6,510 matches
-
București (1958). Face parte din redacția revistelor „Viața românească”, „Gazeta literară” (954-1968) și „România literară”(1968-1986). Din 1986 se stabilește, împreună cu soția sa, scriitoarea Sonia Larian, la Paris, unde colaborează cu cronici la Radio France Internationale. Debutează în 1951 cu recenzii, la „Viața românească”, iar prima carte, monografia Liviu Rebreanu, îi apare în 1967, fiind distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Urmează eseuri - Gogol sau Fantasticul banalității (1974), Nicolae Labiș (1977; Premiul Uniunii Scriitorilor), Calea de acces (1982), Journal en miettes cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
excelează Viața românească, cu două ample comentarii, din a doua Națiunea, cu serialul critic al lui Petru Comarnescu. Acesta Își Începe panegiricul În februarie, după ce În ianuarie, În primul număr din an, Octav Suluțiu 49 făcea, În aceiași termeni elogioși, recenzia romanului. Cele patru episoade ale studiului lui Petru Comarnescu, subîntituiate Însemnări În jurul romanului „Desculț” de Zaharia Stancu, se referă la: Sociologia desculților 50, Clasa desculților 51, Realismul desculților 52, și Tragismul și soluțiile lui Darie 53. Tipice pentru metoda de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de azi cu greu Își reprimă disconfortul creat de nivelul coborât al actului analitic, deși criticul ideolog Își exercita cu pasiune misiunea de Îndrumător, educator și recreator al operei, Încât puține „slăbiciuni” ale creației literare scăpau vigilenței partinice, astfel că recenziile și cronicile cu cât erau mai ample - cu cât sfaturile și „evidențierea lipsurilor” aveau o pondere mai mare - cu atât ținteau să devină mai principiale, mai constructive, cu toate acestea, zic, a existat o permanentă nemulțumire față de critici și critică
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
numai a Îndruma creația literara ci a Îndruma și critica literară, fiecare Învață pe fiecare și toți rămân repetenți, cam aceasta este concluzia privind comportamentul cel mai răspândit În publicistica vremii; iată-l, de pildă, pe Geo ȘERBAN 83, reabilitând recenzia, specie analitică Îndelung „oprimată” de critica burgheză; reactualizarea era necesară tot din motive de accesibilitate și educare a „masselor”; se dau, În același timp, sfaturi cronicarilor din provincie sau celor din presa cotidiană: „Nu poate fi vorba de a pune
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
oprimată” de critica burgheză; reactualizarea era necesară tot din motive de accesibilitate și educare a „masselor”; se dau, În același timp, sfaturi cronicarilor din provincie sau celor din presa cotidiană: „Nu poate fi vorba de a pune bariere definitive Între recenzie și cronică literară când În practica de fiecare zi, tindem azi să le alăturăm până la confundare. Problema s-a ivit Însă, prin faptul că ziarele au Început să publice tot mai regulat «cronici literare», dar care sunt ceva Între recenzii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
recenzie și cronică literară când În practica de fiecare zi, tindem azi să le alăturăm până la confundare. Problema s-a ivit Însă, prin faptul că ziarele au Început să publice tot mai regulat «cronici literare», dar care sunt ceva Între recenzii și cronici literare propriu zise. Înainte vreme «recenzia» era un termen clasic, În care actul critic se strecura din Întâmplare și În formule aproximative, nota dominantă rămânând povestirea, rezumarea, colorată de lirisme dubioase, a cărții. «Recenzia» era refugiul tuturor diletantismelor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fiecare zi, tindem azi să le alăturăm până la confundare. Problema s-a ivit Însă, prin faptul că ziarele au Început să publice tot mai regulat «cronici literare», dar care sunt ceva Între recenzii și cronici literare propriu zise. Înainte vreme «recenzia» era un termen clasic, În care actul critic se strecura din Întâmplare și În formule aproximative, nota dominantă rămânând povestirea, rezumarea, colorată de lirisme dubioase, a cărții. «Recenzia» era refugiul tuturor diletantismelor și capriciilor impresioniste. Pentru publicul cititor actual, recenzia
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care sunt ceva Între recenzii și cronici literare propriu zise. Înainte vreme «recenzia» era un termen clasic, În care actul critic se strecura din Întâmplare și În formule aproximative, nota dominantă rămânând povestirea, rezumarea, colorată de lirisme dubioase, a cărții. «Recenzia» era refugiul tuturor diletantismelor și capriciilor impresioniste. Pentru publicul cititor actual, recenzia este Însă un mijloc de informație culturală, superior buletinului bibliografic sau fișei de lectură. Ea se complectează cu datele acestora din urmă, dar trebuie să le depășească prin
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
recenzia» era un termen clasic, În care actul critic se strecura din Întâmplare și În formule aproximative, nota dominantă rămânând povestirea, rezumarea, colorată de lirisme dubioase, a cărții. «Recenzia» era refugiul tuturor diletantismelor și capriciilor impresioniste. Pentru publicul cititor actual, recenzia este Însă un mijloc de informație culturală, superior buletinului bibliografic sau fișei de lectură. Ea se complectează cu datele acestora din urmă, dar trebuie să le depășească prin comentariul textului propus. (Ă). Aici, credem că recenzia concurează cronica literară, care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Pentru publicul cititor actual, recenzia este Însă un mijloc de informație culturală, superior buletinului bibliografic sau fișei de lectură. Ea se complectează cu datele acestora din urmă, dar trebuie să le depășească prin comentariul textului propus. (Ă). Aici, credem că recenzia concurează cronica literară, care presupune desfășurarea actului critic În totalitatea sa. Apropierea lor se face sub steagul acelorași principii călăuzitoare și Între ele există un raport de reciprocitate. Cronica literară folosește datele recenziei, iar recenzia, comentând, nu are de folosit
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
comentariul textului propus. (Ă). Aici, credem că recenzia concurează cronica literară, care presupune desfășurarea actului critic În totalitatea sa. Apropierea lor se face sub steagul acelorași principii călăuzitoare și Între ele există un raport de reciprocitate. Cronica literară folosește datele recenziei, iar recenzia, comentând, nu are de folosit alte instrumente decât acelea ale cronicii literare, rezultând că trebuie să fie fundamentată de principii teoretice bine stabilite, În virtutea cărora să analizeze critic opera literară. Părerea veche deci că recenzia rămâne veșnic În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
propus. (Ă). Aici, credem că recenzia concurează cronica literară, care presupune desfășurarea actului critic În totalitatea sa. Apropierea lor se face sub steagul acelorași principii călăuzitoare și Între ele există un raport de reciprocitate. Cronica literară folosește datele recenziei, iar recenzia, comentând, nu are de folosit alte instrumente decât acelea ale cronicii literare, rezultând că trebuie să fie fundamentată de principii teoretice bine stabilite, În virtutea cărora să analizeze critic opera literară. Părerea veche deci că recenzia rămâne veșnic În inferioritate față de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literară folosește datele recenziei, iar recenzia, comentând, nu are de folosit alte instrumente decât acelea ale cronicii literare, rezultând că trebuie să fie fundamentată de principii teoretice bine stabilite, În virtutea cărora să analizeze critic opera literară. Părerea veche deci că recenzia rămâne veșnic În inferioritate față de cronica literară propriu zisă cade, fiindcă noi Înțelegem ca și recenzia să țintească, pe cât mai mult, către valorificarea critică riguroasă, științifică. Este bine știut că acest lucru nu a fost posibil până nu demult. Critica
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cronicii literare, rezultând că trebuie să fie fundamentată de principii teoretice bine stabilite, În virtutea cărora să analizeze critic opera literară. Părerea veche deci că recenzia rămâne veșnic În inferioritate față de cronica literară propriu zisă cade, fiindcă noi Înțelegem ca și recenzia să țintească, pe cât mai mult, către valorificarea critică riguroasă, științifică. Este bine știut că acest lucru nu a fost posibil până nu demult. Critica literară burgheză spijinindu-se pe principiile unei estetici metafizice idealiste, nu putea furniza nici un fel de teorii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dintr-o Însăilare eclectică de impresii, desigur cu pretenții de principialitate. (Ă). Teoria revoluționară pe care, astăzi, estetica marxist-leninistă o pune la Îndemâna criticii literare, criticile metodologice științifice de care ea poate să se folosească, de astădată, prilejuiesc o dezvoltare a recenziilor critice, o Înflorire calitativă a lor, poate, până la identificare cu cronica literară. Rămîne o datorie numai a celor ce Întreprind redactarea recenziilor (Ă) să-și ridice nivelul teoretic prin studiul principiilor materialismului dialectic și istoric, prin Înțelegerea funcției critice În raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
criticii literare, criticile metodologice științifice de care ea poate să se folosească, de astădată, prilejuiesc o dezvoltare a recenziilor critice, o Înflorire calitativă a lor, poate, până la identificare cu cronica literară. Rămîne o datorie numai a celor ce Întreprind redactarea recenziilor (Ă) să-și ridice nivelul teoretic prin studiul principiilor materialismului dialectic și istoric, prin Înțelegerea funcției critice În raport cu cea mai Înaintată teorie estetică. Nu este locul aici să dezvoltăm principiile noii critici literare, nici să-i definim sarcinile determinate de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
partid, pentru principialitate de idei și de conținut a artei». Aceeași linie combativă trebuie să fie urmată și de critica noastră. Este, Însă, unanim Înțeles acest lucru? Se pare că-i aprobat, mult mai entuziast decît aplicat În practică. În recenziile pe care le citim de la o zi la alta, În coloanele gazetelor și, uneori, chiar În publicațiile de specialitate, se Întâlnesc destule scăderi edificatoare. Extinderea fenomenului de evaluare a lucrărilor literare, din rubricile de specialitate ale revistelor și În paginile
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a obiectului, după Însușirea principialității critice marxist-leniniste, Într-o măsură mai mare decât cea prezentă, posibilitățile de analiză vor crește indiscutabil și atunci, citind comentariile diferiților cronicari, de oriunde ar fi ei, nu vom mai scrie Între ghilimele «cronică», iar recenziile vor devenii ceea ce li se cere acum să fie, manifestând complet actul critic”. * Să Încheiem aspectul politizării actului analitic, definind „spiritul de partid În critică”84, nu numai din interiorul ei, ci, și așa cum se cerea, oficial, să se Întâmple
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și judecate În unele publicații, de pe astfel de poziții obiectiviste, apolitice. Poemele lui Radu Boureanu sub titlul Sângele popoarelor, semnifică prezența și sprijinul moral al oamenilor muncii de la noi În lupta pentru eliberarea popoarelor Înlănțuite de imperialism. (Ă). Or, În recenzia la acest volum făcută În Flacăra nr. 41 (de J. Popper - n.n.) se afirmă că poemele «alunecă spre evazionism». Autorul cronicii, discutând În mod precumpănitor modalitatea inspirației, pe care o acuză de «caracter livresc» consemnează prin câteva note fugare realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Întâlnirii din pământuri, aș prefera să-mi amân răspunsul până când publicarea cărții la care lucrez acum va arăta concret În ce măsură mi-a ajutat critica literară. Și totușiă voi semnala câteva observații, prețioase pentru mine pe care le-am cules din recenziile ce mi s-au făcut. Când am scos volumul Întâlnirea din pământuri credeam Încă Într-o esență «eternă» a omului, eram cum se vede Într-o poziție idealistă, metafizică. Arătându-mi substratul declarat al conflictelor pe care eu le credeam
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
clară și argumentată. Numai o asemenea critică Îl poate ajuta pe scriitor”. George DAN93: „Cu cartea mea s-a Întâmplat un lucru care mi-a dat de gândit mai ales că s-a Întâmplat și altor tovarăși condeieri; În afară de două recenzii apărute una În Flacăra (nr. 10(62) - n.n.) și cealaltă În Viața românească (nr. 3-4 - n.n.), critica a tăcut. Din cronica din Flacăra n-am putut desprinde nimic care să-mi folosească efectiv. Aprecieri personale care se băteau cap În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a tăcut. Din cronica din Flacăra n-am putut desprinde nimic care să-mi folosească efectiv. Aprecieri personale care se băteau cap În cap. În concluzie, una din acele cronici semi-fierbinte, semi-glacială În care cronicarul trecea sub tăcere esențiaiul (Ă). Recenzia din Viața Românească (de J. Popper - n.n.) e și singura care mi-a folosit efectiv (Ă) semnalând atât calitățile cât și lipsurile (Ă)”. Eugen JEBELEANU 94: „Aș vrea să vorbesc despre critica noastră. Ca să vorbești despre critică, trebuie să te
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
spectacol a unor astfel de producții. Pe dealtă parte concluzia realismului-socialist nu e valabilă numai pentru piesele actuale (Ă). Datorită unei metode de lucru, aplicând În artă ideile realismului-socialist regizorii sovietici au știut să reconsidere marii clasici”. Geo Șerban. - Între recenzie și cronică literară. În: Flacăra, nr. 11 (63), 19 mart. 1949. Oct. Păscăluță. - Pentru spiritul de partid În critică. Ibidem, nr. 8 (60), 27 febr. Ovid S. Crohmălniceanu. - Pasiunea lui Pavel Corceaghin (eseuri critice) de Ion Vitner, III. Cronică literară
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o temă foarte actuală din viața clasei muncitoare, era un succes pentru scriitor. (Ă). Dată fiind importanța problemei și actualitatea ei, critica literară a luat În discuție nuvela Ana Roșculeț. Încă În numărul din noiembrie 1949 al Vieții românești, prin recenzia semnată de Horia Stancu, se remarca apariția nuvelei. Arătând că În ceea ce privește construcția, nuvela «poate fi discutată», că «se poate obiecta că realitatea este Îngustă, sărăcită», că din când În cândă «scriitorul a trecut peste ceea ce este tipic, esențial». (Ă). Recenzia
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
recenzia semnată de Horia Stancu, se remarca apariția nuvelei. Arătând că În ceea ce privește construcția, nuvela «poate fi discutată», că «se poate obiecta că realitatea este Îngustă, sărăcită», că din când În cândă «scriitorul a trecut peste ceea ce este tipic, esențial». (Ă). Recenzia apărută sub semnătura lui J. Popper În Flacăra reia problema Anei Roșculeț: În loc să-și aleagă un personaj tipic, scriitorul a descris un caz de deosebită Înapoiere. (Ă). Dar toate aceste lipsuri ale nuvelei nu pot umbri meritele ei». (Ă). Lucrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]