11,293 matches
-
prin creație să nu se producă o abatere de la normă, ci numai să se realizeze ceea ce nu a mai fost realizat sau ceea ce a fost uitat. Sub acest aspect, literatul tinde spre un oarecare nonconformism, în vreme ce omul de știință se străduiește să respecte cît mai mult norma, dar și într-un caz și în celălalt este vorba de o deliberare volitivă, de o opțiune. Primul procedează astfel fiindcă noutatea de expresie este cheia de boltă a operei sale, celălalt urmărește claritate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a informațiilor celorlalți membri ai grupului de origine. Este bine ca fiecare membru al grupului de experți să Înțeleagă că este responsabil de predarea acestei porțiuni a temei celorlți colegi din grupul inițial. Întorși În sânul "grupului- casă", experții se străduiesc să-i Învețe pe ceilalți, reținând la rândul lor informațiile pe care le transmit colegilor, experți În alte sub-teme; strategiile de predare și materialele folosite rămân la latitudinea grupului de experți. Este foarte important ca fiecare membru al grupului să
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
învățării există un raport direct proporțional. Persoanele dotate cu capacități intelectuale și impulsionate de mobiluri puternice asimilează cunoștințele cu ușurință, într-un timp scurt și cu randament maxim. Cu totul altfel stau lucrurile cu elevii care vor să învețe, se străduiesc dar rezultatele sunt nesatisfăcătoare. Acestora le lipsesc instrumentele necesare actului învățării și nu pot da mai mult, oricât ne-am strădui. E ca și cum am pretinde unei persoane, fără voce și auz muzical să interpreteze o arie dintr-o operă, pe
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
un timp scurt și cu randament maxim. Cu totul altfel stau lucrurile cu elevii care vor să învețe, se străduiesc dar rezultatele sunt nesatisfăcătoare. Acestora le lipsesc instrumentele necesare actului învățării și nu pot da mai mult, oricât ne-am strădui. E ca și cum am pretinde unei persoane, fără voce și auz muzical să interpreteze o arie dintr-o operă, pe scena unui teatru liric. Despre copiii aflați în această nefericită situație, părinții spun că nu-i ajută mintea iar dascălii îi
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cu gesturile sale. Prin astfel de mijloace învățătorul reușește să pătrundă în mințile sărace și încețoșate ale copiilor ca în niște încăperi slab luminate, își încălzește propriul suflet la lumina incandescentă emanată de zecile de ochi ațintiți asupra sa, se străduiește să descifreze de pe chipurile contorsionate ale copiilor mirarea, nedumerirea, neputința, ca și sclipirea scânteietoare a înțelegerii. Cred că astfel de momente de tensiune intelectuală, în care fluxul emoțional și spiritual circulă intens, în ambele sensuri (de la învățător la clasă și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
școlarilor, publicat în Anuarul Școalei Normale „Vasile Lupu" din Iași, pe anul 1929-1930 și pe care îl transcriu: Mă leg: 1. Să-mi țin cuvântul dat; 2. Să ascult cu bunăvoință și cuviință de cei ce mă îngrijesc și se străduiesc să-mi dea învățătură și bună creștere; 3. Să nu tăinuiesc adevărul; 4. Să fiu drept și cu mine și cu alții, măsurându-mi vorbele și faptele; 5. Să cruț pe cei ce suferă și să ajut, pe cât pot, pe
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
mi-a mărturisit că, în scurtele momente de repaus pe care și le acordă, stă de vorbă cu cele trei galinacee. Cocoșul este mai receptiv și mai disciplinat în dialog. Când poetul îi vorbește, el tace și ascultă cu atenție străduindu-se, parcă, să înțeleagă ceea ce i se spune. Politețea mă obligă, spune Mihai Munteanu ca și eu să-l ascult când el emite pe diferite tonuri, ceea ce are să-mi transmită prin cântecul său. Singurătatea prietenului meu este diminuată și de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
să fie o ființă morală esențialmente, chiar dacă, de cele mai multe ori, doar în potențialitate. Dar nu poți cuteza la o cunoaștere superioară, in divinis, dacă nu ești un om drept. Vei cunoaște tot felul de strîmbătăți, pe care degeaba te vei strădui să le aduni în diverse formule de așa-zisă "coincidență a contrariilor". Odată cu morala, lumea noastră și-a pierdut sufletul. Celebrul Axis Mundi este drept și duce către Cer, în vreme ce Anima Mundi rătăcește într-o ceață etică, într-o noapte
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
greu să întorci și obrazul celălalt, dat altă cale viabilă nu există. E foarte greu să ierți, dar abia cine reușește este puternic. E foarte greu să-ți iubești dușmanul, dar abia aceea este adevărata iubire, aproape înfricoșătoare. Gandhi se străduia sistematic să considere că erorile celorlalți sunt ale lui însuși, ceea ce aș numi un totalitarism al purității, excluzînd sexul, carnea, hainele făcute de alții ș.a. "Spiritul fără carne este perfect și este tot ce ne trebuie", spunea el, sublim și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
integru integral și inclusiv, total. Pe cruce, lumea moare și învie odată cu Fiul omului, întru Sine. Aceasta nu e istorie, căci se petrece continuu, istoria e o invenție mundană, ce introduce timpul, de care nu este nevoie, de aceea mă străduiesc să mă exprim mereu la prezent, un prezent continuu, fără început și fără sfîrșit. Istoria e pentru cei care cred că se nasc și mor, nu pentru cei care au o relație bună cu infinitul, conștienți că trăiesc în eternitate
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
sintagma "sfîrșitul filosofiei", deși nu pot fi întru totul de acord cu ea. Filosofia va renaște, alimentîndu-se din nou din nesecatele surse orientale, grecești și germane din perioadele lor de glorie. On revient toujours... Am observat că, în timp ce unii se străduiesc să clarifice adevărul, alții îl deconstruiesc, îl complică. De aceea tot rătăcim, iar progresul este foarte lent. Sau poate că lumea e doar o poveste în care adevărul e doar o frază, reperele nefiind foarte clare... Am mai observat în
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
crede pur și simplu că proprietatea asupra mijloacelor de producție nu mai contează (Work of nations, Alfred Knopf, 1991). În războiul tehnologic, statele își utilizează întreaga putere. În particular, ele privilegiază și protejează activitățile de înaltă tehnologie, pe care se străduiesc să le păstreze în patrimoniul național, în timp ce cele de producție și cele financiare pot fi mai ușor relocate. Anumite țări prezintă o dinamică a inovării controlată de stat, altele o inovație controlată de firme, cel mai adesea străine, iar altele
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
centre de cercetare se află la mii de kilometri depărtare de țara de origine. Grupurile germane, japoneze și cele chineze au știut, de pildă, să exploateze bine avantajele proximității, înainte de a se avînta pe piețele străine, pe care s-au străduit repede să identifice alte avantaje de proximitate. Întreprinderea mare se bazează pe teritorii multiple, modificîndu-le. De asemenea, teritoriile se structurează și oferă oportunități de mînă de lucru formată și resurse tehnologice. Astfel, se constituie moduri de organizare industrială bazate pe
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
într-o familie, într-o comunitate unde întîlnește imediat tot felul de condiționări și constrîngeri, tradiții și obișnuințe, reguli care-și pun amprenta pe personalitatea sa în formare și o orientează pe un anumit făgaș al posibilului. Oricît m-am străduit, nu am găsit o definiție mai bună a libertății decît tot cea chinuită de Engels, după care "libertatea este necesitatea înțeleasă". Pentru observatorii atenți și avizați ai vieții internaționale și a culiselor acesteia, e tot mai clar faptul că Dominique
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
deveni cea militară. Dimpotrivă, oamenii continuă să emigreze din China și din aproape întreaga Asie, uneori cu disperare, tot spre Occident. Cînd procesul se va inversa, atunci Occidentul va fi pierdut, dar așa-ceva nu se întrevede, oricît ne-am strădui, cu excepția celor care lucrează în multinaționale și sunt obligați să o facă și a diplomaților (incluzînd aici și spionii). Încă nu se cunoaște visul intim al majorității chinezilor și aceasta este o problemă de lămurit. Pînă una-alta, după ce că domină
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
la distanță de punctul exitus și va urmări combaterea contracturilor, în acest scop folosindu-se, în principal, presiuni locale, presiuni alunecate profunde și frământat lent; el se va apropia progresiv de locus dolenti (locul dureros), în care kinetoterapeutul se va strădui să găsească modalitatea de executare a presiunii (cu rădăcina mâinii, cu antebrațul etc.) la care pacientul simte cea mai importantă calmare a durerii. Ca și în dorsalgiile de surmenaj, nu este exclus să apară o senzație de calmare bruscă a
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
perturbărilor patologice reale frecvența poate fi stabilită între o ședință la 15 zile, până la două pe săptămână. 11.2. Aplicațiile masajului în afecțiuni geriatrice în afecțiuni cardio-vasculare La vârste înaintate, masajul este cu atât mai util cu cât se va strădui să dinamizeze cât mai mult bolnavul, pentru atingerea acestui deziderat fiind necesară folosirea asociată a mai multe modalități terapeutice. Cu vârsta, mai ales la femei, se instalează tulburări ale circulației de retur, din acest motiv fiind recomandat masajul de facilitare
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
lui. Îi sunt recunoscătoare pentru susținere. Îi mulțumesc, de asemenea, lui Denis Maraval, pe care-l hărțuiesc uneori, tot din cauza nerăbdării mele, dar probabil că s-a obișnuit. Către Éva și toți cei care, în culisele acestei auguste edituri, se străduiesc să dea viață cărților noastre, se îndreaptă toată recunoștința mea. Paris, decembrie 2006 CUVÂNT ÎNAINTE Suferința nu este "tendință". Și totuși... În confortabilele noastre societăți occidentale, suntem, ca să spun așa, somați să alergăm după succes, fericire, rețete de sănătate, tinerețe
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
viitor fără suferință. Or, până într-un trecut recent, homo religiosus monoteist suferea pentru Dumnezeu și prin Dumnezeu. El credea în funcția răscumpărătoare a suferinței. De aceea, religiile s-au aplecat în mod tradițional spre suferința omului și s-au străduit să-i dea o explicație pentru a o face suportabilă aici, pe pământ, ori să arate că ea nu este abordabilă pe căile aflate la îndemâna omului muritor. Chiar și suferința individuală intra într-n calcul colectiv. Iar cea a grupului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
reactualizate ca până atunci, nici nu mai produc credință și coeziune, deoarece "codurile" universului religios care le era specific nu le mai spun nimic contemporanilor. Se reține din ele numai partea vizibilă: suferința însăși, a cărei istorie oamenii se vor strădui de acum să o scrie. Note CAPITOLUL 2 Fabricarea istoriei de suferință Israel a fost, în toată istoria sa de până în prezent, un popor al suferinței. Suferința a devenit energia sa vitală.ccc Amintirea primei Cruciade (1096) bântuie imaginarul evreilor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
puțin s-o abordăm prin simbolistica pe care a produs-o, pornind de la arhetipuri existente, în jurul suferinței necesare și al suferinței nemeritate. Evreul s-a erijat, de fapt, în modelul robului care suferă. Iar unele curente creștine chiar s-au străduit să dea o semnificație creștină genocidului, conceput asemenea tainelor creștine ale răstignirii și învierii. Evreul răstignit nu este un simbol nou, dar, după Holocaust, Iisus este privit ca o metaforă a genocidului prin identificarea lui ca evreu. La sfârșitul războiului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Greenberg, tinde spre reconstrucție și izbăvire. Pentru Shmuel Yosef Agnon sau Haim Hazaz și alții, speranța de izbăvire este prezentă, inclusiv în scrierile lor care nu au ca temă genocidul. Așteptarea religioasă tradițională și cea a tânărului stat, care se străduia să găsească un răspuns la distrugere pentru a putea continua să construiască o țară nouă, se întâlnesc astfel în conștiința națională aflată în formare 1. O saga națională care se caută între eroi și victime Memoria genocidului în Israel este
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
auto-indulgentă", cum subliniază Elazar Barkan în Guilt of Nations 16. Paradoxul este că această memorie, care se voia unică, nu a încetat să fie imitată. "Cultura victimelor" nu a putut prinde rădăcini decât în societăți avide de moralitate, care se străduiesc să ispășească pentru a-și recăpăta inocența, dar unde ispășirea nu duce la o veritabilă izbăvire. În Europa, unde s-au derulat diferitele faze ale genocidului evreiesc, datoria de memorie propovăduită de evrei putea ajunge foarte ușor la statutul de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
sau colective, un trecut de suferință se dovedește indispensabil. El este singurul mijloc de a te distinge de masa celor despre care se consideră că nu au suferit sau doar că au suferit mai puțin. Într-o societate care se străduiește să proclame dreptul la fericire, se înalță și revendicarea nefericirii ca o componentă indispensabilă a identității individuale și a celei a grupului la care te afiliezi tocmai prin intermediul ei. Orientată către trecut, această doleanță este mai ales, în majoritatea cazurilor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
poate fi definită decît în parte prin metoda sa, deci nici economia nu poate fi definită de concepte mecanice și raționamente deductive. Raționamentul deductiv riguros al lui Pareto are la bază date observabile prin analiza comportamentului indivizilor. Autorul italian se străduiește să demonstreze funcționabilitatea unui sistem economic imaginar, care ar fi guvernat de doi factori: dorințele indivizilor și obstacolele aflate în calea satisfacerii respectivelor dorințe. Pentru el, simpla aplicare a unui concept de echilibru mecanic în acest sistem ar fi garanția
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]