6,492 matches
-
Sărat, Nișcov și Buzău circumscriu masivul deluros în zonele de vest, nord și est. De pe versanții sudici izvorăsc râurile Tohani (Ghighiu), Năianca și Sărata. Arealul aparține bazinelor hidrografice ale Buzăului (râul Nișcov) și Ialomiței (râurile Cricovul Sărat, Tohani-Ghighiu, Năianca și Sărata). Ape minerale se găsesc în principal în arealul geografic al stațiunii Sărata Monteoru și sunt cloruro-sodice, sulfatate, sulfuroase, bromurate și iodurate sau cu mineralizare complexă. În zonă se întâlnesc izvoare sărate cu hidrogen sulfurat la nivelul anticlinalului nord-estic al Văii
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
și est. De pe versanții sudici izvorăsc râurile Tohani (Ghighiu), Năianca și Sărata. Arealul aparține bazinelor hidrografice ale Buzăului (râul Nișcov) și Ialomiței (râurile Cricovul Sărat, Tohani-Ghighiu, Năianca și Sărata). Ape minerale se găsesc în principal în arealul geografic al stațiunii Sărata Monteoru și sunt cloruro-sodice, sulfatate, sulfuroase, bromurate și iodurate sau cu mineralizare complexă. În zonă se întâlnesc izvoare sărate cu hidrogen sulfurat la nivelul anticlinalului nord-estic al Văii Rele. Se întâlnește la nivelul Istriței o mare varietate de condiții de
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
Pietroasele, Ciuhoiu, sunt folosite ca și piatră brută sau cioplită pentru construcții, monumente funerare, materie primă pentru prepararea varului și prin măcinare și pentru prepararea filerului necesar acoperiririi îmbrăcăminților asfaltice. La Năeni există și o exploatare de nisipuri cuarțoase. La Sărata Monteoru industria extractivă este prezentă printr-o mină de petrol. Turismul beneficiază atât de pe urma stațiunii Sărata Monteoru, cât și de pe urma obiectivelor din arealul Pietroasele-Năeni, sau a accesului la podgorii - Drumul Cramelor. Satele pomi-viticole, răspândite în special pe povârnișurile sudice și
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
pentru prepararea varului și prin măcinare și pentru prepararea filerului necesar acoperiririi îmbrăcăminților asfaltice. La Năeni există și o exploatare de nisipuri cuarțoase. La Sărata Monteoru industria extractivă este prezentă printr-o mină de petrol. Turismul beneficiază atât de pe urma stațiunii Sărata Monteoru, cât și de pe urma obiectivelor din arealul Pietroasele-Năeni, sau a accesului la podgorii - Drumul Cramelor. Satele pomi-viticole, răspândite în special pe povârnișurile sudice și sud-estice ale Dealurilor Istriței, pot susține activitatea turistică pe tot timpul anului prin oferirea după perioada
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
recoltării, de preparate rezultate din struguri și fructe. La sud și sud-est se află porțiunea Buzău - Mizil - Albești-Paleologu din DN1B/ E577 (Ploiești - Buzău). Relativ paralel cu aceasta, dar mai spre deal se află: În partea de vest pe valea Cricovul Sărat se află DJ 102C (Albești-Paleologu, DN1B - Cislău, DN10), care circumscrie dealul spre nord-vest prin depresiunea Sângeru. Din acesta pleacă DJ 235 (Sângeru, DJ 102C - Lapoș) în continuare pe valea Lapoșului. Acesta continuă spre est cu DC71A (Lapoș, DJ 235 - Glod
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
respectiv Greceanca mai pornesc spre DN10 și continuă ulterior spre sud DJ 149 și respectiv DJ 103R. Pe vârful dealului suie DC 147 (Pietroasele, DJ 205 - Breaza, DJ 205). Porțiuni de drum închise iarna se află pe DJ 203G (segmentul Sărata Monteoru - Leiculești), DJ 238 (segmentul Sângeru - Malu Roșu) și DJ 104 N. DJ 100H pe porțiunea care traversează transversal Istrița este cotat cu un nivel de viabilitate și intervenție reduse (din clasa III). Paralel cu culmea principală se găsește spre
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
ales al apelor stătătoare, sau rămas după inundație la malul unui râu. Nămolurile se împart în trei categorii mari: "Nămolurile sapropelice" se prezintă sub formă de depozite negre, bogate în hidrosulfură de fier coloidală, care se găsesc pe fundul lacurilor sărate și al mărilor și care au luat naștere în timp îndelungat sub acțiunea microorganismelor din substanța anorganică a solului, din flora și fauna bazinului acvatic. În România, nămolurile sapropelice se formează pe fundul bazinelor de apă ale lacurilor (Amara, Fundata
Nămol () [Corola-website/Science/323219_a_324548]
-
al mărilor și care au luat naștere în timp îndelungat sub acțiunea microorganismelor din substanța anorganică a solului, din flora și fauna bazinului acvatic. În România, nămolurile sapropelice se formează pe fundul bazinelor de apă ale lacurilor (Amara, Fundata, Lacu Sărat etc.) sau a limanurilor (Lacul Techirghiol) și în lacurile sărate (Sovata, Ocna Sibiului). "Nămolurile de turbă" s-au format prin descompunerea resturilor vegetale acumulate de-a lungul timpului pe fundul unei mlaștini sub acțiunea microorganismelor. Turbele sunt bogate în substanțe
Nămol () [Corola-website/Science/323219_a_324548]
-
sub acțiunea microorganismelor din substanța anorganică a solului, din flora și fauna bazinului acvatic. În România, nămolurile sapropelice se formează pe fundul bazinelor de apă ale lacurilor (Amara, Fundata, Lacu Sărat etc.) sau a limanurilor (Lacul Techirghiol) și în lacurile sărate (Sovata, Ocna Sibiului). "Nămolurile de turbă" s-au format prin descompunerea resturilor vegetale acumulate de-a lungul timpului pe fundul unei mlaștini sub acțiunea microorganismelor. Turbele sunt bogate în substanțe organice, conținând procente ridicate de acizi humici, bitumine, grăsimi, ceruri
Nămol () [Corola-website/Science/323219_a_324548]
-
br> Rața este o pasăre acvatică cu ciocul lat și turtit, cu trunchiul scurt și îndesat, și cu picioarele scurte, localizate în partea posterioară a trunchiului, mai mică decât gâsca sau lebăda. Trăiește atât în ape dulci cât și cele sărate. Aripa este mai mică, ceea ce îi îngreunează planarea, fiind nevoit să bată des din aripi. Speciile nordice au penaj mai extravagant, dar la cele din sud dimorfismul sexual este mai redus. <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
episcopia a colonizat satul cu romi care erau folosiți înaintea secolului al XIX-lea ca sclavi. În 1902, satul Simileasca avea o populație de 720 de locuitori ce trăiau în 167 de case. Comuna făcea pe atunci parte din plasa Sărata a județului Buzău, era formată din satele Bănceasca, Odaia Banului, Simileasca și Spătaru, având în total 1700 de locuitori. În comună funcționau 10 mori de apă pe Buzău, o piuă, două fabrici de rafinare a petrolului, 2 fabrici de postav
Simileasca, Buzău () [Corola-website/Science/324132_a_325461]
-
cele mai înaintate mijloace tehnice de la acea vreme. În scurt timp, numărul sondelor de pe terenurile sale din județul Buzău, dar și din Prahova (Surani) a ajuns la pește o mie. Deasemenea, a deschis și utilat o mină de petrol în Sărată Monteoru, unica și astăzi pe plan european, precum și două rafinării cu instalații și utilaje aduse din Germania. Pentru toate acestea, Grigore Monteoru este considerat primul explorator și exportator de petrol din județul Buzău. Spre sfârșitul vieții a concesionat o parte
Grigore Constantinescu-Monteoru () [Corola-website/Science/324156_a_325485]
-
concernului austriac Offenheim & Singer, iar cu puțin timp înainte de a muri Societății Steaua Română, al cărei cofondator a fost. Grigore Monteoru a murit în palatul sau de pe Calea Victoriei din București în 1898, la vârsta de 67 de ani. În afara moșiei Sărată, averea să a mai cuprins moșia Stâlpu (cumpărată de la Ioan Filitti), moșia și pădurea Bisoca, moșia Joseni , terenurile petrolifere de la Berca, moșiile Surani și Căldărușani din Prahova, Clondiru, Baltă Plopului și Crâng, pădurile de la Spătaru, Negoșina, Gura Teghii. În anul
Grigore Constantinescu-Monteoru () [Corola-website/Science/324156_a_325485]
-
anul 1872 a construit lângă fabrică să de uleiuri minerale din comuna Stâlpu, gară numită mai tarziu Băile Sărată Monteoru. Tot lui i se datorează întemeierea stațiunii balneare Sărata-Monteoru, cea mai mare stațiune de acest fel din județul Buzău. La Sărată - localitate care ulterior și-a schimbat numele pentru a-l cuprinde și pe al lui, Grigore Monteoru a construit o biserică, o școală primară, o școală de meserii, localul primăriei, un spital, o farmacie, un oficiu poștal, locuințe pentru personalul
Grigore Constantinescu-Monteoru () [Corola-website/Science/324156_a_325485]
-
balnear pentru băi calde și reci, dotat cu instalații și băi aduse din Anglia. Ulterior, aici a fost construit și un al treilea hotel cu 120 de camere. O atracție era reprezentată aici de către bazinele în aer liber cu apă sărată, ștrandul vechi, precum și parcul de aproape 16 hectare în care au fost plantate multe specii exotice, plante subtropicale aduse și aclimatizate de Grigore Monteoru în serele aflate în grădina din jurul propriului său castel. Pe langă activitățile economice, Grigore Monteoru este
Grigore Constantinescu-Monteoru () [Corola-website/Science/324156_a_325485]
-
obținut prin coacerea unei foi subțiri de aluat făcut din făină de grâu, ouă, lapte, apă și sare, de obicei de formă rotundă, umplută cu dulceață, marmeladă, gem, ciocolată, brânză dulce sau urdă, consumată ca și desert. Umplute cu brânză sărată, carne, legume, foile de clătită pot intra în componența unor gustări. Clătitele pot fi prezentate pe farfurie sau platou; rulate, pliate ori împachetate. În limba germană se numește “palatschinke”, în Serbia “palacinka”, în maghiară “palacsinta”, în slovacă “palacinka”. Clătitele sunt
Clătită () [Corola-website/Science/324181_a_325510]
-
-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 79 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă formată din aglomerate vulcanice (andezite cu amfiboli) și masive de sare. Aceasta include Lacul Ursu (declarat monument al naturii), un un important lac sărat helioterm format odată cu prăbușirea unei exploatări de sare, umplută ulterior cu apa păraielor ce coboară de pe versanții din apropiere. În arealul rezervației pe lângă Lacul Ursu, sunt incluse și: Lacul Aluniș, Lacul Paraschiva, Lacul Mierlei, Lacul Roșu și Lacul Verde. Masivul
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
stare lichidă. Apa de pe Marte, spun specialiștii, e cel mai posibil să fie toxică, aceasta având un nivel foarte ridicat de sare, sarea găsindu-se în foarte multe locuri pe acesta planetă. Totuși, și pe Terra se găsesc ape foarte sărate, deci putem folosi vietățile din apele noastre, pentru a popula apele marțiene. Aceste vietăți vor produce oxigen și alte elemente esențiale, unele bacterii probabil pot să o și purifice de sare. La fel ca atmosfera, și magnetosfera este foarte redusă
Colonizarea planetei Marte () [Corola-website/Science/324262_a_325591]
-
aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate". Aceasta se află și reprezintă o zonă de interes geologic (datorită celor două cratere de vulcani noroioși aflate pe platou), floristic (plante ce se dezvoltă în mediu sărat) și faunistic (mamifere, reptile și amfibieni). Rezervația este inclusă în situl de importanță comunitară "Vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici". La baza desemnării rezervației se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni) aflate pe lista roșie a
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
mănăstirii Bistrița în 1810, fiind fiul lui Mihail Crețul. Crețul a avut patru fii: Șerban, Petrea, Micul și Ghioca. În 1846 se stabilește la Brăila, iernile cântând la restaurantele locale, iar verile angajându-se în stațiunile balneo-climaterice din împrejurimi (Lacul Sărat sau chiar Băile Olănești sau Govora). În taraful său se aflau muzicanți remarcabili, cum ar fi, violonistul Ion Batalan din Horodnicul-de-Jos, lăutar care a preluat o parte din repertoriul lui Petrea Șolcan și l-a transmis spre publicare doctorului C.
Petrea „Crețul” Șolcan () [Corola-website/Science/324301_a_325630]
-
album VASILE PĂSCU O VIAȚĂ PENTRU ARTĂ - autor Roxana Bărbulescu Marți 8 martie 1949, ora 7 a.m se naște al treilea membru al familiei Păscu, Mihaela. În vara anului 1949 începe pictarea în tempera a bisericii din Obrejita, Râmnicul Sărat. În data de 10 iulie este sfiintita de către PS Episcop Antim Anghelescu al Buzăului împreună cu un sobor de 12 preoți. Primește multe laude din partea tuturor pentru frumusețea picturii."- bibliografie album VASILE PĂSCU O VIAȚĂ PENTRU ARTĂ - autor Roxana Bărbulescu Pictează
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
o varietate de produse naturale: Preparate ale gastronomiei molaculare: spume, jeleuri calde, "înghețată" caldă care se topește în timpul răcirii în gură, dulciuri făcute din ulei de măsline sau de "caviar" de pepeni. Datorită combinații surprinzătoare de arome, temperaturi dulci și sărate, și texturi, aceste feluri de mâncare fac parte din "Școală de percepție", si se apropie de metodele artei moderne. Cele mai renumite restaurante de sunt: Pierre Gagnaire (Paris, Londra, Tokyo), si Ferran Adria (cunoscut la nivel internațional pentru restaurantul sau
Gastronomie moleculară () [Corola-website/Science/325526_a_326855]
-
Valea Sărată, sau Pârâul Sărat Mare (în ) este un afluent de stânga al râului Arieș. Pe cursul său mijlociu și inferior este numit Pârâul Sfântu Ion (în ). Valea se varsă în Arieș la nord de cartierul Poiana din Turda. Izvorăște în preajma lacului
Râul Valea Sărată, Arieș () [Corola-website/Science/325599_a_326928]
-
Valea Sărată, sau Pârâul Sărat Mare (în ) este un afluent de stânga al râului Arieș. Pe cursul său mijlociu și inferior este numit Pârâul Sfântu Ion (în ). Valea se varsă în Arieș la nord de cartierul Poiana din Turda. Izvorăște în preajma lacului nr.2 (lacul
Râul Valea Sărată, Arieș () [Corola-website/Science/325599_a_326928]
-
râului Arieș. Pe cursul său mijlociu și inferior este numit Pârâul Sfântu Ion (în ). Valea se varsă în Arieș la nord de cartierul Poiana din Turda. Izvorăște în preajma lacului nr.2 (lacul Durgău) din zona lacurilor de la Durgău colectează apele sărate ale părâiașelor de pe cei doi versanți ai masivului de sare, îndreptându-se inițial în direcție nord-est, apoi (după ce confluează cu un mic afluent de stânga ce curgea odinioară pe lângă fostul sat Kölyköd) își schimbă brusc direcția, curgând pe traseul său
Râul Valea Sărată, Arieș () [Corola-website/Science/325599_a_326928]