60,135 matches
-
cu odoare! Ilarioane, Gherasime, unde sunteți, mă, unde sunteți? A trecut un ceas, de când i-am trimis să mi le aducă! Vedeți unde sunt! Banii, aduceți banii la mine! Au fugit, părinte, au fugit amândoi! I-am văzut când au pornit Aro, credeam că vor să-l scoată din calea prăpădului, să nu-l prindă focul. Dar ei au luat-o la sănătoasă, au plecat pe drumul forestier către Prundu. Să tot fie vreo 20 de minute de când au plecat. Apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mai fost la Florența nici douăzeci de zile, dacă le adun pe toate la un loc. Pînă acum am vînat sturzi cu mîna mea; mă sculam înainte de a se face ziuă, pregăteam bețișoarele unse cu clei pentru prins păsările și porneam cu o legătură de colivii în spinare de păream aidoma cu Geta cînd se înapoia din port cu cărțile lui Amfitrion; prindeam cel puțin doi sturzi și cel mult șase. Toată luna septembrie, asta am făcut. Pe urmă, joaca aceasta
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
din trecut provocase o anumită ură împotriva lui, pentru a șterge această pornire dușmănoasă din sufletul oamenilor și pentru a-i cîștiga cu totul de partea lui, hotărî să le arate că, dacă se săvîrșiseră într-adevăr cruzimi, acestea nu porniseră de la el și vinovată era firea aspră a ministrului lui. Astfel, într-o bună zi, folosind un pretext oarecare, porunci ca acesta să fie spintecat în două, în mijlocul pieței din Cesena, punîndu-i-se un butuc de lemn și un cuțit însîngerat
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pe celălalt; Francesco și-a îndreptat ambițiile asupra Lombardiei, iar Braccio împotriva bisericii și a regatului Neapolului. Dar să trecem la cîte s-au întîmplat nu demult. Florentinii l-au ales căpitan pe Paulo Vitelli, om foarte înțelept și care, pornind de la situație obișnuită, ajunsese să se bucure de mult prestigiu. Cred că nimeni nu va tăgădui că florentinii s-ar fi supus în cazul cînd el ar fi cucerit Pisa deoarece ei nu ar fi putut să i se împotrivească
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mijloc potrivit pentru a-și cruța lor înșiși, precum și soldaților, atît oboseala, cît și frica, așa încît la încăierare nu se omorau între ei, ci se luau prizonieri și aceasta fără obligația de a plăti un preț de răscumpărare. Nu porneau niciodată noaptea la atacul cetăților, iar atunci cînd se găseau împresurați într-un oraș, nu atacau taberele dușmane; nu construiau întăritori în jurul lagărului, nici nu săpau șanțuri, nu întreprindeau acțiuni militare în timpul iernii. Toate aceste lucruri le erau îngăduite prin
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
faima de om meschin pe care și-ar face-o, deoarece cu vremea oamenii îl vor socoti tot mai darnic întrucît vor vedea că, făcînd economie, îi ajung veniturile pe care le are, că se poate apăra împotriva celui care pornește cu război împotriva lui și că poate să întreprindă lucruri mari fără să apese cu biruri asupra poporului. Astfel, el va fi darnic față de toți aceia cărora nu le ia nimic și care sînt nesfîrșit de mulți și va fi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ar fi putut foarte bine să evite această alianță care n-a avut alt rezultat decît înfrîngerea lor. Dar atunci cînd nu poți evita o alianță în felul acesta, cum li s-a întîmplat florentinilor cînd papa și Spania au pornit cu armatele să atace Lombardia, principele trebui să se declare de partea unuia, și aceasta din motivele arătate mai sus. Și nici un stat nu trebuie să creadă că va putea vreodată să ia o hotărîre care să fie lipsită de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
acesta le-a fost prieten, ei n-au știut să se asigure împotriva celor mari; căci dacă nu se săvîrșesc greșeli de felul acesta, nu se pot pierde state care sînt puternice, întrucît dispun de armate cu care pot să pornească la război. Filip al Macedoniei, nu tatăl lui Alexandru, ci acela care a fost învins de Titus Quintus, nu avea un stat mare în comparație cu puterea romanilor și a grecilor care l-au atacat. Cu toate acestea, pentru că era un adevărat
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
acțiune pe care a întreprins-o atacînd Bologna, pe cînd trăia încă Giovanni Bentivogli. Venețienii erau nemulțumiți; regele Spaniei la fel; cu Franța avea o înțelegere în această privință; și cu toate acestea, împins de mînie și de violență, a pornit el în persoană în acea expediție. Faptul acesta i-a făcut să șovăie și i-a ținut în loc pe spanioli și pe venețieni, pe cei din urmă de frică, iar pe ceilalți din dorința de a reocupa întregul regat al
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
venețieni, pe cei din urmă de frică, iar pe ceilalți din dorința de a reocupa întregul regat al Neapolului. Pe de altă parte, papa îl atrase în luptă și pe regele Franței; căci acesta, văzînd acțiunea pe care papa o pornise și dorind să-l aibă prieten spre a-i înjosi pe venețieni, socoti că l-ar insulta prea evident dacă ar refuza să-i dea soldații lui. Iuliu II a izbutit să ducă la capăt, prin acțiunea lui violentă, ceea ce
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mult ca, în ziua bătăliei, să fiu iubit, și nu temut, de soldații mei. Mă opresc acum la argumentul lui cel mai înșelător. Un principe, spune el, va cîștiga mai mult făcîndu-se temut decît făcîndu-se iubit, pentru că majoritatea oamenilor sînt porniți către ingratitudine, cameleonism, disimulare, lașitate și avariție; iubirea este o legătură care obligă, pe care răutatea și josnicia omenească au făcut-o foarte fragilă; în timp ce teama de pedepasă asigură mult mai bine supunerea oamenilor; oamenii sînt stăpîni pe bunăvoința lor
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
scăderea creșterii demografice este de asemenea certificată, constatăm că mai mult de 57 % din populația mondială se găsește astfel în curs de tranziție demografică, la acest început de secol al XXI-lea (Granier, 2003). Să începem de la natalitate și să pornim de la un exemplu precis. Știm, datorită recensământului și informațiilor stării civile, că populația franceză a trecut, între 1 ianuarie 1990 și 1 ianuarie 1991, de la 56 577 000 la 56 893 000 de persoane, adică o creștere de 316 000
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
complex, suntem tentați cel mai adesea să recurgem la artificiul cifrei unice (în mod general o medie), presupusă a rezuma fenomenul și a permite studiul evoluției lui. Calculul vârstei medii a unei populații, practicat destul de des, răspunde unei asemenea preocupări. Pornim de la statistica unei populații prezentând repartizarea sa pe vârste sau pe grupe de vârstă și îi facem media aritmetică (ponderată după vârste) a diferitelor efective observate. Tabelul 4 de mai jos oferă (în ultima coloană) vârsta medie a populației franceze
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
7,05 %), învingând pe viitor destul de simțitor ameliorarea feminină (+4,4%). La ora actuală, vârsta medie a populației franceze este în jur de patruzeci de ani; dar speranța de viață la naștere este de 80,4 ani. Ultima este calculată pornind de la mortalitatea observabilă pe parcursul anului nașterii (mortalitate numită "de moment"). Dar condițiile acestei mortalități, aflată în permanentă ameliorare în epoca noastră, evoluează pe tot parcursul vieții noului-născut. Un individ născut, de exemplu, în 1940 dispunea atunci de o speranță de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
fr/ffc/figure/ NATCCF 03103.XLS 55,6 1975 97,1 1976 79,5 1975 82,5 1975 30,7 1998 94,3 2004 58,6 1994 74,0 1995 40,6 *** 96,0 *** 66,4 *** 76,5 *** Sursa: Calcule pornind de la INSEE, Anchetă asupra angajării 1975-2004. Fenomenele demo-economice de dependență Să considerăm pentru moment, pentru comoditatea raționamentului, șomajul ca nul și neglijabil. Populația activă N se confundă din acel moment cu locurile de muncă L. Să-i denumim cu J
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
93 90,44 98,41 4,80 4,73 6,43 11,25 32,30 31,84 31,56 38,99 58,90 64,16 78,93 78,34 10,93 10,79 14,07 22,53 Sursa: Calcule efectuate pornind de la INED, op.cit. Creșterea importantă (absolută și relativă) a seniorilor explică creșterea importantă a indicelui lor de dependență (el trece de la 0,16 la 0,26, îngreunându-se cu 64,16%), în timp ce micșorarea numărului de tineri implică reducerea indicelui lor
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
omul poate să-și piardă vederea, dar nu și memoria vizibilului, funcția ochiului poate să dispară, Însă nicidecum amintirea lumii arate cu privirea. În spatele pleoapelor, Învie lumea ca reprezentare. Nu o văd, dar mi-o filmez spontan, mi-o reprezint pornind de la profilurile ei reale. Cel puțin la Început, nu adaug nimic din propria mi imaginație. Am aproape doisprezece ani. Intru În grădina de flori de acasă. Cunosc toate aleile, le știu pe dinafară. Nu văd potecile, dar e ca și cum le-
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
departe de drum, ocrotite de pomi. De aceea ele-mi păreau mai mici ori chiar așa și erau. Nu auzeai aici vorbindu-se ungurește ori șvăbește, oamenii nu se salutau cu „servus“, ci cu „Lăudat fie Iisus“. Din șosea, nu porneau ulițe lăturalnice, românii nu apucaseră să-și Întindă gospodăriile peste pămînturi, se ațineau pe firul de cale, Între pădurea de arbori și cea de butuci de vie. Ai fi zis că partea de sus, Cerhatul, și partea de jos, Schwabendorful
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mult. Șvabii s-au Întors, au mai secerat dintre rușii care dormeau ori se clătinau pe afară, eliberîndu-și satele. După război, Într-unul din Homoroade s-a Înălțat un monument țanțoș În memoria eroismului Armatei Roșii. Printre cramele din Rătești, pornind de la nivelul de sus, ne dădeam drumul iarna cu sania. Trebuia să ai curaj, nu glumă, ca să te-ncumeți să zbori prin defileuri. Drumul dintre etajele de pivnițe funcționa ca o trambulină. Mulți băieți nu nimereau văiuga dintre ele, căzînd
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Din ianuarie ’63, aveam să trec scurt din internatul altei școli În banca din sala de clasă din aceeași clădire, iar mai tîrziu, din căminele studențești În amfiteatrele și sălile de seminar ale universității. Numai În acel prim an am pornit-o În ceată la drum, sporovăind ungurește și din ce În ce mai românește pe măsură ce ne apropiam de școală, numai atunci am Întîlnit chipuri ce ne salutau Încîntate și amuzate, am numărat În joacă arțarii, teii, gutuii popii și castanii directorului, cuiburile de berze
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
un student, nu de la filozofie, nu de la filologie, ci de la agronomie. Pe o bancă, sub o coroană de ramuri protectoare din care, la răstimpuri, cădeau cu pocnete Înfundate castanele, Augustin a dat glas cîtorva pagini. Am amețit amîndoi și am pornit-o pe patru cărări spre Terasa Chios. Cele două sticle de bere ne-au mai trezit. Dacă la Întoarcerea În internat ne-ar fi prins că mirosim suspect, nu mai călcam noi pe străzile Clujului pînă la sfîrșit de trimestru
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
la Rătești, unde declara mereu că el se va omorî, ca dovadă că există cuvînt pe lumea asta, el, prietenul copilăriei noastre, s-a spînzurat sub un pod de cale ferată din Nürnberg. Cei doi deportați Drumul de pămînt, care pornea chiar din fața primăriei din Rătești, ducea la Socond și mai departe, În Țara Codru lui. Nici o sută de metri nu făcea acest drum, că era tăiat de albia unui torent peste care se usca la soare un pod de bîrne
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Ați Înțeles tot? — Da. — Aveți Întrebări? — Nu. Atîta doar că socotelile flăcăilor se băteau cap În cap cu noul program. Au decis să refuze Înrolarea În brigăzile de muncă și, odată ieșiți În ceată din reședința de comună, s-au pornit să cînte Pe-al nostru steag e scris Unire și altele la fel de Încinse. — Potoliți-vă, măi băieți, că vă omoară ăștia! Îi sfătuiau oamenii Întîlniți pe drum, dar ei nici pomeneală. Au intrat cu cîntec În Pișcari, oprindu-se drept
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
români că, la București, au trădat cauza războiului, s-au dat cu rușii, iar acum vin peste Ardeal. Frontiera era păzită de regimente de grăniceri În rîndurile cărora mulți erau români. Soldații au Început să dezerteze pe capete. S-a pornit o debandadă de bătălie pierdută pe care n-o mai putea stăpîni nimeni. Unii se bucurau că vine sfîrșitul războiului, alții se văicăreau că-i vor jupui rușii. Deportații la muncă au Început să evadeze. Costin printre primii. Valeriu Ruba
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
că greu mai scăpase de o motohaliță și că aia pîndește dincolo de șură, nu cumva să mă duc Într-acolo. Niciodată Însă nu a știut ori nu a vrut să ne descrie o motohaliță, așa că eu mi-am Închipuit-o pornind de la răsunetul numelui ei, combinație Între matahală, motor și caracatiță. Rezulta o masă neagră, informă, lunecînd pe urmele mele desigur, cam la o jumătate de metru de asupra țărînii, ceea ce Îi dădea o iuțeală deosebită, practic, ca vîntul. Spaimă mare
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]