6,571 matches
-
universelle des droits de l'homme dans le développement du droit international, In "Bulletin des droits de l'homme" (Eddition spéciale), Nations Unies, 1988, p.55 10 Vojin Dimitrijevič, op, cit., p. 67. 11 De obicei, un anumit drept este proclamat în acte constituționale interne, fiind apoi recunoscut și în plan international. Există însă situația inversă, cînd un drept este mai întâi conturat în cadru internațional și doar apoi este preluat în constituții naționale. Conștientizarea axiologică la nivel internațional în special
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
probabil, conceptul fundamental al etici Jaina. Pornind de la înțelesul larg al conștiinței, aceast] etic] reflect] o „reverenț] în fața întregii vieți” care nu cunoaște compromis. Abținerile presupun obiceiuri nutriționiste rigide, cum ar fi refuzul consumului de carne, alcool, mânc]ruri specifice, proclamându-se împotriva abuzului, tratamentelor nepotrivite, exploat]rii etc. a tuturor „creaturilor conștiente care respir], exist] și tr]iesc”. Sunt interdicții legate de r]nirea animalelor, adic] baterea, mutilarea, însemnarea cu fierul roșu, supraînc]rcarea, îngr]direa libert]ții și înfometarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucrurilor. În Împ]r]ția lui Dumnezeu exist] aceeași r]splat] indiferent dac], întocmai ca in pildă despre lucr]torii tocmiți la vie, lucrezi toat] ziua sau numai începând cu ceasul al unsprezecelea (Maț. 20,1). Aceast] înv]ț]tur] proclam] lep]darea de sine, care atrage un altruism dezinteresat sau gratuitatea. Iisus este foarte sever în ceea ce privește altruismul interesat (Lc. 18,9). În pildă despre P]storul cel bun și oile Sale, oile nu sunt conștiente de bun]tatea lor sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
explicația rațional], măi degrab] decât pe cea cauzal] a deciziilor și a acțiunilor, libertarienii contracauzali pot evita aceast] obiecție frecvent]. Nu același lucru poate fi spus despre un alt grup de libertarieni, existențialiștii. Existențialiștii, de la Kierkegaard pan] la Sartre au proclamat c] a fi pe deplin uman înseamn] a face alegeri radicale; aceasta înseamn] alegeri care nu numai c] nu sunt determinate, dar alegeri pentru care nu se poate oferi vreun sprijin rațional conving]tor. Numai luând asemenea decizii și ocolind
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
știind-o într-un mod mai clar decât ea poate fi cunoscută în plină dictatură a judicativului. Dar orizontul de lucru va fi dat, în linii mari, tocmai de logică și de mișcarea sa "istorică", fiindcă tocmai această știință a proclamat preeminența gândirii autonome pentru orice fapt uman (care accede la un sens), altfel spus, prioritatea faptului-de-a-fi-formal al gândirii, și tot ea a extins această valabilitate, inițial particulară, la tot ce ține de orizontul viețuirii omenești. După cum se vede, ceea ce numim
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
probă radicală în favoarea ideii separației dintre această analitică și analitica judicativă; dimpotrivă, tocmai luarea în considerație a acestui act-de-principiu ne îngăduie să observăm implicările constitutive ale judicativului în construcția filosofică heideggeriană. Proiectul heideggerian, luat in extenso, are drept sens ultim, proclamat de însuși filosoful german, depășirea metafizicii. Dacă cele două modele de discurs analitica și dialectica -, proprii dictaturii judicativului fiind, au pus în formă (oferind condiția formală de posibilitate) rostirea filosofică, al cărei nivel de excelență este chiar metafizica, atunci depășirea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
regionalizare, în vreme ce transformaționaliștii se referă la o rearanjare a relațiilor interregionale; motorul intern al globalizării este identificat în capitalism și tehnologie (hiperglobaliștii), în acțiunile și politicile statelor și în piețe (scepticii) sau în caracteristici ale modernității (transformaționaliștii); ineditul fenomenului contemporan, proclamat de hiperglobaliști, este contestat de sceptici, în vreme ce transformaționaliștii apreciază ca fără precedent actualul nivel de interconectare globală; ca stare finală rezultată în urma procesului, hiperglobaliștii anticipează sfârșitul statului-națiune și instaurarea unor forme de guvernanță globală într-un mediu economic global, scepticii
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
și monarhie era de nerezolvat. La 17 iunie 1789, deputații celei de-a treia puteri l-au sfidat pe regele Ludovic al XVI-lea, formând propria Adunare Națională și cerând adoptarea unei constituții franceze. Câteva luni mai târziu, radicălii au proclamat Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului, care spune, printre altele, că „sursa suveranității rezidă În națiune: nici un organism politic, nici un om nu poate să exercite autoritate care nu emană În mod expres de la aceasta”26. Dintr-o trăsătură de condei
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
introducerii electricității, a ajuns să vadă comportamentul ca pe un proces pur În care spațiul și timpul se Îmbină Într-un singur câmp extins al activității pure. Ceea ce un lucru este, nu poate fi diferențiat de ceea ce el face, a proclamat Whitehead. Toate fenomenele reprezintă tipare continue de activitate, care răspund la schimbările În modelele de activitate din jurul lor. Deoarece totul este Într-o schimbare continuă, noutatea este prezentă În fiecare moment. Whitehead a crezut că toate ființele vii anticipează În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
biserica Romei, chiar în cadrul jurisdicției sale. Este cunoscut faptul că diferiți papi, îndeosebi Grigore I (590-604), au avut o grijă particulară față de liturgie, ocupându-se de punctualizarea și organizarea rituală a acesteia, inclusiv sub aspect muzical. Lecturile biblice și rugăciunile proclamate în mod public, continuau să fie propuse sub forma cantilației, comunitatea participând în mod activ la celebrare cu refrene și aclamații responsoriale simple. În mod progresiv însă, rolul muzical al adunării de credincioși în cadrul liturgiei devine tot mai limitat, în favoarea
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
românesc și a format o parte integrantă și indivizibilă a Principatului Moldovei”. Actul de la 27 martie/9 aprilie nu a fost nici o anexiune, nici o încorporare, așa cum se afirma în nota guvernului Ucrainei, ci efectul „Unirii Basarabiei cu România”, așa cum o proclamă «Sfatul Țării » și așa cum e stipulat în mod limpede în toate decretele și celelalte documente oficiale, întocmite ca urmare și în virtutea zisului vot”. Răspunzând punct cu punct acuzațiilor formulate de guvernul Ucrainei, se preciza cu claritate și hotărâre: „Guvernul Regal
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Declarația de Independență subliniază semnificația istorică remarcabilă a ambelor acțiuni și a hotărârilor adoptate în 1989-1991, într-un context internațional favorabil afirmării dreptului popoarelor la autodeterminare. În virtutea acestui drept, în numele întregii populații a Republicii Moldova și în fața întregii lumi, Republica Moldova era proclamată „stat suveran, independent și democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul, fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”. Declarația garanta exercitarea drepturilor și libertăților democratice
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cele două maluri ale Prutului”. În ziua următoare a avut loc ședința comună extraordinară a Birourilor Permanente ale Adunării Deputaților și Senatului României, care au luat act cu deosebită satisfacție de hotărârea istorică a Parlamentului de la Chișinău, prin care a proclamat independența Republicii Moldova. Crearea statului independent - se sublinia în Declarația publicată în „Monitorul oficial” din 4 septembrie 1991 - materializează acțiunea hotărâtă a forțelor și formațiunilor politice devotate cauzei independenței și demnității naționale, precum și curajul, realismul și înțelepciunea politică a conducătorilor Republicii Moldova
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
s-a realizat pe parcurs, în strânsă legătură cu mersul războiului și a situației din capitala Rusiei, procesul declanșat nu mai putea fi oprit. Revoluția rusă din februarie a dat acestei mișcări încă instinctive - aprecia Gh. I. Brătianu - impusul decisiv, proclamând dreptul popoarelor din imperiu la autonomie națională. Ca un fel de febră, în primăvara anului 1917, avea loc o astfel de mișcare, de la un capăt la celălalt al imensei Rusii; revendicările sociale și aspirațiile naționale se confundau într-o dezordine
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
al zemstvelor, asociațiilor profesionale și culturale etc. Președinte a fost ales Ion Inculeț; dintre ceilalți deputați, amintim pe: Pantelimon Halippa, Ion Pelivan, Ion Buzdugan și mulți alții. La 2/15 decembrie, Sfatul Țării a adoptat o Declarație, prin care se proclama Republica Democratică Moldovenească, din cadrul Republicii Federative Democratice Rusești (în fapt, inexistentă), „ca părtașă cu aceleași drepturi”. Puterea executivă era încredințată Consiliului Directorilor Generali. Sfatul Țării, organism suprem în republică, și Consiliul urmau să realizeze un program de reforme democratice, bine
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ca cetățeni ai României nouă a tuturor românilor, cu aceleași datorii de fiecare parte a ei și cu aceleiași drepturi”. După ample dezbateri, la care au participat diferite organizații și personalități politice, mai multe organe de presă, Sfatul Țării a proclamat independența, cu unanimitate de voturi, la 24 ianuarie (Sfatul Țării. V.). În locul Consiliului Directorilor se forma Consiliul de Miniștri, în frunte cu Daniel Ciugureanu, Ion Inculeț rămânând președinte al Republicii. Declarația preciza că împrejurările împiedică unirea în cadrul preconizatei republici democratice
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la 24 ianuarie (Sfatul Țării. V.). În locul Consiliului Directorilor se forma Consiliul de Miniștri, în frunte cu Daniel Ciugureanu, Ion Inculeț rămânând președinte al Republicii. Declarația preciza că împrejurările împiedică unirea în cadrul preconizatei republici democratice ruse, că Ucraina „s-a proclamat neatârnată și noi astfel ne-am despărțit de Rusia și republicile alcătuite în vechile ei hotare”. Republica se proclama „slobodă, de sine stătătoare și neatârnată, având ea singură dreptul de a-și hotărî soarta în viitor”. Se va convoca imediat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Ion Inculeț rămânând președinte al Republicii. Declarația preciza că împrejurările împiedică unirea în cadrul preconizatei republici democratice ruse, că Ucraina „s-a proclamat neatârnată și noi astfel ne-am despărțit de Rusia și republicile alcătuite în vechile ei hotare”. Republica se proclama „slobodă, de sine stătătoare și neatârnată, având ea singură dreptul de a-și hotărî soarta în viitor”. Se va convoca imediat „adunarea poporană pe temeiul glăsuirii obștești”, care va hotărî „rânduiala lăuntrică în țară și legăturile ei de unire cu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cele mai înălțătoare momente din istoria neamului românesc. În discursul rostit cu acest prilej, N. Iorga, președintele Adunării Deputaților sublinia măreția evenimentului, atunci când „Basarabia și Bucovina, țările smulse vechii Moldove, și acele mândre părți ardelene, bănățene, crișane și maramureșene... au proclamat pe rând reintrarea lor în România deplină”. Într-o atmosferă entuziastă, prin îndelungi aclamații, Parlamentul a adoptat cele trei proiecte. Raportorul proiectului de lege pentru Basarabia, Vasile Stroescu, ridicându-și ochii spre cer, declara: „Să dea Dumnezeu ca această unire
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Republicii Ucrainene, Rada centrală și întreg poporul ucrainean protestul său energic împotriva tentativelor asupra drepturilor de autodeterminare a poporului moldovenesc și a altor popoare, locuitoare pe teritoriul fostei gubernii a Basarabiei. Sfatul Țării declară ca Republica Poporană Moldovenească s-a proclamat independentă și neatârnată la 24 ianuarie a.c., în granițele fostei gubernii a Basarabiei, despre care fapt au fost anunțate toate statele și Ucraina. Sfatul Țării amintește Ucrainei, că între republicele Moldovenească și cea Ucraineană, din momentul de când ele s-au
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Totuși guvernul Ucrainei nu poate retracta o apreciere obiectivă a principiilor de ordin general pe care se baza argumentația dv. și mai ales actele care au dus la anexarea efectivă a Basarabiei la Regatul României. Puterile responsabile ale Regatului României, proclamând încorporarea Basarabiei la România, n-au fost în mod evident bine informate cu privire la următoarele împrejurări: 1.Că organul reprezentativ provizoriu al Republicii Moldovenești din Basarabia s-a constituit în condițiile extraordinare în care țara se găsea în acea epocă și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
deci dacă, ulterior, populația Basarabiei a declarat, prin organul reprezentanților săi legali, că preferă ordinea și securitatea în locul anarhiei și că în sfârșit și-a manifestat dorința de a vedea Basarabia unindu-se cu România, ceea ce se făcu prin unirea proclamată la 27 martie/9 aprilie trecut, prin 86 de voturi contra 3. Este însuși actul din 27 martie/9 aprilie căruia guvernul Republicii, în mod evident greșit informat, înțelege să-i conteste legalitatea, pentru motive dintre care unele privesc chestiuni
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
încorporare, așa cum s-a afirmat în nota următoare nr. 2928/1918. Guvernul Regal are onoarea să răspundă că actul mai sus-menționat n-a avut nici efectul unei anexări, nici al unei încorporări, ci al unirii Basarabiei cu România, așa cum o proclamă votul „Sfatului Țării” și așa cum e stipulat în mod limpede în toate decretele și celelalte documente oficiale întocmite ca urmare și în virtutea zisului vot, și despre care se poate transmite o copie conformă, dacă e cazul, guvernului Republicii. Cât privește
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
constituantă; mai mult, membrii cei mai autorizați ai acestui vechi parlament al Republicii Moldovenești - și printre ei dl. Inculeț, care era președintele ei - opun afirmației mai sus enunțate o dezmințire categorică. Deci cu o autoritate deplină și integrală, „Sfatul Țării”, proclama în mod solemn, la 27 martie/9 aprilie trecut, unirea Basarabiei cu România. 4. Că reprezentanții Puterilor Antantei ar fi garantat în scris guvernului Republicii Moldovenești independența sa politică în raport cu România. Guvernul Regal nu cunoaște de asemenea nici existența unei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
revoluției sovietice din 1917 populația din Basarabia n-a făcut cauză comună cu Rada Ucraineană din Kiev ci s-a constituit la 2 decembrie în „Republica Democratică Federativă Moldovenească” reprezentată prin Staful Țării, pentru ca la 24 ianuarie 1918 să se proclame Republica Moldovenească Independentă. Cum însă nici așezarea geografică, dar nici condițiile economice nu chezășuiau noii Republici o viață de stat independentă, Sfatul Țării, care reprezenta suveranitatea teritorială a Basarabiei, în virtutea dreptului la autodeterminare a popoarelor, a proclamat, în ziua de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]