6,621 matches
-
IV, 1 2, 1993, p. 3. 3 G. Călinescu, Bietul Ioanide. Ed. a II-a (București, Editura pentru literatură, 1965), p. 70. 4 Ne referim, între altele, la mediocrele materiale: Filierele Dezinformării. Cum se face la Paris istoria Transilvaniei, in: Tribuna, 8 și 9/1993. 5 Ed. by Ac. Ștefan Pascu, Profesor Ștefan Ștefănescu (București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987), 260 p. 6 București, Univers, 1981, 582 p. 7 București, Ed. Academiei Republicii Socialiste România, 1979, 973 p., în 4°. Cu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
12 septembrie 1995. 5 Andrei Șerban, Pentru o informare corectă, in: Lupta (Paris), 253, 7 octombrie 1995. 6 Valentin Nicolau, Ministerul Culturii Lor, in: Fahrenheit 451, I, 2 iulie august 1995. 7 Adrian Marino, După Salonul Național de carte, in: Tribuna Ardealului, II, 107, 2 iunie 1993. 8 Expres Magazin, 44, 1994. 9 G. Călinescu, Scrieri despre artă. Ediție îngrijită de George Muntean (București, Meridiane, 1968), I, p. 108. 10 Alina Mungiu, Românii după '89. Istoria unei neînțelegeri (București, Humanitas, 1995
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
1959 și 1962, lucrează ca administrator la Institutul Politehnic București, șef de depozit la o întreprindere de geologie (1962-1965) și director de hotel la complexul turistic Capitol (1976-1977). A debutat în „Gazeta literară” (1964). A colaborat la „Viața românească”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Tomis”. Debutul editorial îl reprezintă romanul Banchetul, apărut în 1967. Prospectarea vieții studențești (Banchetul), construirea unui nou cartier pe ruinele ghetoului evreiesc (Provincia sufletelor, 1985), salvarea pământurilor gospodăriei agricole de stat de inundații sau pregătirea vilelor foștilor aristocrați pentru a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285703_a_287032]
-
devenind doctor în filologie în 1999. Debutează în 1976, în revista „Transilvania”, cu un grupaj de poeme. Prima carte, Seară adolescentină, îi apare în 1982, autorul ei fiind distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut în poezie. Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Orizont”, „România literară”, „Observator cultural”, „Dilema”, „Poesis”, „Tomis”, „Viața românească”, „Apostrof” ș.a. Este redactor al revistei „Echinox” (1976-1980), profesor de limba și literatura română la Piatra Neamț, Agnita, Cisnădie, Sibiu, librar - o scurtă perioadă -, iar din 1990
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286199_a_287528]
-
Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” și profesor la Facultatea de Filologie, secția teatru, din Craiova. A debutat publicistic în „Viața studențească” în 1963 și editorial în 1976, cu volumul de reportaje Timpul din ziduri. A colaborat la „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Suplimentul literar al «Scânteii tineretului»”, „Teatrul”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Spirit românesc”. Rezultat al unor călătorii în țară și în străinătate, reportajele reunite sub titlul Timpul din ziduri se remarcă prin observațiile la fața locului, completate cu o amănunțită documentare. Spații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286746_a_288075]
-
în „Crizantema” (1929) și colaborează cu poezie, proză, articole și cronici la ziare și reviste transilvănene („Societatea de mâine”, „Hyperion”, „Brașovul literar”, „Graiul Maramureșului”, „Claviaturi” ș.a.), la unele fiind membru fondator („Symposion”) sau, temporar, secretar de redacție („Națiunea română, 1935-1938, „Tribuna”, 1938-1944). A semnat, în mare parte, cu inițiale (C.S.A.) sau cu pseudonime (Gh. Barciu, Ciocio, Sergiu, Emilian, Leviatan), contribuind, cu un condei energic și incisiv, la impulsionarea vieții literare din Ardeal și, îndeosebi, la stimularea tinerelor talente. După un sfert
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285349_a_286678]
-
L. este, de asemenea, membru al redacției revistei „Versuri și proză” (1915). Colaborează cu articole politice, sociale, culturale la „Adevărul literar și artistic”, „Curier israelit”, „Gazeta politică și literară”, „Informația Bucureștiului”, „Mântuirea”, „Răspântia”, „Renașterea noastră”, „Seara”, „Știri din lumea evreiască”, „Tribuna”, „Versuri și proză”, „Vieața nouă” ș.a. A fost redactor fondator al revistei „Adam” (1929-1940), publicație de orientare antifascistă și antihitleristă, unde polemizează cu Nae Ionescu și A. C. Cuza. Nu s-a sfiit să atace, în pamflete, extrema dreaptă, devenită amenințătoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
întrucât, în limitele acestei viziuni, localismul creator propune valorificarea istoriei și a tradiției provinciilor, a folclorului local, transpunându-se în instrument de formare a culturii autentice. Cultivarea localismului creator reprezenta apanajul intelectualului provinciei ce se manifesta, de cele mai multe ori, de la tribuna revistelor locale. Pentru acest actor al periferiei, localismul deținea două valențe: pe de o parte, fenomenul era generat de o serie de complexe ce converg în jurul binomului centru-periferie, pe de altă parte, localismul apare și ca strategie culturală, de deprovincializare
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
neîncredere. Se impune însă o distincție netă între intelectualii care au șansa de a se afirma în capitală sau în afara granițelor, traversând astfel procesul de deprovincializare, și intelectualii ce activează pe plan local, încercând să își facă auzite vocile de la tribuna provinciei, eventual blamând decadentismul capitalei. Intelectualul interbelic al provinciei activează cu preponderență în câmpul cultural, desfășurând de regulă și activități profesional-intelectuale. Cei mai mulți sunt profesori, avocați, medici sau ziariști. Preocupările sale se centrează pe crearea și medierea de cultură care să
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cu preponderență în câmpul cultural, desfășurând de regulă și activități profesional-intelectuale. Cei mai mulți sunt profesori, avocați, medici sau ziariști. Preocupările sale se centrează pe crearea și medierea de cultură care să contribuie la progresul zonei, dar și la propria afirmare. De la tribuna revistelor locale, intelectualul provinciei polemizează adesea cu figuri intelectuale din capitală ce pun sub semnul întrebării utilitatea localismului în contextul în care după unire, centrul marșa pe ideea de unificare dobândită prin centralizare, inclusiv pe palier cultural. Pentru intelectualul provincial
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
voci considerân-du-l mai târziu singura personalitate literară valoroasă din Moldova de nord. Dorohoiul se impune în planul localismului creator prin Tudor Pamfile, Revistă de limbă, literatură și artă literară (1923-1928), condusă de Dumitru Furtună. Publicația este poate cea mai fertilă tribună de valorificare a creației populare din zonă, articolele abordând în exclusivitate texte folclorice, multe inedite, aspecte biografice ale unor folcloriști precum S. T. Kirileanu, I. Creangă, A. Russo, un loc aparte fiind rezervat vieții și creației lui Tudor Pamfile. Numerele
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și folclor - Făt-Frumos - la care vor colabora și scriitori bucovineni ce semnau în Junimea literară sau Glasul Bucovinei. Mișcarea literară regională îngloba astfel și celălalt centru cultural al Bucovinei, iar revista se autointitula "cea mai LIBERĂ și cea mai desinteresată tribună din republica literelor române". De această dată însă, programul revistei promova în special creația folclorică, înfierând "mistificarea" inerentă literaturii moderne - o literatură ce alimenta "cultul orgoliului", "autoidolatrie" și "reclamagism"38. Tradiționalismul de factură sămănătoristă răspundea într-o anumită măsură principiilor
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
doar lucrările de bază și domeniile de interes. Producție intelectuală în județele nord-moldovenești ale Vechiului Regat 3: 1. A. Vasile Alexandrescu (1903-?), scriitor, profesor de limbă română la Liceul Ghica din Dorohoi, colaborează cu articole la Adevărul literar, Însemnări ieșene, Tribuna școlii, Cuvântul nostru. 2. Constantin S. Antonescu (1902-1981), naturalist, absolvent al Liceului Laurian, cu studii universitare la Iași și doctorat la Berlin, a fost profesor la Școala normală din Botoșani până în 1933. A publicat volumele de specialitate: Peștii apelor inferioare
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
broșura etnografică Industria casnică în Bucovina, 1922, Poezii, 1935. În manuscris a rămas studiul Animalele în povești, respins de la publicare de Academia Română, în 1930. 59. Vasile Olinci (1891-1971), învățător la Câmpulung Moldovenesc, publică în revistele vremii. Editează, în 1919, publicația Tribuna și contribuie, în 1923, la apariția revistei Voința. Redactează și conduce ziarul Dreptatea 1920-1922. 60. Teodor Onciulescu (1907-1981), lingvist, cu studii la Cernăuți și Roma, profesor la Liceul din Câmpulung Moldovenesc, publică studii de filologie română și romanică, geografie folclorică
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Nebuloasa crabului. Între 1962 și 1968 este profesor de matematică în Jurilovca, județul Tulcea, apoi funcționează ca director al Casei Creației Populare a județului Tulcea până în 1972, când se angajează redactor la „Vatra”. Colaborează și la „Tomis”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”. Nebuloasa crabului propune un lirism de factură descriptiv-evocatoare. Poemele, simple ca structură și imaginar, sunt pline de locuri comune, dar unele versuri se evidențiază prin percepția misterului sau, uneori, prin exaltarea eului liric adolescentin în fața spectacolului naturii. Trecerea timpului, marea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288308_a_289637]
-
din 1978, la Deva, lucrează, în continuare, ca metodist cultural în același oraș. Debutează cu proză (schița Băiatu), în revista „Scrisul bănățean” (1958). Editorial, debutează cu volumul de proză scurtă După-amiaza bătrânului domn (1970). Colaborează, îndeosebi cu proză, la „Steaua”, „Tribuna”, „Orizont”, „Vatra”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „Viața românească”. Din 1999, este director al revistei „Arhipelag”. Proza scurtă (nuvele, povestiri, schițe) din cuprinsul volumului După-amiaza bătrânului domn are, ca tematică și procedee, caracterul unor exerciții pregătitoare pentru câteva dintre romanele ulterioare. Nuvela care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
apar o serie de proze scurte. Va continua cu același gen de colaborări, dar, mai ales, cu articole, recenzii și eseuri critice și la alte periodice („Brașovul literar”, „Jurnalul literar”, „Însemnări ieșene”, „Lanuri”, „Litere”, „Meșterul Manole”, „Porunca vremii”, „Sfarmă-Piatră”, „Vremea”, „Tribuna literară”, „Pământul”, „Tribuna Transilvaniei”, „Universul literar”, „Viața” ș.a.), unde mai semna uneori și cu pseudonimele Melania Chirnoagă, Emanoil Radian sau Teodor Chiru. A publicat volumul de nuvele Carte de dragoste (1935), romanul Logodna (1940), studiul Alexandru Călinescu, poet al tristeții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
de proze scurte. Va continua cu același gen de colaborări, dar, mai ales, cu articole, recenzii și eseuri critice și la alte periodice („Brașovul literar”, „Jurnalul literar”, „Însemnări ieșene”, „Lanuri”, „Litere”, „Meșterul Manole”, „Porunca vremii”, „Sfarmă-Piatră”, „Vremea”, „Tribuna literară”, „Pământul”, „Tribuna Transilvaniei”, „Universul literar”, „Viața” ș.a.), unde mai semna uneori și cu pseudonimele Melania Chirnoagă, Emanoil Radian sau Teodor Chiru. A publicat volumul de nuvele Carte de dragoste (1935), romanul Logodna (1940), studiul Alexandru Călinescu, poet al tristeții (1937) și, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
vulgarizarea darwinismului, despre raporturile între creditori și datornici, despre lipsa de cuvioșie a unor fețe bisericești ș.a.m.d. Insistându-se asupra suferințelor îndurate de țărani, se critică aspru atitudinea unora (Pasivitatea românilor), se ironizează simulacrele de procese politice (Procesul „Tribunei”, tragicomedie într-un act), se inserează versuri de laudă la adresa memorandiștilor sau care iau în derâdere alegerile desfășurate sub amenințare (Ecou după alegeri). Cu sarcasm sunt atacați, pentru atitudinea lor politică antinațională, Gh. Alexici, Moldován Gergely ș.a. Redacția găsea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290673_a_292002]
-
statul ar dori doar să dea o mână de ajutor. Dar, vai!, nefericitul, ca Figaro, nu știe nici pe cine să înțeleagă, nici în ce parte să o ia. Cele o sută de mii de guri ale presei și ale tribunei îi strigă în același timp: Organizați munca și muncitorii. Extirpați egoismul. Reprimați insolența și tirania capitalului. Faceți experiențe asupra bălegarului și asupra ouălor. Brăzdați țara de căi ferate. Irigați câmpiile. Împăduriți munții. Fondați ferme-model. Fondați ateliere armonioase. Colonizați Algeria. Alăptați
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
care nu conține la nivel teoretic nicio erezie economică. Erezia începe atunci când se vrea a se reprezenta sacrificiul ca fiind un avantaj deoarece aduce profit cuiva. Însă, fie m-am înșelat, fie autorul propunerii nici nu va fi coborât de la tribună că se va găsi cineva care se va grăbi să îi zică: Să demobilizăm o sută de mii de oameni! V-ați gândit ce înseamnă asta? Ce se va întâmpla cu ei? Din ce vor trăi ei? Din muncă? Dar
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
zis: ignoranța proclamându-se infailibilă și reclamând despotismul în numele acestei infailibilități. Să ne scuze cititorul pentru această digresiune. Ea nu este probabil inutilă în momentul în care, scăpate din cărțile saint-simoniene, falansteriene și icariene, declamațiile împotriva Intermediarilor invadează jurnalismul și tribuna și amenință în mod serios libertatea muncii și a tranzacțiilor. Restricția Domnul Prohibant (nu eu sunt cel care i-a dat numele, ci domnul Charles Dupin, care de atunci... dar în fine...), domnul Prohibant își consacra timpul și capitalurile convertirii
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
facem să dispară; nimic nu poate fi mai bun, nimic nu poate fi mai just. Dar în aceasta constă, în libertate, tot ceea ce trebuie să ceară Legii un Reformator demn de acest nume. Algeria Iată patru oratori în dispută la tribună. Vorbesc mai întâi toți deodată, apoi unul după altul. Ce au zis ei? Lucruri foarte frumoase cu siguranță privind puterea și grandoarea Franței, privind necesitatea de a semăna pentru a recolta, privind viitorul strălucit al giganticei noastre colonii, privind avantajul
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cu Proprietatea? În geometrie se consideră a fi un adevăr incontestabil că două lucruri egale cu un al treilea sunt egale între ele. Or, s-a întâmplat că un orator eminent, domnul Billault, a crezut că trebuie să suțină la tribună Dreptul la muncă. Acest lucru nu era ușor în prezența mărturisirii care i-a scăpat domnului Proudhon 58. Domnul Billault înțelegea foarte bine că a face să intervină statul pentru a pondera averile și a nivela situațiile înseamnă a urca
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
există principii, deoarece pendulul trebuie să oscileze de la un principiu la altul după nevoile momentului. O, metaforă, unde ne-ai duce tu, dacă te-am lăsa să faci ce vrei [laissez-faire]! Așa cum o spuneați de o manieră foarte judicioasă la tribună, nu se poate spune și încă mai puțin scrie totul deodată. Trebuie bine înțeles că eu nu examinez aici latura economică a regimului protecționist; nu cercetez încă dacă, din punct de vedere al avuției naționale, el face mai mult bine
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]