6,992 matches
-
pavăză de trupuri vii, dincolo de care urmau să apară oamenii politici. Postul de televiziune a umplut minutele de așteptare cu muzică populară și cântece patriotice, iar crainicul ne-a anunțat că sărbătoarea de azi va marca o dată importantă în planul spiritualității românești, deoarece ea coincide cu prima emisiune color. într-adevăr, subtilă remarcă. Trebuia să înțelegem că ni se face un mare cadou, pregătit să coincidă chiar cu cea de-a 39-a aniversare a zilei înscăunării la putere a regimului
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în scopul de a-i învăța pe tineri să se apere de înstrăinarea de sine, această racilă a vieții moderne în general, dar mai ales a vieții noastre, și care poate duce dacă nu încercăm să o stăvilim la destrămarea spiritualității noastre. E adevărat că, în timp ce la orele de traduceri, la secția de română-franceză, alegerea textelor cădea la latitudinea mea, la biologie ministerul prevede texte de specialitate. Având în vedere setea de cultură și de adevăr la tineri, la biologie mi-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
spune poetul laureat azi, „Asta mi-e fața,/ asta viața./ Astea temele, astea poemele”. Scribul se definește, dintotdeauna și Înainte de toate, prin limbă. Român nu doar prin locul nașterii, ci prin limba de formare și deformare, Înălțată prin poezie În spiritualitate și adâncită, tot prin poezie, spre esența Însăși a ființei și expresiei, Eran Sela a devenit, treptat, ca mulți dintre noi, și ca Fundoianu Înaintea noastră, dintr-un scriitor român de origine evreiască, un scriitor evreu care scrie Într-una
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
irealitatea materiei perceptibile, extinsă și restrânsă abuziv, pentru că e „visată”, În lipsa altui mijloc care să-i probeze limitele. Tocmai limitele condiționate de imediatul incendiar al senzorialității vor energetiza fascinația de vârtej a creației sale. Dar avem aici, probabil, și rădăcina spiritualității milenare care Îl naște pe Blecher, matricea cu care se confruntă și se Înfruntă, aparținându-i chiar și atunci, mai ales atunci, când o supune viforosului său asalt interogativ. * După bacalaureat, tatăl său, negustor Înstărit, Îi susține financiar studiile la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nu-și cunoaște mizeria”... Tragica asumare a destinului, În deplină cunoștință, cu o acuitate mereu În alertă, veghea până la capăt, marea posesie strict și tragic omenească, spulberă instantaneu obiecțiile ce s-au dus dintotdeauna acestui tip de literatură și de spiritualitate, considerată pesimistă, excesivă sau chiar patologică În nestrămutata ei fidelitate față de adevăr, În primatul pe care l-a acordat conștiinței. Rareori au fost mai potrivite, decât pentru Blecher și pentru scrisul său, ceea ce a spus Pascal despre om: „Nu e
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu care a fost adesea comparat, Blecher nu a scris sub pseudonim, dar nici nu a făcut partizanat combativ sau formale declarații de apartenență. Fără a trata explicit teme evreiești, literatura sa trimite spre un fond stabil de sensibilitate și spiritualitate. Dacă moartea sa n-a cântărit nici cât un fapt divers, forța de antidestin a artei l-a confirmat, În schimb, pe Blecher. Rana existenței sale hrănește și azi lumina delicată și viguroasă a paginilor. * Textul de față reprezintă conferința
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
prieten de departe numit Ernesto Sábato. Cuvintele sale m-au ajutat să reiau lupta care Îmi păruse anulată, redându-mă propriilor cuvinte și obsesii. Departe de publicitatea atâtor confrați copleșiți de lauri și larmă, solitarul Sábato rămâne mandatarul de Înaltă spiritualitate creatoare a adevărului „specific și dureros omenesc”, cunoscut sub numele de suflet, zona „prăpăstioasă și Întunecată” din care s-a ridicat granitul zvelt și tăios al durabilei sale mari opere de romancier. Forța creației autentice, ca originală sinteză de har
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sticlele de vin și țuică pe care le-am Împărțit cu prietenii români (români, nu din «naționalitățile conlocuitoare»), n-am Întâlnit nimic din amalgamul de vrăji și vrăjeli pe care o gașcă de pontifi, uzurpând și monopolizând reprezentarea culturii și spiritualității românești, le propagă drept specifice. În schimb, câtă tristețe și autoironie, răbdare și blândețe, zeflemea, mândrie și cultură adevărată, fără tricolor și cruce”. Și adăuga: „Apropo de «specificul românesc»: ce mult am iubit amestecul de zeflemea, autoironie și franchețe, cu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ca a Căpitanului și a Mișcării sale însăși, drumul parcurs, de la luptele de afirmare de la începuturi, până la atitudinea perfect creștină din jurnalul de la Jilava (sunt aici pentru păcatele mele) a fost presărat cu multe suferințe, dar și fecundări superioare a spiritualității tineretului românesc. Atitudinea antisemită a cuziștilor rămăsese mult în urmă, din epoca anilor 1920-1924, iar în vremea marilor succese recunoscute, mai ales de dușmani, Mișcarea Legionară se găsea pe o platformă de idei mult superioară oricărei alte organizații politice - vreau
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și informare asupra obiectivelor realizabile în termen de o lună. Cercul II - cercetare mai amănunțită realizabilă între 6 luni și 1 an. Cercul III - cunoaștere și pregătire temeinică 1-3 ani. în domeniu educativ Cercul I: Enunțarea principiilor mari educative în spiritualitatea legionară: spiritul de jertfă al individului față de colectivitate. Sobrietate în atitudini. Inventarierea oamenilor și a instituțiilor de educație, cine poate fi întrebuințat, cei ce trebuiesc înlocuiți. Cercul II: Se realizează organizarea județeană a educației. Se va pregăti unul sau mai
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pentru mișcările naționaliste din Europa un prilej de popas și reculegere în memoria și actualitatea istorică a lui Corneliu Codreanu. Căpitanul Gărzii de Fier nu este numai un erou național al neamului românesc. El este o valoare europeană, aparținând noii spiritualități continentale, nouei comunități istorice europene, nouei faze majore a destinului omului alb, care intră revoluționar într-o nouă eră, deschis politic, statal, rasial și imperial.... Reacțiunea firească împotriva vechilor forțe dominatoare peste o lume îmbătrânită, s-a putut produce numai
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
trebuie alt scut. Locul lui l-a luat dr. Iosif Dumitru, alt comandant legionar din primul cuib universitar bucureștean. Un om plin de tact, curaj și demnitate, care a avut darul de a menține grupul solidar în jurul Comandantului și al spiritualității legionare, putând chiar să declanșeze o acțiune de grevă a foamei, prin care se cereau informații despre Comandant sau chiar legătura cu el, deoarece exista teama că Hitler ar fi dat ordin să fie suprimat. Fără să se comunice colonelului
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Dimitrie Danciu, secretar de redacție. F.l. nu și-a fixat un program, locul acestuia ținându-l un Cuvânt de drum din primul număr, unde inițiatorii sunt lăudați că așază la Brașov, oraș cu vechi tradiții culturale românești, „o vatră de spiritualitate” și este exprimată speranța că „vor ști să se încadreze unei mișcări organice atât de necesare clipei, pentru strângerea laolaltă a tuturor energiilor tinere și însuflețite de pecetea creației spirituale”. Apărută din inițiativa unui grup de tineri scriitori în frunte
FRONT LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287097_a_288426]
-
spune, de pildă, în articolul Specific național și tradiție (5-6/1927). Al. Dima diagnostichează, de asemenea, „Criza culturii românești”, fiind și principalul promotor al polemicii împotriva ortodoxismului „Gândirii”. În 1929, în Depășirea etnicului? Asupra ideologiei actuale a „Gândirii”, susține că „spiritualitatea ortodoxă” e doar „un element component al tradiției noastre naționale”, convingere reluată și în Problema mișcării ortodoxiste. Poziții asemănătoare exprimă Mihail Gușiță (Asupra ofensivei tradiționaliste a „Gândirii”) și Ion Biberi (Tradiția, principiu generator al culturii). Literatura cultivată în revistă este
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
etnografie și folclor”, a primit Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române pentru ediția critică Artur Gorovei, Literatură populară (I-II, 1977-1985), și este laureat al Fundației Culturale „Ethnos” cu Premiul pentru întreaga activitate editorială de restituire culturală a valorilor identitare ale spiritualității românești. D. a elaborat Dicționarul folcloriștilor (I, 1979, în colaborare cu Sabina-Cornelia Stroescu; II, 1983), o lucrare de pionierat în domeniu. După două decenii, revine cu o nouă ediție, îmbogățită cu trei sute de articole, intitulată Dicționarul etnologilor români (I-III
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
la sfârșit - în Iași. D. a fost tradus în limba română, s-ar părea, de însuși Paisie Velicikovski, bine cunoscutul ucenic al starețului Vasile. Textul românesc este amplificat față de textul slavon, cuvintele mai rare sunt explicate și localizate, termenii de spiritualitate occidentală sunt redați prin termenii tradiționali românești, totul conferind prelucrării un farmec aparte. Modul de transmitere prin copii manuscrise dovedește că la Poiana Mărului, deși exista doar un schit, era organizat, în secolul al XVIII-lea, un adevărat scriptorium. Repere
DESIDERIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286737_a_288066]
-
7-8, 1974, 1-2, 5-6, 1975, 1-2, 1976, 1-2; Paul Mihail, Zamfira Mihail, Geneza manuscrisului românesc „Desiderie”, secolul al XVIII-lea, din Biblioteca Arhiepiscopiei Craiovei, fond „Mitropolit Firmilian”, MO, 1979, 1-3; Paul Mihail, Schitul Poiana Mărului, un centru ortodox cărturăresc, în Spiritualitate și istorie la Întorsura Carpaților, I, Buzău, 1983, 355-384; Dario Racanello, La preghiera di Gesù negli scritti di Basilio di Poiana Mărului, Alessandria, 1986, 244-251; Rugăciunea lui Isus în scrierile starețului Vasile de la Poiana Mărului, tr., îngr. și introd. Ioan
DESIDERIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286737_a_288066]
-
Todosia, rectorul Universității „Al. I. Cuza” din Iași, se precizează că revista, ca și lectoratul român care o coordonează, reprezintă rodul eforturilor comune ale profesorilor de la cele două universități. Scopul publicației este „să facă mai bine cunoscute în Franța valorile spiritualității române, să contribuie într-o manieră concretă la dialogul cultural a două popoare apropiate prin legăturile lor și îmbogățite de «diferențele» dintre ele.” Numărul inaugural, a cărui apariție coincide cu împlinirea a șaizeci de ani de la Unirea din 1918, este
DIALOGUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286758_a_288087]
-
dislocări în topica frazei. Ultimul ciclu, Țara Românească (1944), diferă de cele precedente prin recursul masiv la folclorul național. Însă o parte din poemele în tipar folcloric n-au o semnificație mai profundă și nici nu reușesc să sugereze o spiritualitate caracteristică. Nerealizat ca poem de mari dimensiuni, Cântecul Omului rămâne doar prin câteva insule de poezie autentică. Urmându-i pe maeștrii săi francezi, Théophile Gautier și Villiers de l’Isle Adam, din care și traduce, D. încearcă uneltele prozatorului încă
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
de arte, litere și filosofie”, București, 1990; Emil Cioran, Singurătate și destin, pref. autorului, București, 1991; Mircea Vulcănescu, Logos și eros, pref. edit., București, 1991, Dimensiunea românească a existenței, pref. edit., București, 1991, Ultimul cuvânt, București, 1992, Pentru o nouă spiritualitate filosofică, București, 1992 (în colaborare cu Zaharia Balinca), Dimensiunea românească a existenței, I-III, pref. edit., București, 1992-1996 (în colaborare cu Zaharia Balinca), Prolegomene sociologice la satul românesc, pref. edit, București, 1997, Conjuncturi internaționale. Cronici externe, pref. edit., București, 1998
DIACONU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
Ionescu, Opere, I, VI-VII, pref. în colaborare cu Florica Diaconu, București, 1999-2002 (în colaborare cu Dora Mezdrea); Dumitru C. Amzăr, Gând, cuvânt și faptă românească, București, 2001; Sorin Pavel, Krinonis sau Treptele singurătății, postfața edit., București, 2001; Ion Zamfirescu, Spiritualități românești, pref. autorului, București, 2001; Ion Petrovici, Talentul oratoric. Conferințe la radio. 1932-1943, pref. edit., București, 2002. Antologii: Pro și contra Emil Cioran, București, 1998; Estetică și umanism (Omagiu lui Ion Ianoși), București, 1998; Laudă diferenței (Lui Henri Wald la
DIACONU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
la „Crai nou”, „Suceava. Anuarul Muzeului Județean”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Manuscriptum”, „România literară”, „Dacia literară”, „Monitorul de Suceava”, „Familia”, „Ramuri”, „Limbă și literatură”, „Preocupări didactice”, „Ethos” (Suceava), „Filologie și istorie” (Suceava), „Tribuna”, „Țara Fagilor”, „Ateneu”, „Argeș”. „Ultimul cunoscător complet” al spiritualității din zona Fălticenilor, cum se autorecomandă, „sârguincios benedictin al tezaurelor ascunse în biblioteci”, cum îl aprecia Vasile Lovinescu, D., împătimit al cercetării tradițiilor literare, artistice și culturale ale orașului de pe Șomuz, și-a dăruit mulți ani de cercetări devotate punerii
DIMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
realitate, ci din întâlnirea acesteia cu ideologia” („Gândirea” și gândirismul, 1976). Lucrare a acelui „singur real exil, [...] care se definește el singur prin propriile lui acțiuni, care pot fi variate și diferit orientate, dar au același obiectiv: apărarea și promovarea spiritualității românești celei autentice”, consecventă cu propriul program, țintind spre literatura de bună calitate, nu întotdeauna ferită de un anume patetism și de exaltarea naționalistă, D. se înscrie în presa românească ca o Invitație la cavalerism (John Halmaghi, articol-program, 1-2/1975
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
literatură universală, care stabilește principiile de selectare și structurare a materialului, este înțeles într-un sens apropiat de cel al lui Goethe. Autorul se oprește așadar numai asupra acelor curente și autori care au răsfrânt cu mai multă forță artistică spiritualitatea unor colectivități, pledând mai convingător și folosind cu mai multă strălucire limbajul artei în afirmarea idealurilor. Epoci întregi de la Antichitatea din care nu lipsește Orientul Îndepărtat până la vremea noastră, curente hotărâtoare în istoria culturii, scriitori și opere de prim rang
DRIMBA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
s-au „repliat” lângă Septuaginta de la Frankfurt și - lăsând deoparte unele rigori filologice - au produs o reducție de o remarcabilă fluență. Biblia de la București, o carte zămislită în bună măsură de cărturari laici, a putut da expresie schimbărilor petrecute în spiritualitatea românească și a fost capabilă să adune în jurul ei forțe intelectuale din toate marile secvențe de cugetare ale lumii românești și ale Sud-Estului european. Semnăturile celor doi frați se află și pe tălmăcirea, din grecește, a unei culegeri de omilii
GRECEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]