7,913 matches
-
pentru culturalizarea maselor, în timp ce presa locală este deocamdată "singurul fapt real de cultură al provinciei românești". Și Eliade percepe provincia ca pe un "tărâm virgin" ce merită explorat de către scriitorii și gazetarii locului ce ar oferi astfel adevărate lecții de "realism al peisagiului natal". În aceeași manieră se exprimă Mircea Streinul care, pornind de la exemplul grupării Iconar, consideră că grupările culturale locale sunt scene de afirmare a valorilor românești într-o manieră mult mai autentică. Prin intermediul intelectualului, centrul și periferia, la
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
capitală, nu pierde contactul cu ținutul Moldovei, fiind numit spre exemplu în 1910 Director al Teatrului Național din Iași. Din 1921 este membru al Academiei Române. După anul 1947, unele din concepțiile sale ilustrează ideologia noului regim comunist, publicând opere afiliate realismului socialist, cunoscute fiind românul Mitrea Cocor sau cartea de reportaje Lumină vine de la Răsărit. Că recompensă pentru această orientare, devine președinte al Prezidiului Mării Adunări Naționale, funcția politică maximă ocupată de un scriitor român în timpul regimului comunist. Moare la 19
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
Frații Jderi (1935-1943), Divanul persian, (1940), Povestirile de la BraduStrâmb (1941), Anii de ucenicie (1944), Nada Florilor (1951), Nicoară Potcoava (1952). Ceea ce impresionează înainte de toate este monumentalitatea operei, în care se află cea mai amplă frescă a sufletului românesc: “El are realismul lui Balzac și melancolia unui romantic, meditația aspră a lui Miron Costin, voluptatea senzorială a lui Rabelais. E precis că un pictor flamand și inefabil că un muzician, un creator de atmosfera, un analist al sufletelor impenetrabile, un dramaturg în
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
și filantropică și revoluționară" ; Baronzi făcuse dovada "unei modernități destul de curajoase" prin amestecul de dantesc și rizibil și prin limbajul îndrăzneț, în timp ce Al. Depărățeanu era "un franțuzit și italienizat până la desfigurare având și certe slăbiciuni spaniolești" , notabil fiind la el "realismul intelectual". Concluzia criticului la acest prim capitol este că toți acești poeți probează unitatea lirismului în epocă, pregătind terenul pentru semnificative cristalizări ulterioare. Adevărata orientare estetizantă o dau desigur revista "Literatorul" și cel mai de seamă reprezentant al grupării, Alexandru
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
și maniera de a desena ferestrele, lăsânduse influențat de un model propus Într-o carte de imagini. Desenul se individualizează, dobândește o nouă anecdotică, caractere specifice desenatorului. De aici rezultă că un concept important pentru Înțelegerea reprezentării este conceptul de realism la copil, adică relația reprezentării cu realitatea reprezentată grafic. Spre 6-7 ani, copilul descoperă că există o ordine În relațiile spațiale; copilul nu mai gândește că „asta e o casă―, „ăsta e un copac―, ci dimpotrivă stabilește relații Între elemente
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
păcate, va aliena treptat activitatea creatoare a copilului. Până pe la vârsta de 11 ani, a gândi Înseamnă a vorbi, fie că gândirea este o voce interioară, iar a gândi Înseamnă a acționa asupra lucrurilor Înseși prin intermediul cuvintelor. Acesta este un realism datorat, la copil, continuei confuzii Între subiect și obiect, Între exterior și interior. Distincția dintre cuvinte și lucrurile desemnate apare În jurul vârstei de 10-11 ani. Distincția dintre gândire și lumea exterioară nu este Înnăscută, ci se degajează și se construiește
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
fi În comuniune cu propria persoană și a asculta de propria persoană. Punctul de vedere propriu este considerat ca fiind unicul posibil, de aici și egocentrismul integral al copilului, din lipsa conștiinței eului. Jean Piaget vorbește despre două consecințe ale realismului la copil: În primul rând limita dintre eu și lumea exterioară este mult mai vagă la copil decât la noi și, În al doilea rând, realismul se prelungește În „participări― și În atitudini magice spontane. Copilul nu a descoperit multiplicitatea
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
integral al copilului, din lipsa conștiinței eului. Jean Piaget vorbește despre două consecințe ale realismului la copil: În primul rând limita dintre eu și lumea exterioară este mult mai vagă la copil decât la noi și, În al doilea rând, realismul se prelungește În „participări― și În atitudini magice spontane. Copilul nu a descoperit multiplicitatea perspectivelor și rămâne Închis În a lui, ca și cum ar fi singura posibilă; el face afirmații nefondate, pentru că nu simte nevoia de a convinge. De unde jocul, fabulația
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
lui Gabriel Marcel, el consideră că Dumnezeu e mort reprezintă proiecția și dovada morții omului, care nu-și mai onorează condiția definitorie, nu mai reușește să acorde depășirii de sine adevăratul sens absolut. Dar, de pe această poziție, André Scrima are realismul și grația spirituală de a nu expulza vîrsta noastră tîrzie din teritoriul unde divinul își imprimă semnele și ordinea. Pentru el, spectacolul mutațiilor modernității nu e lipsit de expresivitate metafizică, nu are doar o funcție negativă, nu iese din sfera
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
îi înghite. în schimb, la teologii istoriei prevalează celălalt model, orizontal (și comunitar), de transcendență. Cît despre coprezența celor două modele, nu mai trebuie spus că ea nu constituie un monopol creștin. Sufiți și adepți ai Cabalei vorbesc cu același realism despre experiența înghițirii, despre o intimitate, realizată și mereu intensificată, între omul dorinței și Dumnezeu. Tot așa, găsim pretutindeni exemple de mistici prea îndrăzneți, condamnați de teologia oficială pentru că au mizat excesiv pe modelul vertical unitiv, tulburînd astfel modelul mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
natură. Dacă starea de răboi ar distruge complet legăturile sociale naturale, atunci teoria politică a lui Locke nu ar mai avea cum să se detașeze de logica Leviathan-ului. Singura deosebire ar fi că societatea nu ar fi fondată pe un realism al pasiunilor, ci pe un realism al circumstanțelor care ar presa umanitatea până la uitarea naturii originale. Dar această concluzie nu este în acord cu ideologia puritană a lui Locke, conform căreia omul se poate îndrepta din starea de cădere, aflând
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
distruge complet legăturile sociale naturale, atunci teoria politică a lui Locke nu ar mai avea cum să se detașeze de logica Leviathan-ului. Singura deosebire ar fi că societatea nu ar fi fondată pe un realism al pasiunilor, ci pe un realism al circumstanțelor care ar presa umanitatea până la uitarea naturii originale. Dar această concluzie nu este în acord cu ideologia puritană a lui Locke, conform căreia omul se poate îndrepta din starea de cădere, aflând în vocea conștiinței calea de a
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
ea numai la analiza lui Locke. Adevărata teză a lui Macpherson constă în afirmația că putem extinde această perspectivă și la analiza teoriilor politice ale lui Hobbes și ale Nivelatorilor. În aceste teorii avem de a face fie cu un realism moral exacerbat de materialism, fie cu un optimism moral amplificat de puritanism. Acestea pun în conflict dreptul natural și dreptul pozitiv, justificând fie limitarea dreptului natural, fie limitarea dreptului pozitiv. Dacă extinderea tezei despre Locke la analiza Nivelatorilor nu pune
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
care să-l forțeze să devină rațional. Pentru Locke, dimpotrivă, orice putere absolută poartă în sine germenii competiției și ai corupției, numai că oamenii se pot revolta împotriva ei. Totuși, doctrina lui Locke nu este lipsită de acea doză de realism pe care în mod normal comentatorii i-au atribuit-o lui Hobbes. O dovadă în acest sens este faptul că, atunci când discută problema toleranței religioase, Locke refuză catolicilor dreptul de a fi tolerați, pe motiv că papismul constituie o amenințare
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
patra (sau socială) și a cincea (sau de foc), forța social-politică de primenire se concentrează, din nou, pe temeiurile autohtone, pe zăcămintele de necontestat ale satului românesc, alături de care, după Nae Ionescu, mai pot fi invocate și alte caracteristici dominante: realism, ortodoxie și monarhism. Este semnificativă radiografia pe care o face apoi Vulcănescu generației tinere, cea care, surprinsă și marcată de război, va schimba criteriile de judecată a istoriei, politicii, culturii, o generație care deschidea în fapt ciclul unei alte mentalități
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
instanțele axiologice; iar începutul (și sfîrșitul) operației critice este intuiția estetică, element indispensabil descifrării structurii unui text și prin care analiza sporește sensul acelei opere și relevă astfel statutul ei de proiect uman. Într-un alt text intitulat: Literatură, realitate, realism, demersul era centrat pe delimitarea, redefinirea și redimensionarea unor concepte cărora utilizarea excesivă și acumulările de ordin teoretic le-au știrbit oarecum sensul specific. Pentru ca în alte pagini ale aceluiași jurnal de cărți Romul Munteanu să descifreze care sînt, pentru
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
mai atentă, să treacă dincolo de exterior pentru a ajunge la semnificațiile reale și profunde. “Privirea constituie legătura vie dintre persoană și lume, dintre eu și ceilalți. Fiecare aruncătură de ochi spre scriitor pune sub semnul Întrebării statutul realității (și al realismului literar), precum și acela al comunicării (și al comunității umane).” (L´Œil vivant) Astfel, Starobinski vede În privire, “mai puțin facultatea de a culege imagini, cât pe aceea de a stabili relații”. Starobinski xplică alegerea privirii ca mediator Între conștiință și
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
Gabriel Târziu este în prezent cercetător postdoctoral al Academiei Române, Filiala Iași. În 2010 a obținut titlul de doctor în filosofie la Universitatea din București, cu o teză pe filosofia matematicii. Printre subiectele sale de interes se găsesc problema metafizică a realismului, logica cuantică și constructivismul social, dar principalul său domeniu de expertiză este istoria și filosofia științei, în special filosofia matematicii și relația dintre matematică și știință. A publicat: Mathematics, Science and Scientific Realism (2011), Quantum vs. Classical Logic: The Revisionist
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de interes se găsesc problema metafizică a realismului, logica cuantică și constructivismul social, dar principalul său domeniu de expertiză este istoria și filosofia științei, în special filosofia matematicii și relația dintre matematică și știință. A publicat: Mathematics, Science and Scientific Realism (2011), Quantum vs. Classical Logic: The Revisionist Approach (2012) și O nouă filosofie a matematicii? (2013). (c) 2013, Academia Română Filiala Iași Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 www. euroinst.ro; euroedit@hotmail.com Descrierea
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
162 4.5.4. Ce sunt teoriile științifice / 163 4.6. Problema coordonării / 168 4.7. Problema aplicabilității matematicii / 168 4.7.1. Platonismul și problema aplicabilității / 181 4.7.2. Nominalismul și problema aplicabilității / 189 Capitolul 5. Empirism și realism / 193 5.1. Realismul structural / 195 5.1.1. Inferența la cea mai bună explicație / 195 5.1.2. Russell și teoria cauzală a percepției / 198 5.1.3. Maxwell și propoziția Ramsey a teoriilor / 200 5.1.4 Worrall
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Ce sunt teoriile științifice / 163 4.6. Problema coordonării / 168 4.7. Problema aplicabilității matematicii / 168 4.7.1. Platonismul și problema aplicabilității / 181 4.7.2. Nominalismul și problema aplicabilității / 189 Capitolul 5. Empirism și realism / 193 5.1. Realismul structural / 195 5.1.1. Inferența la cea mai bună explicație / 195 5.1.2. Russell și teoria cauzală a percepției / 198 5.1.3. Maxwell și propoziția Ramsey a teoriilor / 200 5.1.4 Worrall și Psillos: Încercări de
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
2. Russell și teoria cauzală a percepției / 198 5.1.3. Maxwell și propoziția Ramsey a teoriilor / 200 5.1.4 Worrall și Psillos: Încercări de a salva argumentul lipsei miracolelor / 202 5.1.5 Ladyman și forma ontică de realism structural / 205 5.1.6 Nu există nimic în afara structurilor / 207 5.1.7 Mecanica cuantică și principiul identității indiscernabililor / 208 5.2. Răspuns la problema aplicabilității / 210 5.2.1. Problema aplicabilității ca problemă pentru realistul structural / 210 5
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
este H. Field, care a încercat o formulare nominalistă (fără nici un fel de referire la entitățile matematice) a teoriilor științifice, atacând premisa principală a argumentului indispensabilității: matematica este indispensabilă pentru știință. În continuare este expusă starea din filosofia științei, unde realismul structural, după Worrall, ar fi soluția care păstrează ce este mai bun din realism (adică "argumentul lipsei miracolelor", care, după realism, oferă cea mai bună explicație pentru succesul empiric al teoriilor științifice) și se folosește de continuitatea la nivel structural
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
la entitățile matematice) a teoriilor științifice, atacând premisa principală a argumentului indispensabilității: matematica este indispensabilă pentru știință. În continuare este expusă starea din filosofia științei, unde realismul structural, după Worrall, ar fi soluția care păstrează ce este mai bun din realism (adică "argumentul lipsei miracolelor", care, după realism, oferă cea mai bună explicație pentru succesul empiric al teoriilor științifice) și se folosește de continuitatea la nivel structural tot ce contează în trecerea de la o teorie la alta sunt ecuațiile matematice care
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
premisa principală a argumentului indispensabilității: matematica este indispensabilă pentru știință. În continuare este expusă starea din filosofia științei, unde realismul structural, după Worrall, ar fi soluția care păstrează ce este mai bun din realism (adică "argumentul lipsei miracolelor", care, după realism, oferă cea mai bună explicație pentru succesul empiric al teoriilor științifice) și se folosește de continuitatea la nivel structural tot ce contează în trecerea de la o teorie la alta sunt ecuațiile matematice care exprimă structura (realității). Analiza stăruie asupra miracolului
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]