8,025 matches
-
domnul acela mi-a făcut-o țin minte doar un citat din Maiakovski care, vituperând individualismul, ironiza pe inșii meschini ce fac dintr-o biată suferință personală (cauzată, de pildă - pilda o dădea chiar marele poet - de un cui în talpă) o tragedie universală. Mentorul meu ocazional bătea, cu alte cuvinte, șaua ca să priceapă iapa... Singurul care m-a înțeles atunci a fost tata, fire turbulentă, înclinată spre revoltă, gata să vadă peste tot și să combată nedreptatea. Nu mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
fie scrisă aceasta rugăciune pe culoar și este scrisă și în interiorul bisericii, după cum v-am spus. Piciorușul Domnului Nu departe de această biserică (Pater Noster) este o capelă. Acolo este o piatră care are un semn în ea, o talpă, o urmă de picior omenesc. Se spune ca atunci când Domnul S-a înălțat la Cer a rămas întipărit locul unde a stat pentru ultima oară cu picioarele pe pământ. Acum este un arab acolo și este închis. Dacă îi oferi
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
decolare, stopează o secundă pentru a porni deodată accelerând fantastic cu un elan irevocabil, în poemele lui Nichita intervine foarte curând, îndată sau după câteva versuri deschizătoare, un vers declanșator, deasemenea irevocabil : „Ci ia-ți calul de căpăstru, pune-ți talpa n scări și du-te ;/ e o lume-acolo, alta, a copacilor și-a mării...” (Marină, în Sensul iubirii) ; „Ea e Artemis ! Ea poate, ea știe./ Palisandrii se-nchină cu umbră grea,/ când trece și sună sandaua ei vie ” (Artemis
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
alimente și încălțăminte. Îmi amintesc de prima pereche de bocanci pe care mi i-a cumpărat tata, când eram de vreo cinci ani. Bocancii stăteau în prăvălie agățați într- un cui la o grindă, legați de șireturi. Aveau „ținte” pe talpă și potcoave la tocuri. Erau mai mari decât laba piciorului meu cînd i-am probat de mi-i-a cumpărat, dar tata tot mi i-a cumpărat, motivând că „piciorul copilului mai crește” și o să-i poarte mai multe ierni
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
s-a arătat sârguincios. A învățat meseria de cizmar. Când era cavaler, flăcău cum se zicea la noi, spunea cu fală: „sunt pantofar de București.” Bunicii i-au cumpărat calapoade și toate uneltele necesare acestei meserii, l-au aprovizionat cu talpă și piele pentru cizmărie, dar el nu s-a ținut de treabă. Într-o duminică, pe la sfârșitul lui iunie, când eram de 9-10 ani, unchiul Scarlat a cules câteva sute de kilograme de zarzăre din grădină, le-a pus în
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
universitare pentru studenți. Deși a urcat atât de sus pe treptele științei, ale tehnicii și ale culturii, a rămas tot atât de modest ca și atunci când era elev la Școala Normală, când nu avea uniformă corespunzătoare, când umbla cu pantifi rupți, fără talpă, când bunicul nu avea bani să plătească taxele școlare. Deși în inima mea, unchiul Constantin este focarul de la care pleacă lumina și căldura sufletului meu, totuși simt o distanță între mine și dânsul, pe care simt nevoia să o respect
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și mai mare viteză, dar tata nu le-a dat drumnul. În poarta gospodăriei caii s-au oprit. Tata arăta ca de pe altă lume. Mâinele care ținuseră strâns de căpestre erau însângerate, iar cismele din picioarele lui nu mai aveau tălpi deloc; săriseră în timpul alergării forțate. Mai târziu, peste câțiva ani, într-o toamnă, tata venea singur de la Râmnic, cu căruța cu aceiași cai, grași și frumoși. Coborând o pantă destul de mică, la intrarea în satul Custurea, caii, împiniși ușor de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cealaltă pereche era purtată până se scoroja, și apoi o aducea lângă casă, unde era cofa cu apă și turna iar apă în opinci ca să se înmoaie în timp ce cosea încălțat cu opincile din prima tură. Opincile erau cu talpa spartă și apa curgea din ele în câteva minute, și trebuiau mereu udate cu apă. Eu, inteligent nevoie mare, mi-am zis că prea se obosește tata turnând apă în opinci ca să se moaie, mi-am zis că se risipește
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
a făcut cămașă din tort de cânepă, și un costum de haine din „lână în lână” țesută în patru ițe, în brazi. Dintr-o servietă veche, un cismar din Constantinești ( satul vecin) mi-a făcut o pereche de pantofi cu talpă scoasă dintr-o curea de transmisie a unei batoze (mașină de treerat, cu aburi). Din foaia de cort dată de căpitanul de la „mobilizare” mi-am făcut un balonseide. Cu chipiu militar pe cap, sub balonzaide cu pantaloni caki, m-am
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
nimic - pentru că nici un părinte nu poate să fie sigur că va da naștere unui copil care le va face viața fericită părinților. Ninge și mă las pradă reveriei - mă înfund în meditații și simt urcând un fluid din creștet până în tălpi și din degetele picioarelor până acolo unde craniul meu are un loc numit frumos: „șeaua turcească”. Apoi, din albul zăpezii „compun” lumina albă, cea cu care (după povestirile lui Mircea Eliade, când a fost la noi) șamanii de pretutindeni vindecau
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
și iată-mă angajat la Fabrica de cherestea “Raux et Lalu” la Cosmești. Câte 9 kilometri la dus și la întors, iarna cu felinarul pentru contra lupilor în brațe, credeam c-am să îmbătrânesc numărând pe metri, pe pași, pe talpă la talpă drumul. Dar n-a fost să fie așa. Nu știu ce mă îndeamnă într-o zi, atunci când am dus la contabilitate lemne de foc, să trag cu urechea la o dispută din care ieșeau mereu șapte lei în
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
-mă angajat la Fabrica de cherestea “Raux et Lalu” la Cosmești. Câte 9 kilometri la dus și la întors, iarna cu felinarul pentru contra lupilor în brațe, credeam c-am să îmbătrânesc numărând pe metri, pe pași, pe talpă la talpă drumul. Dar n-a fost să fie așa. Nu știu ce mă îndeamnă într-o zi, atunci când am dus la contabilitate lemne de foc, să trag cu urechea la o dispută din care ieșeau mereu șapte lei în plus. Lăsat
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
rochia roșie cea bună, tricotată din fir de mătase. Rochia era mulată pe corp, puțin sub genunchi și destul de decoltată pentru a atrage privirile. Pe deasupra purtam taiorul elegant din catifea, pe care îl împrumutasem de la prietena mea, Svetlana. Sandalele cu talpa din plută ortopedică, foarte înalte, mă făceau să par mai înaltă. Părul ușor coafat cădea puțin ondulat pe umeri. Ochelarii de soare îi țineam pe creștet, etalând superioritate și siguranță de sine. La toate acestea se adăuga parfumul franțuzesc pe
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Mă minunez și acum când îmi aduc aminte: celuloză vrac exportată în Austria în vagoane de unde se descărcase negru de fum, costume pentru RDG fără căptușeală, bocanci pentru soldații "prietenului" Gaddafi, care la primul "pas de front" au rămas fără tălpi, locomotive pentru Costa Rica, încremenite în poziție "pe loc repaus" chiar în momentul festiv al inaugurării liniei ferate, ARO special pentru partidele de vânătoare ale șahului, care a refuzat să pornească... Având în vedere că domeniul construcțiilor civile luase amploare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
126.000 de lei, un "vot de blam"... Decembrie 1988, "Luna cadourilor" avea să-mi atârne în Pom "cadourile" de mai sus, după ce, cu puține zile înainte, Moș Nicolae îmi "transferase" deja din "cizmele" de la "Cooperativă" în ghetele mele cu tălpile rupte un ultim și neprețuit "dar". Îl menționez ca "picătura care a umplut paharul" și respectiv dosarul de la CNSAS conform dictonului Finis coronat opus: Ministerul de Interne Strict secret DSS/ Direcția a III-a ex. unic 372/DM/0081 6
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în toate activitățile primăriei, cunoscând toate aranjamentele, bugetul, legile scrise și nescrise ale primăriei și era toată nădejdea notarului, a primarului și chiar a pretorului de la Sulița, ori a prefectului de Botoșani, care se tot schimbau, dar ea a rămas talpa primăriei și perfecționată în efectuarea unor situații urgente cerute de forurile superioare. Era nemăritată, locuia într-o casă proprietate personală, avea un frate militar aviator, și o soră, învățătoare, măritată cu învățătorul Iordăchescu, funcționând la școala din Victoria și care
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în toate activitățile primăriei, cunoscând toate aranjamentele, bugetul, legile scrise și nescrise ale primăriei și era toată nădejdea notarului, a primarului și chiar a pretorului de la Sulița, ori a prefectului de Botoșani, care se tot schimbau, dar ea a rămas talpa primăriei și perfecționată în efectuarea unor situații urgente cerute de forurile superioare. Era nemăritată, locuia într-o casă proprietate personală, avea un frate militar aviator, și o soră, învățătoare, măritată cu învățătorul Iordăchescu, funcționând la școala din Victoria și care
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
doi se disting bine, deși statuia este plină de caverne, părând a fi un burete de lemn; încheieturile labei picioarelor, la amândoi, s-au subțiat de vechime și par o sfoară, o sârmă; abia se mai văd firele care țin tălpile femeii. Statueta pare retrasă, pare să ascundă ceva de rușine, fapta unui Mare Misogin. Sașa Dacă îmi este ceva nesuferit, apoi snobismul îmi este nesuferit. O întâmplare banală, petrecută într-o văgăună obscură, între două dealuri de prin Vaslui, poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
balconului, la etambou - obligatorii la galioane. Galion spaniol (repere : prezența unor punți, sub cea principală ; tunurile scoase prin saborduri ;duneta la pupa, înălțată în trepte, destinate cabinelor ofițerilor ; teuga înaltă, la prova, pentru echipaj și bucătărie ; patru catarge, fixate în tălpi, la bază, pe chilă, două cu vele pătrate, două cu latine ; balcon, sub dunetă, la pupa ; ciocul alungit) ; dreapta, Golden Hind a lui Francis Drake, la scară reală (commons.wikimedia.org) saloanelor de pe uscat). Bărcile, uneori suspendate de gruie în afara
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Aveam de pregătit viitorul. Despre care nu știam nimic, nici măcar dacă există. Când aud acum știri din Coreea de Nord unde oameni care au terminat rădăcinile se aude că își mănâncă proprii copii, un fior de gheață îmi trece din creștet până în tălpi. În coșmarurile noastre, viitorul semăna prea adesea cu cel coreean. Și mă întreb: de unde ne venea forța utopiei, chiar și la începutul lui decembrie ’89? * Îmi recitesc autobiografia și CV-ul. Ca să o scriu pe prima, trebuia să ignor partea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
politica au eșuat în diverse specii de paternalism, de la cel soft, cu ceva ingrediente democratice de vitrină, până la cel hard, dictaturile propriu-zise. „Prostimea”, termenul atât de drag istoriei premoderne, a rămas la noi pe piața discursului public în diverse ipostaze: talpa țării, toți (mai puțin PCR, factorul conștient al societății noastre), simplul cetățean, omul simplu, omul de pe stradă. Acesta este mesajul pe care l-au primit și îl primesc cei care nu fac parte dintr-o elită conducătoare sau dintr-una
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
căruțe, vaci și cai, a trebuit să suporte ororile evacuării, cu ea luându-l doar pe Bob. Trecea zilnic pe la noi. Conversația sa se restrângea la evenimente de tipul: „Veneam azi de la gară și, în dreptul cantonului, mi s-a desprins talpa la pantof. Ei, bine, vă închipuiți cum am venit până acasă”. Eram atât de obișnuit cu prezența dumneaei încât nu-i dădeam o mai mare atenție decât, de pildă, șifonierului. Sensibilitatea duduii Sofica mă umplea de sfiiciune, mai ales atunci când
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
veacului care a trecut. În logica unei asemenea gândiri urma probabil ca Moldova să se unească cu Basarabia bolșevică care, la rândul ei, trebuia înghițită de Ucraina și câteși trele de Rusia. De e să ai un picior pe grumaz, tălpii rusești, de preferat este călcâiul oltenesc. IAȘII ÎN 1940 I Datorită deselor mutări cu familia mea, cele mai vechi amintiri îmi sunt legate de orașele Roman, Iași și Agnita. În 1940 o parte din Transilvania și Basarabia erau cedate. Veniseră
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
distracții inocente se limitau la frecventarea ocazională a unei cârciumi dincolo de Porta Vescovo, în localitatea Quattro Stagioni. Juca cărți cu prietenii și bea un pahar de vin. Adesea era auzit îngânând cântece populare pe ritmul loviturilor de ciocan vibrate pe tălpile papucilor cărora le schimba pingelele. Nu se avea o sănătate prea bună și deseori se îmbolnăvea de bronșită. Cu certitudine, nu-l ajuta prea mult nici încăperea umedă unde lucra. Șchiopăta ușor. Mama, Angela Foschio, o femeie cu niște virtuți
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de sîngerosul dictator Idi Amin Dada. Tip provenit dintr-o familie cu dare de mînă, a făcut box de performanță, dar a și moțăit prin amfiteatrele unor universități celebre din lumea civilizată. A venit la putere pe cale violentă, a pus talpa pe gîtul poporului, în timpul unei revolte populare, armata fidelă lui trecînd prin sabie peste 300 000 de oameni. A avut un harem consistent, cu vreo 40 de neveste care i-au adus pe lume sute de moștenitori. Detestat pentru apucăturile
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]