare"31. În aceeași tonalitate se exprimau și redactorii de la Cuvântul, Falanga, Viața literară, Adevărul literar și artistic. Așadar, chiar și atunci când o grupare locală nu s-a limitat la
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
românilor, Caietul muzical coral, Istoria muzicii la români, Gavriil Musicescu. Viața și opera sa muzicală, Istoricul muzicii laice și religioase botoșănene 8. 30. Alexandru Răutu (1881-1937), om politic, actor, publicist, profesor de franceză la gimnaziul din Dorohoi, este corespondent la periodicele Evenimentul, Gazeta de Dorohoi, Patriotul, sub pseudonimul Dela Buda. 31. Nicolae N. Răutu (1891-1979), profesor la Liceul "Laurian" din Botoșani, colaborează în presa locală, fiind membru al comitetului de redacție la Revista Moldovei. Publică volumul de traduceri din Charles Nodier
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
f. a. 33. Ion Sângiorgiu (1893-1950), poet, publicist, absolvent al Liceului Laurian, cu doctorat în Litere și Filozofie la Leipzig, preocupat de literatura germană și influența sa asupra literaturii române, autor al unui proiect monumental - monografia Goethe, este și redactor al periodicului botoșănean Îndrumarea. Colaborează în presa vremii, inclusiv la Junimea Moldovei de Nord. Din 1922 devine conferențiar la Universitatea București. 34. Virgil Tempeanu (1888-1984), germanist, poet, traducător, pedagog, publicist, autor de manuale școlare. Profesor la Liceul Nicu Gane din Fălticeni, membru
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Din Botoșanii de odinioară. Scene și personaje dintr-o lume care a fost, C.S.I.E.R., Botoșani, 2001 ***, L-au cunoscut pe Dumitru Furtună. Antologie, Editura Geea, Botoșani, 1996. Amarandei, Gheorghe, Dorohoiul istoric și cultural. Evocări, Editura Quadrat, Botoșani, 1999. Amarandei, Gheorghe, Periodice dorohoiene, vol. II, 1919-1944, Editura Axa, Botoșani, 2001. Capră, D., Liceul "Grigore Ghica V. V." din Dorohoiu. Istoricul în scurt și darea de seamă pe anii școlari 1921-1922 și 1922-1923 cu prilejul transformării gimnaziului în liceu. Ciubotaru, Ștefan, Istoria învățământului din
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Coțofrei (et. al.), Dorohoi 600. File de monografie, Editura Tipo-And, Dorohoi, 2007, p. 428. 28 În Gazeta Dorohoiului, VII, nr. 24, 1924. 29 Ș. Ciubotaru, Pagini culturale botoșănene..., p. 168. 30 În Vestitorul, I, nr. 28, 1929. 31 Gheorghe Amarandei, Periodice dorohoiene, vol. II, 1919-1944, Editura Axa, Botoșani, 2001, p. 28. 32 Ibidem, p. 75. 33 V. Coțofrei, Dorohoi 600..., p. 454. 34 I. Simionescu, Orașe din România..., p. 134. 35 Apud Vasile Nistoreasa, Fălticeni. Repere în timp, Editura Accent Print
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1894 revista „Vatra”. Redactor, în 1895, la organul liberal „Gazeta poporului”, C. conduce în anul următor „Epoca literară”, supliment al ziarului „Epoca”, avându-l ca secretar pe St. O. Iosif. A mai colaborat la „Voința națională”, „Lumea veche”, „Lumea nouă”, periodic socialist, „Asmodeu”, „Povestea vorbei”, „Gazeta săteanului”, „Foaia interesantă”, „Lumea ilustrată”, „România jună”, „Literatură și artă română”, „Adevărul”, „Pagini literare”, „Constituționalul”, „Noua revistă română”, „Universul”, „Luceafărul” „Convorbiri” (și „Convorbiri critice”), „Flacăra”, „Universul literar”, „Viața românească” și, bineînțeles - ca membru al Junimii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Scurtă ist., I, 266-280; Gabriel Cocora, Caragiale și Buzăul, îngr. Marcela Chiriță, pref. Emil Niculescu, Buzău, 1995; I.L. Caragiale, DRI, I, 257-275; Alexandru George, Caragiale, București, 1996; Marian Victor Buciu, Ontoretorica lui I.L. Caragiale, Craiova, 1997; Bibliografia I. L. Caragiale în periodice (1852-1912), I-II, coordonator Marin Bucur, pref. Eugen Simion, București, 1997; Dan Alex. Condeescu, Planeta Moft, București, 1997; Ștefan Cazimir, Caragiale e cu noi!, București, 1997; Ieronim Tătaru, Itinerar caragialian, București, 1997; Simion, Fragmente, II, 19-22, 77-79, 80-83, III, 68-79
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Teodoreanu, George Acsinteanu). Unele din studiile sale introductive au aspect monografic, precum cel din antologia Dramaturgia istorică română contemporană (I-II, 1974) ori din ediția Damian Stănoiu, Nuvele și romane (1987). Este preocupat, de asemenea, să recupereze texte necunoscute din periodice (Gib I. Mihăescu, G. Bacovia, Lucian Blaga) și ajunge să realizeze în 1998 o ediție critică G. Bacovia. SCRIERI: Martinică la bunici, București, 1995; Martinică face sport, București, 1995. Ediții, antologii: G. Bacovia, Plumb. Versuri și proză, pref. Nicolae Manolescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288464_a_289793]
-
D. Bolintineanu, Titu Maiorescu, B. Delavrancea, Al. Depărățeanu, Al. Sihleanu, D. Petrino, Andrei Mureșanu, N. Nicoleanu, Mihail Zamphirescu, A.I. Odobescu, Petre Ispirescu ș.a. O prezentare biografică însoțește de fiecare dată aceste sumare antologii. S-au reluat, de asemenea, din alte periodice ale vremii, basmele și poveștile lui Ion Creangă, nuvelele lui Ioan Slavici, Iacob Negruzzi și Nicolae Gane, satirele lui Mihai Eminescu, scrieri în proză ale lui V. A. Urechia. Periodicul a avut și un cerc de colaboratori, aceiași ca la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290363_a_291692]
-
aceste sumare antologii. S-au reluat, de asemenea, din alte periodice ale vremii, basmele și poveștile lui Ion Creangă, nuvelele lui Ioan Slavici, Iacob Negruzzi și Nicolae Gane, satirele lui Mihai Eminescu, scrieri în proză ale lui V. A. Urechia. Periodicul a avut și un cerc de colaboratori, aceiași ca la „Universul literar”, care figurează și aici cu versuri și proză: George Coșbuc, Carol Scrob, Radu D. Rosetti, I.A. Bassarabescu, D. Stăncescu, Șt. Basarabeanu (Victor Crăsescu), D. Teleor, Carmen Sylva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290363_a_291692]
-
cerești apare în 1941. Redactor la „Dacia”, funcționar de stat, B. va lucra după război în redacția Editurii Scânteia. O carte retrospectivă, apărută în 1970 și menținând titlul din 1941, adăuga versuri noi, unele risipite între timp prin mai multe periodice literare. Lirica din Febre cerești, volum întâmpinat cu elogii de unii critici, l-a situat pe B. între talentele generației sale. Dacă sensibilitatea poetului este mai degrabă aceea a unui simbolist, între mijloace pot fi detectate semne ce țin de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285570_a_286899]
-
din Shakespeare, Goethe, Schiller, Lenau ș.a.) la „Familia”, „Foaia literară”, „Sămănătorul”, „Evenimentul”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Românul” din Arad, „Almanahul scriitorilor de la noi”, „Gazeta Transilvaniei”, „Cosinzeana”. A semnat și cu pseudonimele I. Corbea și Sorin. O parte din versurile risipite prin diferite periodice vor fi adunate de Horia Petra-Petrescu într-un volum, Înviere și alte poezii (1924), publicat la Sibiu, unde, un an mai târziu, i se va tipări și singura lucrare dramatică, Ileana, feerie în trei tablouri, în versuri. B. era considerat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285816_a_287145]
-
din Brașov, scoate împreună cu N. Cantonieru și Aurel Marin revista „Frize” (1934-1935), în care îi apar o serie de proze scurte. Va continua cu același gen de colaborări, dar, mai ales, cu articole, recenzii și eseuri critice și la alte periodice („Brașovul literar”, „Jurnalul literar”, „Însemnări ieșene”, „Lanuri”, „Litere”, „Meșterul Manole”, „Porunca vremii”, „Sfarmă-Piatră”, „Vremea”, „Tribuna literară”, „Pământul”, „Tribuna Transilvaniei”, „Universul literar”, „Viața” ș.a.), unde mai semna uneori și cu pseudonimele Melania Chirnoagă, Emanoil Radian sau Teodor Chiru. A publicat volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
ne întrebăm care sunt normele și instituțiile prin care se deosebește un regim democratic. Se pot semnala cel puțin următoarele aspecte: a) ansamblul format din regulile formale și procedurile care disciplinează votul în sufragiul universal; b) alegerile libere, corecte, competitive, periodice; c) o structură decizională și de control, aleasă conform normelor deja menționate, care, în mod normal, corespunde unei adunări parlamentare; d) un prim-ministru și un guvern responsabil, un parlament rezultat din alegeri directe ale cadrul unui corp electoral; e
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
se îndreaptă mai mult către viața oamenilor mărunți și năpăstuiți. Pentru că oamenii aceștia vor moșteni împărăția cerului și a pământului”. Articolul, în esența lui un text teoretic care motivează social apariția literaturii proletare, se intitulează chiar Artiștii proletari. Fiind un periodic esențialmente politic, în ciuda promisiunii că „orice talent înăbușit în domeniul literaturii umanitariste poate să respire larg în coloanele sale”, U. nu publică decât o nuvelă (sau un început de roman) în foileton, Lelița. Povestea unui legionar din Africa, iscălită Maxim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290335_a_291664]
-
prisos”, și este nevoit să emigreze, cu destule peripeții, în România. Aici începe să scrie în limba română, pe care o vorbea din copilărie, colaborând, între 1919 și 1925, cu proză, memorii, portrete literare, cronici artistice, traduceri la mai multe periodice, între care „Adevărul literar și artistic”, „Basarabia”, „Cugetul românesc”, „Cuvântul”, „Dreptatea” (Chișinău), „Flacăra”, „Gândirea”, „Hiena”, „Sfatul țării” (Chișinău), „Țara noastră”, „Universul”, „Viața românească” ș.a. Spre sfârșitul anului 1924 pleacă la Paris, unde scrie în ziarele emigrației ruse și conduce un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
PROPRIETARUL ROMÂN, gazetă politică și literară apărută la București, de două ori pe săptămână, între 23 decembrie 1860 și 19 aprilie 1862. Așa cum specifică I. Heliade-Rădulescu în editorialul intitulat Proprietarul român, jurnalul trebuie încadrat între periodicele care continuă „Curierul românesc”. Tot Heliade indică și programul cultural al gazetei (Programa), care își propune să urmărească viața literară românească și să publice scrieri originale și traduceri ale celor mai bune opere literare străine. Heliade și-a tipărit în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289043_a_290372]