6,626 matches
-
cu Ana Pauker), în tabăra proprie se aflau în egală măsură evrei, așa cum a fost Gheorghe Gaston Marin. Gheorghiu-Dej a țintit în principal creșterea gradului de control asupra partidului și s-a folosit de naționalism și antisemitism pentru a câștiga simpatia populară. Până la moartea lui Stalin din 1953, Gheorghiu-Dej nu a schimbat cu nimic linia de represiune politică insuflată de la Moscova, represiune care viza întreaga societate românească. (În România fusese instaurat un regim penitenciar asemănător Gulagului sovietic, principalul lagăr fiind cel
Gheorghe Gheorghiu-Dej () [Corola-website/Science/297341_a_298670]
-
cunoștință desăvârșită a oamenilor și a lucrurilor; dialogul este natural și foarte viu; se observă însă oarecare tendință spre declamație, mai ales în ce privește naționalismul. Cu toate scăderile ei, piesa se reprezintă și astăzi cu succes, mai ales din pricina căldurii și simpatiei cu care este înfățișată pătura țărănească. Conform datelor istorice, sunt prezentate întâmplările principale din viața lui Răzvan, aliatul lui Mihai, anume cum acest țigan, căpitan de haiduci, ajunge ofițer în armata poloneză, hatman în Moldova și apoi domn. Modificările sunt
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
Comitetul Internațional de Lingvistică începând cu anul 1936. Din 1926, profesor de filologie română la Universitatea din Cluj. A condus revistele "Glasul Bucovinei" din Cernăuți (1918) și "Cultura" din Cluj (1924). După crearea Legiunii Arhanghelului Mihail, Sextil Pușcariu își manifestă simpatia față de mișcarea extremistă, ca mulți alți intelectualii ai epocii, și chiar acceptă să devină membru al senatului legionar. În discursul lui Sextil Pușcariu, la Deschiderea Universității Transilvane la Sibiu, al cărei rector fusese numit, apare următorul pasaj semnificativ: După 23
Sextil Pușcariu () [Corola-website/Science/297576_a_298905]
-
în lagărul de la Târgu-Jiu. A fost acuzat de catre unii critici (Ion Coja) că a manifestat o atitudine antifascistă din oportunism. În 1945, Zaharia Stancu a publicat "Zile de lagăr", în care istorisește momentele petrecute în lagărul din Târgu-Jiu (1942-1943). Pentru simpatiile sale de stânga, publicistul a fost internat alături de alții, precum Victor Eftimiu, Mihai Ralea, Ion-Gheorghe Maurer, Zaharia Boilă. Printre altele, în volum, el a relatat faptele de glorie care l-au apropiat de mișcarea comunistă. În anii 1930, lăudase activitatea
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
totuși „notoriu cunoscut pentru inconsecvență și oportunismul lui.” A mai scris că și Sadoveanu și Stere erau împotriva minorităților etnice, în special membrii ai comunității evreiești, pe care îi considera exploatatori, dar că, în calitate de umaniști, au avut o formă de „simpatie umană” față de evrei și străini luați individual. Aspectul poporanist al literaturii lui Sadoveanu a fost, de asemenea, subliniat de Garabet Ibrăileanu la sfârșitul anilor 1920, atunci când s-a referit la contribuțiile sale ca dovadă că cultura românească s-a reîntors
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
vrut să înființeze o revistă culturală. Mai târziu a cheltui banii pe garderoba sa personală. În schimb, Adrian Cioroianu ia act de faptul de episodul cu Partidul Poporului, și mai ales „circumspecția reciprocă” între Sadoveanu și Partidul Național Liberal, subliniind simpatia scriitorului pentru „intelectualii de stânga”. Sine o marxist, Ovid S. Crohmălniceanu a sugerat că, încă din 1930, atitudinea lui Sadoveanu a fost destul de asemănătoare cu cea avută de grupurile comuniste. În timpul anilor '30, pe vremea când era la conducerea "Adevărul
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
serie de impresionante adeziuni din toate unghiurile țării, marcând începutul ascensiunii politice a profesorului. Cum însă manifestația părea a avea și o atitudine ostilă culturii franceze, Barbu Delavrancea le-a vorbit studenților, entuziasmându-i, ca să-i conducă apoi să manifeste simpatia lor în fața legației franceze. În domeniul oratoriei juridice, de exemplu, Delavrancea va rosti în doi ani consecutivi (1902, 1903) două pledoarii care dezvăluie odioasa calomnie a lui Caion împotriva lui Caragiale, pe care-l acuzase că a plagiat drama . În
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
acel timp director al Conservatorului - cântând aria lui Enzo din opera "Gioconda" de Amilcare Ponchielli. Student fiind, debutează în octombrie 1919 în Compania Leonard în rolul lui Zeforis din opera "De-ași fi rege" de Adolphe Adam, câștigând de la început simpatia publicului. În 1921 este angajat ca solist la Opera din Cluj, unde debutează în rolul lui Faust din opera cu același nume de Charles Gounod. Nu rămâne însă mult timp în Cluj, Emil Marinescu se hotărăște să-și încerce norocul
Emil Marinescu () [Corola-website/Science/297651_a_298980]
-
numit în Muntenia, ceea ce s-a întâmplat în anul 1744. În lucrarea sa „Istoria literaturii române”, istoricul Gheorghe Adamescu spune: „"Neculce a fost un militar distins, iar Petru cel Mare l-a prețuit mult și i-a arătat o deosebită simpatie. Tot așa era privit și de familia lui Cantemir și de ceilalți boieri; de aceea când a voit să se întoarcă în țară, cu multă greutate a scăpat de insistențele lor. El însă a ținut cu orice preț să-și
Ion Neculce () [Corola-website/Science/297634_a_298963]
-
faptului că nu stăpânea bine limba franceză, dar și datorită faptului că, la 24 de ani, se considera prea în vârstă față de colegii ei. Soțul Bronisławei, polonez patriot, activează împotriva guvernării țariste și primește vizite de la persoane cu astfel de simpatii revoluționare. Este la rându-i invitat la concertele susținute de Ignacy Paderewski, muzician care va deveni conducător al Poloniei după eliberarea țării. Pentru a găsi mai multă liniște, Marie Curie se mută în propiul ei apartament, situat în apropierea universității
Marie Curie () [Corola-website/Science/297649_a_298978]
-
financiare. În iulie 1940, Manoilescu a fost desemnat ministru de externe în guvernul pro-nazist condus de Ion Gigurtu. Sub presiunea Germaniei, susținută și de fasciștii italieni, România a fost nevoită să facă importante concesii teritoriale statelor vecine. Întreg capitalul de simpatie, real sau pretins, de care ar fi beneficiat Manoilescu pe lângă oficialitățile italiene, nu a servit la nimic. El nu a avut practic posibilitatea să protejeze interesele României - de aici și caracterul de dictat al „arbitrajului” de la Viena. Luând la cunoștință
Mihail Manoilescu () [Corola-website/Science/297663_a_298992]
-
Albă" în drama "Zilele Turbinilor". După multe momente de tensiune și incertitudine are loc premiera piesei, care constituie un adevărat triumf. Piesa "Zilele Turbinilor", dramatizarea romanului "Garda Albă", are mare succes, fiind considerată un Pescăruș al noii generații de dramaturgi. Simpatia evidentă pentru ofițerii "albi" face ca piesa să fie interzisă, dar (paradoxal!) e, in același timp, piesa preferată a lui Stalin. În 1925 scrie nuvela satirică "Inimă de câine". Se impune tot mai mult ca scriitor de excepție. Odată cu faima
Mihail Bulgakov () [Corola-website/Science/297699_a_299028]
-
susceptibil să modifice percepția asupra figurii morale a lui Sebastian în epocă. Sumarizat, cartea afirmă existența unui Sebastian până astăzi necunoscut, care, în prima sa tinerețe, mai exact în vremea colaborării la "Cuvântul" lui Nae Ionescu, ar fi avut clare simpatii de extremă dreapta și o orientare radical contrară celei cunoscute până acum de public din "Jurnalul" său. Alături de mentorul său Nae Ionescu, afirmă autoarea, Sebastian a început prin a fi, în anii 1927-33, antidemocrat, antieuropean, împotriva parlamentarismului, adept al dictaturii
Mihail Sebastian () [Corola-website/Science/296575_a_297904]
-
răspuns, Iorga s-a afirmat ca promotor al culturii engleze, depunând eforturi apreciabile în definirea și răspândirea caracteristicilor principale în rândul publicului român. În acel timp, chiar dacă cocheta cu nationalismul Pan-european, era împotriva lui Iuliu Maniu care nu arăta simpatie pentru proiectele Confederației Dunărene, crezând că este timpul să ascundă revanșismul Ungariei. Iorga devine în 1893, la numai 23 de ani, membru corespondent al Academiei Române. În 1894, la 24 de ani, obține prin concurs catedra de istorie la Universitatea din
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
conflictuală. Socotind legionarii fanatici, mult prea violenți fără discriminare și incontrolabili, Ion Antonescu a încercat îndepărtarea Gărzii de Fier de la guvernare, ceea ce a produs Rebeliunea legionară, prin care Mișcarea legionară a încercat să-l înlăture pe Antonescu de la putere, câștigând simpatiile ofițerilor armatei, studențimii și muncitorimii. Dar, în mare majoritate, aceștia au luat partea mareșalului, astfel că, în patru zile, Antonescu a înăbușit revolta legionară și a exclus Garda de Fier din guvern. Horia Sima și aproximativ 700 de demnitari legionari
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]
-
a URSS denumită "RSS Moldovenească". Aceasta a devenit independentă în 1991, sub numele de Republica Moldova. La 6 martie 1945, Iosif Stalin impune numirea guvernului Petru Groza, controlat de FND cu dominantă comunistă, care deținea 14 ministere. Pentru a-și atrage simpatia populației, acesta legiferează reforma agrară, prin care sunt expropriate peste 1.400.000 ha de pământ, care sunt date la 900.000 de familii de țărani. La 21 august 1945, Regele Mihai I începe "greva regală", adică refuză să mai
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]
-
fel ca și alți șefi de stat europeni, sub influența crizei economice internaționale. La aceasta s-au adunat motivele nesatisfăcătoare (după unii aleși locali britanici) pentru începerea războiului din Irak în 2003, lucru care l-a făcut să piardă multe simpatii din partea poporului și care a adus la o demisie în bloc a unor membri ai cabinetului său. După moartea lui David Kelly (expert în armament și consilier al guvernării britanice), pe 17 iulie 2003 s-au intensificat controversele în propriile
Tony Blair () [Corola-website/Science/296822_a_298151]
-
intrat cu forța în clădire și au stat acolo, fără apă și electricitate timp de câteva luni, până când, datorită intervențiilor Republicii Moldova, a României cât și a OSCE, situația a fost rezolvată. Mulți părinți români au fost arestați sau concediați din cauza simpatiilor politice sau determinării lor de a își ține copii în școli cu limba de predare româna. Cetățenii care au exprimat vederi proromânești sau chiar promoldovenești sunt supuși unei politici de persecuție și intimidare în Transnistria. Grupul Ilie Ilașcu este cel
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
de naștere al lui Lenin. Întâmplarea face ca tatăl lui Kerenski, Feodor, să fi fost profesorul și directorul tânărului Vladimir Ilici Ulianov. Alexandr Kerenski a primit licența în drept a Universității din Sankt Peterburg în 1904. Și-a arătat repede simpatiile politice atunci când a apărat revoluționarii antițariști. A fost ales membru al celei de-a patra Dume (parlament) în 1912 ca membru al Trudovicilor (un partid moderat liberal). Kerenski, un orator strălucit și un lider parlamentar priceput, a devenit membru al
Aleksandr Kerenski () [Corola-website/Science/298247_a_299576]
-
al termenului. Favorizată foarte mult de Marele Război, Revoluția Rusă a fost un eveniment fondator și decisiv al „secolului al XX-lea” scurt, perioadă deschisă de izbucnirea conflictului european în 1914 și încheiată în 1991 cu căderea URSS. Obiect al simpatiei fiecărei părți și al unor imense speranțe („marea lumină de la Răsărit”, potrivit lui Jules Romains, numită de „șarmul universal al lui Octombrie”), sau invers, pentru alții, al unor critici severe, sursă de frică și ură din cauza terorii roșii, aceasta rămâne unul
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
puciul, Kerenski a chemat în ajutor toate partidele revoluționare, fiind de acord să-i elibereze și să-i înarmeze chiar și pe bolșevici. El a pierdut sprijinul dinspre dreapta, care nu i-a putut ierta eșecul puciului, fără a câștiga simpatia stângii, care considera că complicii lui Kornilov au fost pedepsiți prea indulgent, și cu atât mai puțin a extremei stângi bolșevice, Lenin, din ascunzătoarea lui, stabilind sloganul: „Fără susținere pentru Kerenski, luptă împotriva lui Kornilov”. Din ce în ce mai mulți muncitori și soldați
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
revoluției și regimului bolșevic, și atunci au fost ajutați și susținuți Albii de teama contagiunii bolșevice. Din 1918 până în 1920, Rusia Roșie a făcut obiectul unui embargou drastic al puterilor occidentale, așa-zise „capitaliste”. Cu toate acestea, înfrângerile Albilor și simpatia maselor populare din țările lor față de Revoluția Rusă le-a forțat pe marile puteri să renunțe să mai țină partea acestora. În ultimele săptămâni ale lui 1918, Clemenceau a hotărât o intervenție importantă pentru a sprijini armatele albe, blocând porturile
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
iar principalul reproș făcut bolșevicilor a fost acela de „trădare” a alianței. După armistițiul de la Rethondes, din 1918, a fost combătută revoluția în sine. Pacifismul și criza economică de după război, precum și refuzul de a vedea revoluția zdrobită, a stârnit puternice simpatii active în straturile populare din Europa pentru Revoluția din Octombrie atrocitățile „Terorii Roșii” au fost ignorate, negate, minimalizate sau justificate ca simplu răspuns la Teroarea Albă. În Franța, revoluția rusă a fost interpretată prin prisma amintirilor încă foarte vii ale
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
creștine și până spre finele secolului al XII-lea, istoricul american William Birney n-a reușit să găsească numele niciunui călugăr copist menționat pentru copierea de literatură latină, iar Merryweather, autor deja amintit și care s-a aplecat cu multă simpatie asupra tagmei călugărești, nu menționează nici el vreunul care să fi trăit și copiat literatură latină până în anul 1178. Scriptoria mânăstirilor erau, de altfel, locurile unde se copia literatura religioasă necesară clerului creștin, iar faptul semnificativ că în mod sistematic
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
urmează cursurile Universității din Cambridge. Însuflețit de ideile lui Jean-Jacques Rousseau despre întoarcerea la natură, în 1790 călătorește pe jos prin Elveția și regiunile muntoase învecinate ale Franței. În anul următor pleacă la Paris pentru a lua parte la revoluție, simpatiile sale îndreptându-se către grupul "Girondinilor". Între 1798 și 1799 călătorește în Germania. Înapoindu-se în Anglia, își petrece anii următori la țară, mai cu seamă în regiunea lacurilor. În 1843, după moartea lui Robert Southey, i se decernează titlul
William Wordsworth () [Corola-website/Science/298371_a_299700]