KorAP: Find »[drukola/base=verb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...252 253 254 ...639 >

15,959 matches

Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

directe, selectând unități care exprimă procese cu trăsătura semantică [+Emisie de sunete], în (127), sau o mișcare/emisie a corpului 119 (128): (127) Îl aud vociferând/cântând la pian. (128) Îl simt tremurând/tresărind/transpirând. În anumite contexte pragmatice, și verbul a auzi poate exprima percepții imaginare: (129) Îl și aud ("mi-l închipui") spunându-le prietenilor la ce s-a gândit! Construcția de acest tip este considerată specifică românei, alte limbi romanice folosind infinitivul și subordonata pseudo-relativă în locul gerunziului 120

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Pentru limbi ca italiana sau franceza, construcțiile cu infinitiv și cele cu propoziții pseudo-relative sunt considerate singurele configurații în care este posibilă exprimarea directă a percepției unui eveniment (Felser 1999, Guasti (1993: 141-143)), în opoziție cu acele structuri în care verbele de percepție primesc argumente realizate propozițional - subordonate conjuncționale introduse prin que -, în care se exprimă, de regulă, percepții indirecte. 4.4.6.1. Interpretări ale construcției cu predicație secundară Structura discutată a ridicat numeroase probleme de interpretare. Dificultatea analizei este

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
se exprimă, de regulă, percepții indirecte. 4.4.6.1. Interpretări ale construcției cu predicație secundară Structura discutată a ridicat numeroase probleme de interpretare. Dificultatea analizei este generată de statutul incert al argumentului care funcționează simultan ca obiect direct al verbului din matrice și ca subiect al gerunziului (Îl văd pe Ion venind < Îl văd pe Ion; Ion vine). Această dificultate se corelează cu o ambiguitate de natură structurală: argumentul din poziția obiectului direct și gerunziul trebuie interpretate ca formând împreună

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
și gerunziul trebuie interpretate ca formând împreună un singur constituent sau sunt constituenți diferiți? Se percepe fenomenul în sine sau referentul subiect al evenimentului perceput? Cornilescu (2003) prezintă, pentru limba engleză, două opțiuni 121 privind interpretarea construcțiilor care conțin un verb de percepție, urmat de secvența [Acc + V-ing], corespunzătoare structurilor cu gerunziu din română. Grupul verbal subordonat verbului de percepție, purtând sufixul aspectual -ing, se reprezintă în arbore, în ambele interpretări, ca proiecție a nodului Aspect (AspP). (132) Wayne saw

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
sine sau referentul subiect al evenimentului perceput? Cornilescu (2003) prezintă, pentru limba engleză, două opțiuni 121 privind interpretarea construcțiilor care conțin un verb de percepție, urmat de secvența [Acc + V-ing], corespunzătoare structurilor cu gerunziu din română. Grupul verbal subordonat verbului de percepție, purtând sufixul aspectual -ing, se reprezintă în arbore, în ambele interpretări, ca proiecție a nodului Aspect (AspP). (132) Wayne saw Mona stealing oranges. 'Wayne a văzut-o pe Mona furând portocale' (apud Cornilescu 2003: 383) (a) Întreaga structură

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
sufixul aspectual -ing, se reprezintă în arbore, în ambele interpretări, ca proiecție a nodului Aspect (AspP). (132) Wayne saw Mona stealing oranges. 'Wayne a văzut-o pe Mona furând portocale' (apud Cornilescu 2003: 383) (a) Întreaga structură care urmează după verbul see 'a vedea' se analizează drept complement al verbului de percepție (o completivă redusă), în aceeași direcție cu Huddleston, Pullum (2002, I: 168-169). În interpretarea construcției, accentul cade pe vizualizarea procesului în desfășurare, nu pe vizualizarea participanților la proces. Astfel

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
interpretări, ca proiecție a nodului Aspect (AspP). (132) Wayne saw Mona stealing oranges. 'Wayne a văzut-o pe Mona furând portocale' (apud Cornilescu 2003: 383) (a) Întreaga structură care urmează după verbul see 'a vedea' se analizează drept complement al verbului de percepție (o completivă redusă), în aceeași direcție cu Huddleston, Pullum (2002, I: 168-169). În interpretarea construcției, accentul cade pe vizualizarea procesului în desfășurare, nu pe vizualizarea participanților la proces. Astfel, structura ar avea citirea "Wayne saw the event of

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Mona stealing oranges". Gruparea constituenților ar fi cea din configurația de mai jos: (132a) Wayne [a văzut-o [pe Mona furând portocale]clausal argument 122]. (b) Cei doi constituenți ocupă poziții diferite în arbore: constituentul Mona este obiect direct al verbului de percepție, iar grupul verbal V' (saw Mona) este modificat de pseudo-relativa (P-R) stealing oranges, care funcționează ca adjunct (ADJ) față de nivelul V' al grupului verbal și al cărei subiect este controlat de obiectul direct al predicației principale. Structura

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
V' PRO stealing oranges 2 V0 DP # 4 see Mona Avram (2003: 203-220) consideră că grupul proiectat de gerunziu este Grup de Aspect (GAsp), interpretând sufixul -ind ca pe o marcă morfologică a aspectului în limba română. În construcțiile cu verb de percepție în matrice, autoarea susține că GAsp are statut de propoziție redusă (adjunct) pe lângă obiectul direct al verbului matricial. În GALR II (2008: 184) se menține analiza GV non-finit gerunzial ca predicat secundar/propoziție redusă. Gheorghe (2011) precizează că

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
este Grup de Aspect (GAsp), interpretând sufixul -ind ca pe o marcă morfologică a aspectului în limba română. În construcțiile cu verb de percepție în matrice, autoarea susține că GAsp are statut de propoziție redusă (adjunct) pe lângă obiectul direct al verbului matricial. În GALR II (2008: 184) se menține analiza GV non-finit gerunzial ca predicat secundar/propoziție redusă. Gheorghe (2011) precizează că propoziția gerunzială din română este echivalentă semantic unei pseudo-relative "prezentative" introduse prin conectorul cum, al cărui sens modal este

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
conectorul cum, al cărui sens modal este estompat în favoarea unei semnificații aspectuale (vezi infra, 4.4.7.3)123: (133) Îl văd pe Ion venind = Îl văd pe Ion cum vine. 4.4.6.2. Ambiguitatea gerunziului în contextul unui verb de percepție Configurațiile cu verb de percepție în matrice și cu gerunziu predicat secundar au în română două "citiri" - subiectul gerunziului este coreferețial cu subiectul verbului de percepție (134); subiectul gerunziului este coreferențial cu obiectul direct al verbului de percepție

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
modal este estompat în favoarea unei semnificații aspectuale (vezi infra, 4.4.7.3)123: (133) Îl văd pe Ion venind = Îl văd pe Ion cum vine. 4.4.6.2. Ambiguitatea gerunziului în contextul unui verb de percepție Configurațiile cu verb de percepție în matrice și cu gerunziu predicat secundar au în română două "citiri" - subiectul gerunziului este coreferețial cu subiectul verbului de percepție (134); subiectul gerunziului este coreferențial cu obiectul direct al verbului de percepție (135): (134) Ioanai îlj vede

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
văd pe Ion cum vine. 4.4.6.2. Ambiguitatea gerunziului în contextul unui verb de percepție Configurațiile cu verb de percepție în matrice și cu gerunziu predicat secundar au în română două "citiri" - subiectul gerunziului este coreferețial cu subiectul verbului de percepție (134); subiectul gerunziului este coreferențial cu obiectul direct al verbului de percepție (135): (134) Ioanai îlj vede [îndreptându-se Ioanai spre școală] (135) Ioanai îlj vede [îndreptându-se tj spre școală]. 4.4.7. Realizarea predicatului secundar ca

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
contextul unui verb de percepție Configurațiile cu verb de percepție în matrice și cu gerunziu predicat secundar au în română două "citiri" - subiectul gerunziului este coreferețial cu subiectul verbului de percepție (134); subiectul gerunziului este coreferențial cu obiectul direct al verbului de percepție (135): (134) Ioanai îlj vede [îndreptându-se Ioanai spre școală] (135) Ioanai îlj vede [îndreptându-se tj spre școală]. 4.4.7. Realizarea predicatului secundar ca propoziție finită Predicatul secundar acceptă, în contextul verbelor de percepție, și realizări

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
cu obiectul direct al verbului de percepție (135): (134) Ioanai îlj vede [îndreptându-se Ioanai spre școală] (135) Ioanai îlj vede [îndreptându-se tj spre școală]. 4.4.7. Realizarea predicatului secundar ca propoziție finită Predicatul secundar acceptă, în contextul verbelor de percepție, și realizări propoziționale: în poziția complementizatorului sunt admiși complementizatorii că și să - cu anumite diferențe semantice - și conectorii relativi, pronume sau adverbe. 4.4.7.1. Predicatul secundar se poate realiza printr-o propoziție finită introdusă prin complementizatorul

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
4.4.7.1. Predicatul secundar se poate realiza printr-o propoziție finită introdusă prin complementizatorul că124: (136) Îl văd [că vine]./(136') [că nu-l mai interesează nimic]. În configurațiile cu a vedea se exprimă percepții fizice directe când verbul subordonatei exprimă un proces surprins în desfășurare sau percepții inferențiale, indirecte (a vedea "a observa; a trage concluzia"), dacă verbul subordonatei exprimă un proces cognitiv. Interpretarea directă depinde și de condiția de simultaneitate dintre cele două predicații, ambele cu trăsătura

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
că vine]./(136') [că nu-l mai interesează nimic]. În configurațiile cu a vedea se exprimă percepții fizice directe când verbul subordonatei exprimă un proces surprins în desfășurare sau percepții inferențiale, indirecte (a vedea "a observa; a trage concluzia"), dacă verbul subordonatei exprimă un proces cognitiv. Interpretarea directă depinde și de condiția de simultaneitate dintre cele două predicații, ambele cu trăsătura temporală [+Prezent]. Plasarea oricăreia dintre cele două predicații la un timp trecut ar avea ca efect interpretarea construcției ca indirectă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Andrei, nu se implică în mod obligatoriu că referentul l-a văzut pe Andrei, ci poate doar că i-a auzit vocea, ceea ce îl conduce la concluzia că Andrei este prezent. Structura este posibilă în egală măsură și cu celelalte verbe de percepție: (137) Îl aud [că țipă]/(137') [că nu a mai fost pe-acolo de multă vreme]. (138) Îl simt [că tresare]/(138') [că nu mai are niciun interes pentru ce face]. Analiza structurilor care conțin verbul a auzi

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
cu celelalte verbe de percepție: (137) Îl aud [că țipă]/(137') [că nu a mai fost pe-acolo de multă vreme]. (138) Îl simt [că tresare]/(138') [că nu mai are niciun interes pentru ce face]. Analiza structurilor care conțin verbul a auzi depinde de natura verbului propoziției predicative secundare: construcțiile care conțin în subordonată verbe dicendi sau asimilate acestei clase (a vorbi, a țipa, a plânge etc.) redau percepții directe, în timp ce structuri ca (137') redau indirect un mesaj verbal: Îl

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Îl aud [că țipă]/(137') [că nu a mai fost pe-acolo de multă vreme]. (138) Îl simt [că tresare]/(138') [că nu mai are niciun interes pentru ce face]. Analiza structurilor care conțin verbul a auzi depinde de natura verbului propoziției predicative secundare: construcțiile care conțin în subordonată verbe dicendi sau asimilate acestei clase (a vorbi, a țipa, a plânge etc.) redau percepții directe, în timp ce structuri ca (137') redau indirect un mesaj verbal: Îl aud √ spunând [că nu a mai

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
fost pe-acolo de multă vreme]. (138) Îl simt [că tresare]/(138') [că nu mai are niciun interes pentru ce face]. Analiza structurilor care conțin verbul a auzi depinde de natura verbului propoziției predicative secundare: construcțiile care conțin în subordonată verbe dicendi sau asimilate acestei clase (a vorbi, a țipa, a plânge etc.) redau percepții directe, în timp ce structuri ca (137') redau indirect un mesaj verbal: Îl aud √ spunând [că nu a mai fost pe-acolo de multă vreme]. Enunțurile cu verbul

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
verbe dicendi sau asimilate acestei clase (a vorbi, a țipa, a plânge etc.) redau percepții directe, în timp ce structuri ca (137') redau indirect un mesaj verbal: Îl aud √ spunând [că nu a mai fost pe-acolo de multă vreme]. Enunțurile cu verbul a simți pot exprima, ca și celelalte tipare, o percepție fizică (138), sau o observație generală, care nu mai are legătura strictă cu percepția fizică, ci se formează pornind de la stimuli variați, care pot fi concreți, fizici, sau abstracți. Un

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Observ/Trag concluzia (privindu-l, ascultându-l, gândindu-mă la ce spune etc.) că nu mai are are niciun interes pentru ce face. 4.4.7.2. Predicativa secundară poate fi introdusă prin complementizatorul să. Tiparul se actualizează în prezența verbului a vedea cu sensul "a-și imagina", exprimând percepția unui eveniment ireal (140), și în prezența verbului a auzi, care poate exprima percepții directe, atunci când în subordonată apar verbe dicendi (141), sau indirecte, când se transpune indirect un mesaj verbal

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
are niciun interes pentru ce face. 4.4.7.2. Predicativa secundară poate fi introdusă prin complementizatorul să. Tiparul se actualizează în prezența verbului a vedea cu sensul "a-și imagina", exprimând percepția unui eveniment ireal (140), și în prezența verbului a auzi, care poate exprima percepții directe, atunci când în subordonată apar verbe dicendi (141), sau indirecte, când se transpune indirect un mesaj verbal (141'): (140) Pe Ion îl văd să facă asta. (141) Nu l-am auzit să țipe la

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
poate fi introdusă prin complementizatorul să. Tiparul se actualizează în prezența verbului a vedea cu sensul "a-și imagina", exprimând percepția unui eveniment ireal (140), și în prezența verbului a auzi, care poate exprima percepții directe, atunci când în subordonată apar verbe dicendi (141), sau indirecte, când se transpune indirect un mesaj verbal (141'): (140) Pe Ion îl văd să facă asta. (141) Nu l-am auzit să țipe la ei./( 141') Nu l-am auzit să doarmă după-masa. Interesantă este posibilitatea

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]