6,505 matches
-
occidental „central”. Note Analiza Irinei Livezeanu - pe care nu o vom detalia aici - e interesantă și informativă, chiar dacă incompletă și uneori ideologizantă O prezentare detaliată nu face parte din economia studiului de față, dar este interesant de menționat însă apariția singulară a lui D. Drăghicescu ca sociolog „durkheimist” antebelic în celebra carte a lui Pitirim Sorokin Les théories sociologiques contemporaines. Conservatorismul revoluționar, curent în care îl încadrăm pe Hans Freyer, se clădește pe astfel de tensiuni între schimbare, prezervare și recuperare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aparținând instituțional de Fundația Culturală Română (unul dintre aceștia, V. Sălăjan, fost activist politic). Seevidențiază o poziție separată a universitarilor (Papahagi, Pop, Vartic), al căror suport nu este unul instituțional, ci bazat pe capital cultural. Și, în fine, două poziții singulare ocupă Opriță, fost redactor-șef adjunct al editurii Dacia, respectiv Igna, fost redactor-șef al editurii Dacia (ambii în diplomație în 1997). Ele reflectă capitalul instituțional deținut ca urmare a ocupării unor poziții dominante în cadrul principalei instanțe de consacrare a
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
parlamentarilor reprezentând aceste partide și-au făcut studiile la Cluj-Napoca, și este normal ca problema regională pe care o reprezintă minoritatea maghiară în Transilvania să fie sensibilă pentru acestea (pentru UDMR este constitutivă, căci UDMR reprezintă această minoritate). PRM este singular prin faptul că nici unul dintre membrii săi nu a absolvit studiile la Cluj-Napoca sau la Timișoara și are cea mai mare pondere de parlamentari care s-au socializat în centre universitare minore (Petroșani, Galați). În fine, majoritatea parlamentarilor au absolvit
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de la starea de natură la starea de civilizație, altfel spus aceea de a ține cont de ecartul dintre "ei" (sălbatici) și "noi" (civilizați). Istoria abstractă și universală postulată de teoreticienii Luminilor este în realitate traiectoria particulară a unei civilizații, istoria singulară a unei porțiuni limitate a umanității care se oferea ca model al unui destin universal; ea este marcată așadar de europocentrism. În secolul al XIX-lea, progresul paleontologiei are efecte importante asupra antropologiei, antrenând o îndepărtare temporală crescândă față de "primitivii
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
femeile minoritare ca fiind cele mai vulnerabile la fenomenul discriminării multiple, iar sectorul în care apar cele mai multe cazuri de discriminare multiplă este piața muncii. "Conceptul de discriminare multiplă a fost introdus în anul 1980, în contextul în care abordarea criteriului singular de discriminare a început să fie considerată ca neoferind nici protecție adecvată, nici o imagine completă a fenomenului. O analiză a unei singure componente a discriminării nu reflectă realitatea." 83 "Ce categorii de persoane au un risc sporit de discriminare multiplă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
intră în vocabularul francez pe la 1770 cu sensul de conștiință națională. Pe urmă va dobîndi o altă semnificație, în forme de plural, naționalități, pentru a desemna aspirația la unitate sau la independență a popoarelor fără organizare de stat; forma de singular desemna apartenența legală a unei persoane față de țară; cuvîntul "naturalitate" va deveni învechit către 1835 (în sensul de "naturalul" unei națiuni, conservat în vocabula "naturalizare")240. Cît despre termenul de naționalism, relativ nou, apărut aproximativ în jurul lui 1798, la început
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a strînge rîndurile națiunii engleze care consideră fenomenul drept un produs al mașinațiunilor germane. Cel mult, începînd din august 1917, cabinetul lui Lloyd George încetează să mai fie susținut de o fracțiune importantă a Partidului liberal și de către majoritatea laburiștilor. Singular este cazul Austro-Ungariei care continuă să se bucure relativ multă vreme de o situație interioară relativ controlată. După moartea bătrînului împărat François-Joseph, survenită la 21 noiembrie 1916, ea va suferi însă fără îndoială de o decădere economică, militară și politică
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
postul, aceasta putându‑se schimba În urma interviului, ceea ce Înseamnă că prin interviu se realizează punerea de acord a celor două părți cu privire la ocuparea postului. Din punct de vedere al scenariului de intervievare, interviurile se clasifică astfel: de grup, panel și singular. În funcție de tehnica folosită, interviurile sunt: Interviul structurat, care utilizează Întrebări standard puse la toți candidații pentru o anumită funcție. Prin acest interviu se obțin date comparabile de la toți candidații, ceea ce face să crească gradul de corectitudine al evaluării. Interviul nondirectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
de ~ 57 Intervievator 33, 57, 58, 61 Interviu 31, 37, 45, 49, 51, 52, 54, 56, 59, 60, 64 ~ biografic 58 ~ final 54 ~ de grup 32, 57 ~ nondirectiv 57 ~ panel 57 ~ de selecție 56, 58, 62 ~ semistructurat sau semidirectiv 57 ~ singular 57 ~ stresant 57 ~ structurat 57, 60 eficiența ~ 33 invitația la ~ 51 Întrebările ~ 32 rezultatele ~ 61 scopul ~ 32 Intrare (cunoștințe, aptitudini și capacități) 30 necesar de ~ 30 Intrări (rezultate) 30 Intrări (angajări) 83, 84 Instabilitate ~ economică 27 Item 36 Investiție 24
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
de limite ori hotare artificiale. Fără dorința de a căuta mereu un „dincolo” necunoscut, deci Întotdeauna altceva, o promisiune implicită ori imaginară, omul ar fi rămas o ființă statică, limitată la o identitate izolată și circumscrisă unui orizont Închis, deci singular. Păgubit de mișcarea continuă a omului, de marile migrații care au traversat secolele, pămîntul și omul ar fi arătat astăzi altfel. René Gonnard considera, referindu-se la emigrare, că acest proces precedă imigrarea, „car, en réalité, ce sont les deux
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Dar „obiectul” studiului nostru Îl constituie istoria românilor americani, care sînt, În ultimă instanță, americani. Iar judecățile formulate de un alt american, despre conaționalii lui, aparținînd unui grup etnic distinct, le considerăm deosebit de sugestive. De altfel, asemenea aprecieri nu sînt singulare. Nu lipsită de importanță este precizarea că românii americani, deci un constituent a ceea ce ocolim, uneori, să numim Încă o națiune, au rezultat, ca grup etnic, În urma unei emigrări care nu a fost motivată de o afinitate culturală, etnică sau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pedeapsă aspră. Mai tîrziu, cînd Hrușcă a fost trimisă să lucreze În spital, Îngrijind deportații, a fost trimisă, din bunăvoința aceluiași paznic, Înapoi În România, Împreună cu un convoi de deportați bolnavi. Astfel de dovezi de bunătate din partea rușilor nu erau singulare, așa cum Își amintesc mulți deportați. Rușii... sînt oameni buni, Înțelegi? Nu sînt oameni răi. Nu sînt un popor violent. Nu aveau un cuvînt de spus, le era frică să zică prea multe, Înțelegi?. Sau un alt deportat: Rușilor le era
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lucrările altor istorici, istoricul trebuie să dispună de un spirit critic care să-i Îngăduie să deceleze diferitele «straturi» ale informațiilor respective” (pp. 72-73). Și, chiar și atunci cînd un istoric se mulțumește să reconstituie faptele cît se poate de singulare ale unui om politic, el tot folosește unele presupoziții nu neapărat explicite despre psihologia oamenilor politici sau despre regulile de funcționare a organizațiilor politice. Rămîne de văzut Însă care este calitatea acestor presupoziții, concepte sau modele Întrebuințate - conștient sau nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
se va utiliza un stil direct și accesibil, cu termeni preciși, pe cât posibil fără a face abuz de termeni tehnici sau neologisme; - se vor utiliza fraze simple, cu un minim de complexitate a structurii; - se va utiliza persoana a treia singular, timpul prezent, diateza activă (de exemplu: dactilografiază lucrările serviciului, avizează planurile și programele de învățământ ale școlilor de agenți de poliție etc.). 2. Fișa postului se completează astfel: A. Identi- 2. denumirea Clasificarea ocupațiilor din România - COR - │psiholog; 3. poziția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211394_a_212723]
-
limită stabilită prin hotărâre a Guvernului și o durată normală de utilizare mai mare de un an. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ține pe categorii, iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidentă, prin care se înțelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele și accesoriile acestuia, destinat să îndeplinească în mod independent, în totalitate, o funcție distinctă. 1.2.2. Conținut Activele fixe corporale cuprind: - terenuri și amenajări la terenuri; - construcții; - instalații tehnice, mijloace de transport
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214181_a_215510]
-
PIAȚĂ: MODELE INTERNE *Font 9* - LEI - PENTRU DIN ULTI- Formular 13: OPR RISCUL OPERAȚIONAL * DE TOTAL ACTIVITĂȚI CE FAC OBIECTUL Formular 14: OPR Details RISCUL OPERAȚIONAL: VALORI BRUTE ALE PIERDERILOR PE LINII DE ACTIVITATE ȘI CATEGORII DE EVENIMENTE DE Pierdere singulară │ │ │▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ │ │maximă │ │ │▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ └────────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴───────────┘ Întocmit Semnătura autorizată Semnătura autorizată .............................. ............................... .............................. (numele, prenumele și funcția) (numele, prenumele și funcția) (numele, prenumele și funcția) DENUMIREA INSTITUȚIEI DE CREDIT: ............................. DATA RAPORTĂRII: Formular 15: OPR LOSS Details PIERDERI MAJORE DIN RISCUL OPERAȚIONAL ÎNREGISTRATE Formular 16: CR TB SETT
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227554_a_228883]
-
Semnătura autorizată .............................. ............................... .............................. (numele, prenumele și funcția) (numele, prenumele și funcția) (numele, prenumele și funcția) DENUMIREA INSTITUȚIEI DE CREDIT: ............................. DATA RAPORTĂRII: Formular 14: OPR Details RISCUL OPERAȚIONAL: VALORI BRUTE ALE PIERDERILOR PE LINII DE ACTIVITATE ȘI CATEGORII DE EVENIMENTE DE Pierdere singulară │ │ │▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ │ │maximă │ │ │▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ └────────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴───────────┘ Întocmit Semnătura autorizată Semnătura autorizată .............................. ............................... .............................. (numele, prenumele și funcția) (numele, prenumele și funcția) (numele, prenumele și funcția) DENUMIREA INSTITUȚIEI DE CREDIT: ............................. DATA RAPORTĂRII: Formular 15: OPR LOSS Details PIERDERI MAJORE DIN RISCUL OPERAȚIONAL ÎNREGISTRATE Formular 16: CR TB SETT
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230419_a_231748]
-
că România, de când există ea ca stat național (1859), nu a avut decât doi teoreticieni ai istoriei (Xenopol și Antohi), iar autorul acestei cărți nu poate fi considerat filosof sau teoretician al istoriei. Ceea ce încerc să propun prin cercetările mele, singulare, izolate, destul de anevoioase, este o teorie critică a cunoașterii istorice, dar nu o teorie a istoriei, care de fapt, nu există într-un mod didacticist, disciplinar și autonom. Există mai mulți Foucault într-unul singur, astfel că sintagma Les Foucault
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de întrebările pe care le-am formulat în convergență sau în diferență cu problematica gânditorului francez. Foucault este de citit, dar nu oricând și nu oricum. Este de citit dincolo de inevitabilele efecte de discurs ale gândirii sale; dincolo de limbajul său singular de mare povestitor de idei și de probleme, în același timp rațional și critic, bizar și inexplicabil, rezonabil și original. Gânditorul francez, ce vine dinspre istorie spre filosofie și socio-umane chiar dacă manualele și lucrările de solemnitate academică s-au gândit
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și Dali (idei originale plecate dintr-o depășire a concretului istoric, a realului), este și Georges de la Tour (intercalarea paragrafelor clare, inteligibile cu cele abstracte, încărcate de ambiguitate, bizarerie). Tablourile foucauldiene (acele serii de serii de reprezentări ale gândurilor sale singulare, ale ideilor desprinse din substanța istoriei) încă nu pot fi admirate, apreciate, criticate sau contestate pe de-a-ntregul din moment ce scrierile și spusele gânditorului francez sunt încă în curs de recuperare de către editurile din Franța și de cele din afara Hexagonului. Relațiile
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
provocat de alții; 2) este nebun tot ceea ce ne atinge adevărul din interiorul nostru, din acțiunile și din faptele noastre. Nebunul spune adevărul!, dar cu condiția ca spusul său să respecte evidența faptelor (ceea ce s-a întâmplat în realitatea trecută, singulară a subiectului în cauză). Altfel, orice adevăr devine un neadevăr. Atât timp cât nebunia nu este evidentă, doar "stabilită" în mod arbitrar printr-un "limbaj științific", avem de a face cu instrumentalizări politice! Critica foucauldiană îi vizează îndeosebi pe practicienii științelor sociale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fenomene de istorie social-politică privind sexualitatea nu s-au putut dezvolta fără mijloace concrete, iar aceste mijloace concrete sunt dezvoltarea și difuzarea în spațiul public a unei literaturi erotico-pornografice. Această industrie a incitării la consumul de pornografie nu arată neîntâlnitul, singularul, unicul sau nevăzutul, ci întreține ceea ce Foucault numea "o erotică a adevărului, o raportare a adevărului la intens"82, dar, mai degrabă, iluzia adevărului și o diminuare a plăcerii intense! Prin pornografie, energia sexuală, atât de vitală, se consumă în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fi "și politică". A fi intelectual înseamnă a fi într-o sferă a civilității și a pune presiune pe grupurile de politicieni... Dogmatismul modern, căci despre umanism nu poate fi vorba, induce efecte de putere în cadrul societății, stârnește, intensifică puterile singulare, marginalizate instituțional și ierarhic. Acest fenomen al lumii moderne ar fi bine să-l înțelegem odată pentru totdeauna prin ceea ce Foucault spune: "The university hierarchy is only the most visible, the most sclerotic and least dangerous form of this phenomenon
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
după ideile-forță ale anumitor cunoașteri, devenite "religii" și dogmatică socială? Un răspuns, preliminar, la cele două întrebări complementare ar fi: 1) A cunoaște implică voința, iar orice act de voință nu are loc decât printr-un exercițiu al puterii tale, singulare. 2) Puterea în sine presupune existența controlului, iar ideea de control este inextricabil legată de tehnici și de posibilități de a cunoaște pentru a schița un plan de acțiune. Un alt răspuns ar putea fi formulat din considerente istorice: din
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
omul medieval sau premodern. Cu toate acestea, individul modern este strivit de presiunea totalitară și în creștere a unui sistem social-politic nereformat și care-l supraveghează continuu, într-un mod insidios și nelegal, pentru a-i controla forțele, puterile sale singulare și relațiile lui cu mediile social-politice. Problema ieșirii din minorat, formulată de Kant și readusă în discuție de Foucault, nu este doar problema unei emancipări individuale în gândire, ci ea vizează într-un mod profund întreaga structură social-politică modernă. Această
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]